Gheorghe Mihai Bârlea, la Nord Literar

                                  de Gheorghe Pârja

Fie iarna cât de rece, numai făurar de-ar trece, spunea Moșu Lupu, după citirea din gromovnic. Apoi privea pe geamul mic dansul fulgilor. Și așa se perinda vremea. A trecut și luna februarie, dar nu a trecut în zadar, că truda editorială a conturat un număr nou din revista „Nord Literar”, cu articole, comentarii și poezii de certă valoare. Doresc să fiu contrazis. Până atunci, să vă expun sumarul. Poemul lunii este semnat de talentata poetă Rodica Brad-Păuna. Criticul literar Irina Petraș continuă incursiunea cu răspunsuri și răspunderi, parcând într-un subiect de toată actualitatea: despre amnezia culturală! Citez: „Ce se întâmplă cu noi, oamenii de azi, românii de azi, dacă alegem să trăim cumva-cumva, suspendați, fără trecut și, pe cale de consecință, fără viitor? Cu privirea tulburată de haotica clipă prezentă, înaintăm năuci de la o zi la alta, renunțând de bunăvoie la albumul de familie al ființei noastre interioare”. Excelentă lecție despre demnitatea omului prin cultură! Citiți textul. Eseistul, cronicarul literar Ion Papuc face un portret convingător și inedit poetului și prozatorului Ștefan Jurcă, apelând la un invocat personaj al lui Shakespeare, proiectându-l pe amicul băimărean pe ecranul unui Falstaff bonom. Ștefan Jurcă își stăpânește cu bărbăție fluxul liric.

Centrul emoțional al revistei este cinstirea poetului, omului cetății, Gheorghe Mihai Bârlea, la rotunjirea a 75 de ani de viață, împliniți în 10 februarie. El ne-a dăruit o valoroasă pagină de poezie. Noi, adică Echim Vancea și Gheorghe Pârja, am petrecut prin fluierul vremii amintiri care au zidit o prietenie proverbială. Echim publică un fragment din povestea unor voievozi de cuvânt, însoțind texul cu o fotografie făcută în fața gării din Sighetul Marmației în care stau în așteptarea unui tren: regretatul Vasile Bârlea (fratele geamăn al lui G.M. Bârlea) Gheorghe Pârja, Echim Vancea și Gheorghe Mihai Bârlea. Eu scriu despre o prietenie de viță veche, sub veghea cuvântului. Spor la scris, dragă prietene, că talent ai!

Universitarul Gheorghe Glodeanu, utilizând un stil critic, care îl personalizează, scrie despre realismul magic și realismul miraculos. Criticul literar Delia Muntean, redactor-șef al revistei, analizează lirica poetului Mircea Petean, din perspectiva volumului „Trilogia orientală”, care „practică un exercițiu de reconsiderare lucidă a hotarelor, vrednic de un creator suveran, fiindcă poetul își hotărăște el însuși calea și rânduiala”. Criticul literar Daniela Sitar-Tăut ne prezintă volumul „Exilul versus Utopia”, de Dan Anghelescu, volum care repune în drepturi ideea de conștiință morală a literaturii. Scriitorul Horia Bădescu, născut în februarie, ne-a dăruit un text profund despre miracolul încuvântării. Spune distinsul scriitor, bun prieten al Maramureșului, că „actul poetic și cel liturgic sunt consonante de la începutul începuturilor”.

O cronică densă, aplicată, face Dana Buzura-Gagniuc la volumul „Proximități și mărturisiri” (Jurnal) semnat de Ioan Pintea, scriitorul de anvergură, care a marcat ultima jumătate de veac literar. Un text care dovedește că managerul revistei noastre are resurse serioase pentru condiția de critic literar. Mihaela Albu, o remarcabilă conștiință critică, probată în reviste de prestigiu, din America, până în România, recuperează „Panorama literaturii române”, de Basil Munteanu, scrisă în limba franceză și publicată în 1938. În limba română a fost tradusă abia după 1989. Doamna literaturii din Nord, Ana Olos, scrie despre romanul „Satantango”, al scriitorului maghiar Laszlo Krasznahorkai, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. Un text lămuritor despre acest scriitor european.

Gheorghe Pârja prezintă volumul „Miracolul oglinzilor din noi”, de Vasile Jurje, harnic și talentat pictor și grafician, și acum scriitor. Noul curent al criticii literare de la „Nord Literar” se consolidează. Raluca Hășmășan continuă călătoria critică prin prezentarea volumului „Toate într-o singură inimă”, semnat de Răzvan Fugaciu. Volumul a convins juriul concursului de debut organizat de Uniunea Scriitorilor din România. Raluca surprinde dimensiunile lirice ale volumului, fiind ca un jurnal poetic al formării și al rezistenței prin sensibilitate. Umăr la umăr cu spiritul critic, poetul Flaviu Claudiu Mihali continuă cu izbânzi demersul analitic. A pus sub lupa observației volumul „Clandestin în Parnas”, de Adrian Vasile Iftimie. Criticul ajunge la concluzii necesare pentru evoluția autorului.

Iulian Boldea face o radiografie aplicată la volumul semnat de profesoara Valeria Bilț despre „Mircea Nedelciu. Aventuri în curtea interioară a postmodernismului”, rod al cercetării autoarei în vederea redactării tezei de doctorat, lucrare care se impune prin rigoare, tact și spirit analitic. O pagină de poezie este semnată de Nicolae Sere, Mihaela Poduț-Ienuțaș și Dan Rotaru. Proza este onorată de Nicolae Suciu și Mircea Bodnariu. Despre recentul debut în critică „Cărți în oglindă. Lecturi și reflecții”, semnat de Raluca Hășmășan, scrie Ana Ardelean. Care consideră că autoarea a adunat în acest volum comori de idei și se remarcă prin claritate și echilibru.

Despre cartea „Pescuirea minunată”, semnată de Vasile Trif, a scris Alexandre Leboeuf – Canada. Traducerea este realizată de Delia Muntean. Poezia Marilenei Apostu este comentată de Ionel Bota. Traducerile sunt realizate din poemele lui Eugen Barz, poetul și preotul român stabilit la Madrid. Prezentarea artistică aparține artistului Mircea Bochiș. Numărul este ilustrat cu lucrări din creațiile artistului Marius Barz Barbone, despre opera lui scriind Maria Biloșevschi. Ca de obicei, revista poate fi procurată de la Librăria Cărturești și de la chioșcul din fața Magazinului „Maramureș.” Lectură plăcută!