POESIS - MIHAELA CD

 

Colind  pentru românii de pretutindeni 

Dragi români de  pretutindeni

Vreau   acum   să  vă  colind

Si prin versuri scumpi prieteni

Să  v-ajungă   al   meu    gând

 

Când se   apropie   Crăciunul

Răsună: O ce veste minunată !

Din suflet cântă  tot românul

Colinda   sfântă   de  altădată

 

Să  vă  adunați    cu    toții

Eu   vă   doresc  la   fiecare

Împreună-n   dragi   emoții  

Colindând  cu mic cu mare 

 

Că nu-i  limbă mai duioasă

Ca  si    limba  cea  română

Nici  datină mai  frumoasă  

Decât    colinda    străbună

 

S-aveți    desfătare-n    casă

Oameni buni să vină-n prag

Bucate   gustoase   pe masă

Să  petreceți   toți  cu  drag

 

De   v-aflați   in  depărtare

Ori  sunteți   la   voi  in  sat

Să primiți   a   mea   urare

 Crăciun     Binecuvântat !

 

Enigma lui Moş Crăciun …

Afară-i frig, ninge cumplit şi-i viscol greu
În seara de Ajun de taină stau în casă
Ca-ntr-un tablou şed lâng-un şemineu
O dulce copiliţă cu-a sa mamă frumoasă

.
Tata-i plecat cu treabă, târziu are să vie
Fetiţa-i curioasă şi are mii de întrebări,
De Moş Crăciun acum detalii vrea să ştie
De ce întârzie, de unde vine, din ce zări. . .

.
El e cu barba albă, moşu-i bătrân săracul,
Oare câţi ani poate s-aibă? Nici nu ştiu!
Cum poate-un biet bătrân să ducă sacul,
Să umble afară-n frig, că-i ger şi e târziu?!

.
Mi-e frică, n-aş vrea să se-mbolnăvească
Te rog acum, mămico dragă, să îmi spui
Putem să-i punem o hăinuţă la fereastră?
N-o fi fost bolnăvior cândva la viaţa lui?

.
Dar stai, mămico dragă, că n-am terminat
Multe-aş mai vrea să ştiu de Moş Crăciun,
Dar mai cu seamă o enigmă am de dezlegat
Cum merge el la toţi copiii în noaptea de Ajun?

.
Mama, cu oarece sfială, vorbele-şi tocmea:
Aşa a fost de când e lumea şi pământul
Prin frig venea-n Ajun şi-n vremea mea
Cu săniuţa sa trasă de reni, zbura ca vântul!

.
Că-i foarte generos şi bun o ştie fiecare
La toţi copiii el se duce în noaptea de Ajun
Desigur i-o fi greu atâtea jucării în sac să care
Dar se descură el, că doar e Moş Crăciun!

.
Atent privea copila cu ochii mari şi suflet bun
Apoi cu glas oftat se-apucă iarăşi de-ntrebat:
Tata-i puternic! Nu-l poate ajuta pe Moş Crăciun?
Mămico, te rog, sună-l acum!. . . zise copila suspinat.

 

 Întrebări de Crăciun … despre Moş Crăciun

Cu glasul tremurând şi vorba-i scurtă

Copilul a-ntrebat c-un sughiţat:

– Dar Moş Crăciun la geam stă şi-ascultă

De-am fost cuminte şi n-am mai ţipat?

.

– Da, Moşul ştie tot, aude pe fiecare

Îi zise mama cu tonul apăsat

Răspunzând puiului la-ntrebare

În timp ce se pregăteau de culcat.

.

Cu ochii, copilul fixează fereastra

Se uită lung şi iarăşi se gândeşte

– Mămico, dezleagă-mi dilema asta

Moş Crăciun nicicând nu-mbătrâneşte?

.

– Poi,Moş Crăciun e un Moş fermecat

Aşa-i lăsat de bunul Dumnezeu

Răspunse mama cu tonu-i aplecat

– Tot Moş a fost, când l-am cunoscut eu.

.

Şi stă copilul un răgaz şi se gândeşte

Şi-apoi întreabă iar cu glas duios:

– Mămico, ai observat cât se asemuieşte?

Moşul cred că-i, de fapt, ISUS HRISTOS!

.

Mama mirată-l studiază…

– Copile, ce spui puiule, acum?!

Bineînţeles că bunătatea-l motivează

Aşa e dat, Moşul e bun, e MOŞ CRĂCIUN!

.

– Nu, mamă dragă, tu n-ai înţeles!

Zise copilul plin de mirare

– Că Moşul ştie tot, bineînţeles

Exact ca şi Isus auzul are!

.

Aude toate rugile…la toţi!

La fel le ştie ca şi Moş Crăciun

Isus ne apără de rele şi de hoţi

Iar Moşul vine-n seara de Ajun

.

Şi mama stă pe gânduri… să răspundă?!

Copilul vrea răspunsuri neîncetat…

Şi-ncepe-ncetişor cu vocea-i blândă:

– Da, harul său în Moş Craciun e întrupat.

Moș Crāciun la fereastrā 

În fața casei, sub fereastrā,

Vād niste urme fragede de pași…

Moș Crāciun, a lāsat în glastrā

O micā scrisoricā c-un rāvaș…

 

Ne-a scris cuminți sā ne purtām

Cāci lungā cale are sā strābatā

C-a fost bolnav, sā nu-l stresām

Și va veni de-i bine și-o sā poatā

 

C-a obosit și el… sā tot împartā

Tot venind… inca din copilārie

Sā batā drum din poartā în poartā

Si nu-i prea tinerel, precum se știe

 

Dar i-am lāsat indata un rāspuns,

Și-n biletel i-am mulțumit frumos:

-Nu vrem de indoieli sā fii strāpuns

Tu, Moș Crāciun, sā ne fii sānātos!

Vine Moșul la copii 

Se-aud pe dealuri zurgălăi

Și sānii fug nāmeții sā-i despartā

Aleargā tropotind prin vāi

Cu Moș Crāciun cadouri sā împartā

.

Renii-s plini de aburi vii

Pe nāri le suflā-nflācārarea

Cāci chiar și-n vremile pustii

Ei rolu-și fac urmând chemarea

.

Și Moșul în trāsura-i de argint

Își potrivește ceasu-i fermecat

Ca-n noaptea magicā în sprint

La toți copiii să ajungă neapărat.