Republica juridică de la Ploiești!

Sentința de la Curtea de Apel din Ploiești, dată de un judecător „anonim”, care are pasiunea plimbărilor prin munți și în locații exotice, împotriva ditamai decizii a Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 de anulare a alegerilor prezidențiale îmi amintește de fenomenul istoric de la 1870, intitulat ”Republica de la Ploești”. Dacă atunci s-a încercat o lovitură de stat, o revoluție de doborâre a domnitorului Carol I și instaurarea republicii, azi banalul judecător, parcă decupat din nuvelele clasice despre funcționarii simpli din marea literatură rusă – Alexandru Vasile a produs un cutremur în sistemul juridic românesc, care a crăpat astfel unitatea de monolit a acestei supra-caste de pensionabili speciali de la o vârstă fragedă, cu pensii uriașe și drept la cumul. Unii chiar vorbesc de o răzbunare a sistemului juridic condus de ”dumnezeii” din judecătorii față de politicienii care au votat în parlament reducerea pensiilor speciale și mărirea vârstei de pensionare pentru magistrați. Lovitura dată sistemului juridic și politic românesc din 24 aprilie 2025 nu cred că a fost aleasă întâmplător să fie aplicată la Ploiești, un oraș specializat pe întorsături istorice de soartă, de aici venind și denumirea de a ”o întoarce ca la Ploiești” și tot aici s-a instaurat într-o singură zi – 8 august 1870 – ”Republica de la Ploiești”, care a fost repede demantelată de sistemul politico-domnesc de atunci. Nu intru în detaliile deciziei juridice inedite în care o curte de apel de provincie desființează azi o decizie a CCR, care nu poate fi anulată conform Constituției României, lucru confirmat de ministrul justiției impus de sistem. Oricum desființarea Deciziei nr. 32 a CCR, care anula alegerile din decembrie 2024, este nulă moral și de drept pentru că CCR a rejudecat, ca și aceiași instanță, o proprie decizie de recunoaștere a alegerilor din turul I din 24 noiembrie 2024, încălcând astfel principiul juridic sacrosant al lucrului sau faptului judecat impus în justiție încă din secolul XVII, când s-a introdus principiul apelului O instanță nu poate judeca de două ori.

Doar în România un judecător suspect de colaborare cu securitatea comunistă poate judeca de două ori aceiași speță, pentru că așa vor politicienii corupți și păpușarii din spatele lor. Este clar că România nu mai este stat de drept din 6 decembrie 2024? Doar astfel s-a putut ca în data de 24 aprilie 2025 un judecător de la Curtea de Apel Ploiești să iasă din frontul unității juridice –  nu întâmplător a fost ales orașul – să dea o decizie de invalidare a deciziei CCR. Ca la 8 august 1870, când avocatul și fostul ofițer Alexandru Candiano Popescu a ocupat prefectura Prahova și a declarat ”Republica de la Ploiești”, detronându-l pe domnitorul Carol I, dar fără succes însă, deoarece armata și milițiile locale au refuzat să participe la conjurație. Din zecile de plângeri ale persoanelor fizice și ong-uri care au cerut anularea deciziei CCR din 6 decembrie 2024 la majoritatea marilor instanțe de pe cuprinsul patriei, doar la Ploiești s-a găsit un judecător ca să emită o sentință care anulează puterea ”sacrosantă” a CCR. Desigur judecătorul a fost trimis disciplinar imediat la Inspecția Judiciară de către ministerul de justiție, iar parchetul Ploiești a făcut recurs la această sentință a domnului Alexandru Vasile, care îmbină curajul cu bizareria. Pare un Don Quijote românesc sau un Alexandru Candiano Popescu de la 1870, care a pus în dificultate prin decizia sa de frondă juridică un întreg sistem politic și de justiție. Prin această sentință se pune întrebarea firească dacă judecătorul Alexandru Vasile este un erou singular, un om curajos, care iese din linia ”frontului” juridic sau un ”incompetent” care ”a luat țeapă” vorba unui ”dinozaur” judecător din sistem?

Adevărul o să-l aflăm desigur mai târziu, ca și despre ”Republica de la Ploiești” din august 1870, când s-a aflat ulterior, că, de fapt, conspiratorii nu au fost singuri, ci susținuți din spate de un întreg conclav politic condus de Ion Brătianu și CA Rosetti, liderii liberali de atunci, și de publicația patriotică ”Românul” (un fel de Activenews.ro de azi), care doreau înlăturarea de la putere a lui Carol I și a conservatorilor. Conspiratorii politici au fost astfel și arestați pentru un scurt răgaz de timp. Dacă mă întrebați pe mine personal acum, nu cred că Alexandru Vasile a acționat juridic de unul singur doar dintr-un motiv original ”de trezire în conștiință” juridică, dar astea sunt doar supoziții fără probe deocamdată. Ceea ce putem concluziona de la ”Republica juridică de la Ploiești” din 24 aprilie 2025 este faptul că din această zi unitatea de monolit a justiției române a început să se sfarme, iar statul român intră în derivă. Așa cum am scris pe 6 decembrie 2024 într-un editorial: anularea unor alegeri democratice ca în 1937 va duce iremediabil la prăbușirea și dezmbrarea statului, pentru că se creează o falie uriașă între popor și clasa politică tot mai lacomă și egoistă în dorința de păstrare a puterii și de menținere doar pentru sine a privilegiilor. Prin decizia unei instanțe din Ploiești care anulează o decizie a unui for superior a CCR arată haosul juridic în care a intrat România după 6 decmebrie 2024 și din păcate se adeverește că statul român riscă să crape din toate punctele de vedere. Mă întreb unde sunt astăzi patrioții și serviciile secrete românești (ofițerii care nu sunt preocupați doar de pensiile speciale de la vârste fragede și cumul) ca să salveze România din fundătură. Pe 8 august 1870 Armata Română a făcut pact cu Carol I ca să salveze statul din mâna corupției politice și au acționat metodic pentru eliminarea inegalităților social-economice politice uriașe de atunci. Azi părem ca în 1940 tot mai izolați pe plan extern (SUA ne ignoră) și cu o clasă politică tot mai incompetentă și fără viziune. Judecătorul Alexandru Vasile, care are același (pre)nume ca avocatul Alexandru Candiano Popescu și sunt din același oraș revoluționar mult iubit de Caragiale în schițele sale – nimic nu pare întâmplător în istorie – va reuși să schimbe România prin noua ”Republica juridică de la Ploiești”?

Ionuț Țene