Mai 1, 2025Acum 500 de ani: au început bine, dar au încheiat rău
Revolta taranilor din Germania
În primăvara și vara lui 1525 a avut loc revolta țăranilor din Germania, cunoscută sub numele de Războiul Țărănesc din Germania. A fost o revoltă inspirată și influențată de valori creștine care în final au dat Europei seculare democrația și statul de drept. Răscoala s-a încheiat într-un dezastru nefast, cu moartea a 100.000 de oameni. A început bine, dar s-a încheiat rău, revoltații nepunând în aplicare valorile creștine care i-au motivat inițial. O carte recent publicată privind subiectul a fost scrisă pentru comemorarea acestui eveniment istoric. În opinia autoarei, evenimentul a fost cea mai mare revoltă populară din istoria Europei înainte de Revoluția Franceză.
Intitulată Summer of Fire and Blood – The German Peasants’ War / Vara de foc însângerată – Războiul Țărănesc German, cartea e scrisă de Lyndal Roper, istoric australian. Autoarea e creștină, fiind interesată în mod special de influența creștinismului asupra liderilor revoltei și a miilor de țărani germani creștini care li s-au alăturat. Recenzie: https://www.wsj.com/.../summer-of-fire-and-blood-review...
Războiul a inceput în 1524, la 10 ani după Răscoala lui Gheorghe Doja din Ardeal. Spre deosebire de Germania, Revolta lui Doja a cuprins grupuri etnice și confesionale diverse din Transilvania, protestanți, catolici și ortodocși, și maghiari, români, slovaci, germani. Răscoala lui Doja a fost și ea influențată de gândirea creștină, dar într-o măsură mult mai mică.
În communism se invăț despre Războiul Țărănesc din Germania, dar dintr-o perspectivă marxistă, a luptei de clase între „cei avuți și cei săraci”, adică iobagii și latifundiarii. Dacă revolta germanilor fără îndoială a avut obiective economice și sociale, ea a fost inspirată de credința creștină și a avut obiective creștine. Nu a fost o răscoală sau un război religios și nici pe departe nu a fost motivată de ura de clasă, ci dimpotrivă, de „dragostea frățească dintre creștini”, degenerând în final în decadență și anarhie.
Influenta crestinismului asupra revoltatilor
Roper dedică un capitol al cărții influenței Reformei lui Luther asupra țăranilor, țăranii și liderii lor (Thomas Muntzer, de exemplu) fiind influențați de protestantismul care le-a influențat motivația și obiectivele. Grupuri mici, dar vocifere protestante, cum au fost anabaptiștii, au influențat și ele orientarea și obiectivele revoltei. Recenzie: https://quillette.com/.../when-germany-waged-war-on.../
Cele Douasprezece Articole
În februarie-martie 1525, liderii revoltei au redactat și publicat cele Douăsprezece Articole în care își expuneau orientarea ideologica și obiectivele. Fără excepție, fiecare doleanță era sprijinită cu texte din Scriptură, fie că era vorba de libertate, egalitate, demnitate, proprietate, taxe, viața socială, muncă, economie, familie. A fost o realizare fenomenală, un „manifest creștin” tipărit în 25.000 de exemplare și distribuit în toată Germania. Impactul celor 12 Articole a fost enorm, mii de oameni alăturându-se revoltei și influențând gândirea politică viitoare a națiunii germane. Documentul poate fi citit în întregime aici: https://ghdi.ghi-dc.org/.../Doc.52-ENG-12%20Articles_en.pdf
Articolul 3, de exemplu, declară egalitatea tuturor oamenilor, fără deosebire de stare economică sau financiară. A fost prima declarație de acest gen din istoria lumii. Egalitatea, ca și concept, deci, a apărut odată cu Reforma și a fost un deziderat și o aspirație creștină, nu o invenție a seculariștilor ori filosofilor francezi. Redau din text porțiunea relevantă, cu atenționarea că Articolele sunt lungi și pot fi citite în întregime de cei interesați. „...Christ has redeemed and purchased us without exception, but the shedding of his precious blood, the lowly as well as the great / Hristos ne-a mântuit și cumpărat pe toți, fără excepție, prin vărsarea sângelui Lui scump, atât pe cei umili, cât și pe cei suspuși...” În baza acestei afirmații țăranii cereau abolirea iobăgiei și respect reciproc prin prisma dragostei creștine. Au cerut abolirea iobăgiei, afirmându-și uimirea că „așa acum era obiceiul în trecut, unii oamenii stăpânesc peste alți oameni ca și cum ar fi o proprietate personală”.
Articolele au rămas până în ziua de astăzi o mărturie a aspirației încă timpurii a creștinilor Europei pentru clădirea unei societăți drepte și armonioase fondate pe principii creștine. Dacă Articolul 3 a proclamat principiul egalității, Articolul 1 cerea autonomia congregațiilor și ca ele să nu fie controlate de stat. Deja vedem aici – în statu nascendi, principiul juridic contemporan de separare a bisericii de stat. Autorităților nu li se recunoștea dreptul de a se amesteca în alegerea pastorilor, o autoritate pe care țăranii revoltați o atribuiau exclusiv congregațiilor protestante: „the entire community should choose and appoint a minister, and that have the right to depose him should he conduct himself improperly / întreaga comunitate trebuie să-și aleagă și să-și desemneze pastorul, și să aibă autoritatea să-l destituie dacă se comportă imprudent”.
Articolul acesta era revoluționar pentru vremea aceea, dând naștere, în timp, și noțiunii seculare că guvernanții trebuie să fie aleși și desemnați de societatea civilă, nu impuși. O frază din același Articol 2 impunea și calibrul moral pe care trebuia să-l dețină pastorul: „The minister thus chosen should teach us the holy Gospel pure and simple, without any human addition, doctrine or ordinance / pastorul ales trebuie să ne învețe Sfânta Evanghelie în termeni puri și simpli, fără adăugări umane, doctrine sau impuneri...”
Într-o Petiție din 18 mai 1525, țăranii solicitau învățături morale în congregațiile lor, „genuinely Christian preachers, who will preach and teach us the Holy Gospel and God’s Word purely and clearly without any clever glosses or human additions / pastori autentic creștini care să ne propovăduiască Sfânta Evanghelie și Cuvântul lui Dumnezeu clar și pur, fără înflorituri istețe sau adăugiri omenești ...”
Restul Articolelor continuă în același spirit creștin în care țăranii cer, dar și se obligă, să își exercite responsabilitățile față de latifundiari, prinți și împărat într-un spirit de respect reciproc, așa cum drepturile și obligațiile sunt impuse cetățenilor unei țări creștine de Sfintele Scripturi.
Se obligau să plătească impozite și dijme, dar cereau să li se permită să lase copiilor lor ca moștenire uneltele de muncă. În final, țăranii își exprimă opinia că doleanțele lor sunt consistente cu învățăturile Scripturii, încheind documentul cu salutul „the peace of Christ Jesus abide with us all / Pacea lui Isus Hristos să fie în noi toți”.
Reprimarea in singe a rascoalei
Inițial, revolta țăranilor a fost primită cu simpatie. Miilor de țărani li se adăugau alte mii, mulțimea de țărani – de acum înarmați, trecând din provincie în provincie, prin Saxonia, Swabia, Alsacia, Franconia și ducând mesajul libertății. De la o vreme, controlul acestui grup imens de oameni a devenit foarte greu de impus, mulți dintre țărani dedându-se la lucruri mârșave și violență. Au atacat și ars mănăstiri, fiind șocați de opulența și bunăstarea pe care o găseau acolo. Au ucis preoți, ierarhi, autorități, magistrați, au dat foc la primării, garnizoane militare, închisori.
Unii au început să se apuce de băutură, jaf și furt. În cramele latifundiarilor găseau cantități mari de vin pe care le consumau de îndată.
În analele revoltei s-a înregistrat și fraza „mâncăm gâscă!”, o aluzie la faptul că bieții țărani ajunseseră să mănânce „gâsca” în castele pe care le jefuiau, ceva ce acasă mâncau doar rar, dar ceva ce se afla din abundență în meniul celor avuți. De fapt, unul dintre sloganele revoltei din Alsacia a fost „mâncăm gâsca”!
Simpatia inițiala față de revoltați s-a ofilit repede. Violența și nerespectarea valorile creștine pe care țăranii le propovăduiau a dus repede la o contraofensivă a prinților și latifundiarilor germani. Și Luther s-a pronunțat împotriva revoltei, fiind îngrozit de violența țăranilor.
Masacrarea țăranilor a început în preajma Paștelor. De Vinerea Mare, 3 aprilie 1525, 4.000 de țărani au fost uciși pe Dunăre. Alte mii au fost uciși pe 12 mai, zeci de mii în iunie. În total, „100.000” de persoane au fost ucise, de ambele părți, în 1525. Muntzer a fost capturat, torturat și ucis. La sute de țărani le-au fost scoși ochii, fiind apoi duși prin toată Germania pentru a imprima spaima în cei care simpatizau cu țăranii.
Ce au lasat in urma
Dar după ce lucrurile s-a limpezit, ideile inițiale ale rebelilor au prins rădăcini în conștiința națiunii germane, devenind principii după care germanii au început să-și trăiască viața și să-și administreze societatea. Scrie Roper: „ ... their theological ideas were sunk into the foundations of daily life / ideile lor teologice au pătruns adânc în fundamentele vieții zilnice ..” ale germanilor. [Recenzie: https://www.wsj.com/.../summer-of-fire-and-blood-review...]
Revolta țăranilor protestanți germani a fost replicată și în alte părți ale Europei, în Olanda, Elveția, Cehia. Peste tot au eșuat. La putere pentru o vreme, sectele protestante au impus un sistem teocratic, la fel de asupritor și năpăstuitor ca al Revoluției Franceze și al sistemelor totalitare ale veacului trecut.
ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!
LINK-URILE MATERIALELOR CITATE
Ne-ati atentionat privind dificultatile pe care le intimpinati sa deschideti link-urile materialelor si articolelor din care ne inspiram sa publicam materialele AFR. Motivul dificultatilor este sistemul de transmitere digitala pe care il folosim. Linkurile nu pot fi deschise pentru a preveni spamul. In consecinta, vom reda in intregime numele autorului si al articolelor. Titlul il puteti pune in browser unde il si puteti accesa. Va multumim!
O recenzie a cartii este Jonathan Kay, When Germany Waged War on Itself. Faceti copy + paste in browser unde veti putea citi.
APRECIERI SI RUGAMINTE
Apreciem faptul ca repostati materialele noastre. Va multumim si va rugam sa continuati sa o faceti. Fiti amabili, insa, si identificati AFR (Alianta Familiilor din Romaia) ca autor al materialelor. Va multumim!
JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!
Publicam comentariile noastre de joi si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/
FACETI-NE CUNOSCUTI!
Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.
Alianta Familiilor din Romania
www.alianta-familiilor.ro