Scriitorii ruși și războiul

                                   de Gheorghe Pârja

Războiul în lume a luat amploare. Conflictul din Orientul Mijlociu a trezit multe îngrijorări și multă suferință. Ucraina, cu toate necazurile ei, a trecut acum pe un loc secund. Între timp, Rusia continuă atacurile începute în urmă cu patru ani și cere (cât cinism) încetarea conflictului din Orientul Mijlociu. Suferința din vecini nu prezintă interes, dar nu poți să treci indiferent pe lângă ochii plânși ai refugiaților, cu jucării strânse la piept, un semn din universul de acasă, părăsit în grabă și cu frică. Cine mai știe câți dintre ei se vor întoarce în locul în care s-au născut? Una dintre marile rupturi sufletești, care îngroapă o lume, lumea copilăriei. Eu voi continua să scriu despre războiul de lângă noi.

De mai bine de patru ani, agresiunea rusească din Ucraina continuă cu episoade sfâșietoare, care au trezit revolta lumii prin cruzime și absurditate. Cât despre iraționalitatea acestei barbarii ce să mai spun? S-a subliniat că acesta nu este un război al Rusiei, ci al unui singur om (deh, nu chiar singur!), care dă impresia că și-a rătăcit mințile. După cum vedem și războaiele au concurența lor nefastă. Vocile potrivnice războaielor parcă nu se aud. De pildă, m-am întrebat: ce spun scriitorii ruși despre această ofensivă irațională, zadarnică și extrem de costisitoare, cu sute de mii de morți? Am găsit mărturisiri și gesturi publicistice curajoase, care condamnă această provocare a morții. Am dat de urma unei scrisori deschise către Putin și autoritățile din Federația Rusă, semnată de zeci de scriitori ruși, autori de cărți pentru copii, poeți, prozatori, traducători, editori. În scrisoare se spune: „Angajând Rusia în acest război, îi privezi pe copiii țării tale de un viitor. Cerem retragerea trupelor noastre de pe teritoriul Ucrainei.”

Cel mai popular scriitor rus la ora actuală, Boris Akunin, numindu-l pe Putin „un dictator rupt de realitate. Își face păreri despre țara pe care o conduce din rapoartele primite de la aparatul apropiat, ori de la serviciile secrete.” Akunin mai adaugă: Liderul rus nu va reuși să rescrie istoria. Tânărul scriitor Serghei Faldin scrie cu amar: „Când sancțiunile încep să doară și țara va resimți din plin lovitura vremurilor grele se va termina și cu Putin. Sunt rus, dar Putin nu este președintele meu”. Scriitoarea Svetlana Alexeevici, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, strigă prin cuvinte, din sudul Franței: „Să dezvăluiți cetățenilor ruși întregul adevăr despre agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Asistăm la nașterea unui nou fascism.” Faimosul scriitor Vladimir Voinovich a prezis într-un roman, apărut în 1986, că Rusia postsovietică va fi condusă de un fost ofițer KGB, care a lucrat în Germania, și țara va eșua. Și este posibil să apară o nouă perestroika: „Așa sfârșesc ieșirile individului când istoria este dezumanizată.”

Ce putem face noi, cei fără putere? Noi, scriitorii, putem să scriem că și protestele și-au diminuat efectele. Mihail Șîșkin, unul dintre marii scriitori ruși în viață, cinstit cu mari premii literare, declară despre actualul război ruso-ucrainean: „Războiul nu a început acum, ci în 2014. Vestul pur și simplu nu a vrut să înțeleagă asta și s-a prefăcut că nimic groaznic nu se întâmplă. În anii care au urmat, am încercat să explic oamenilor personajul Putin, prin discursurile și scrierile mele. Nu am reușit. Acum, Putin însuși s-a arătat lumii. Eu sunt rus. Putin comite crime atroce în numele poporului meu și al meu. Putin nu este Rusia. Rusia este îndurerată și rușinată. În numele Rusiei îmi cer iertare în fața ucrainenilor. Și înțeleg, totodată, că tot ce se face acolo nu poate fi iertat.” Apoi mai adaugă: „Crima lui Putin constă în aceea că i-a otrăvit pe oameni cu ură. Putin o să dispară, dar suferința și ura s-ar putea să dăinuie multă vreme în sufletele noastre. Și numai arta, literatura, cultura vor putea ajuta la îndepărtarea acestei traume. Dictatorul își va încheia, mai devreme sau mai târziu, viața josnică și inutilă, dar cultura va continua. Războiul nu poate fi explicat: de ce niște oameni ordonă unui popor să-l ucidă pe unul sau pe altul.”

De menționat, cei care au avut curajul să fie sinceri cu evenimentele belicoase s-au refugiat în alte țări. Am citit mai multe texte ale scriitorilor ruși, care sunt revoltați pe acest personaj. Culmea este că, la început, unii dintre ei au fost alături de Putin. Dezamăgirea este o stare cumplită. Am mai întâlnit voci sonore ale literaturii universale contemporane îndurerate de invazia Ucrainei. Un text dureros, din “România literară” nr. 9/2026, aparține scriitorului peruan Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, adresat scriitorilor ruși. Care sunt vânați pentru opiniile lor, dacă trăiesc în Rusia. Dacă vreți să-l înțelegeți pe rusul Putin, citiți-l pe ucraineanul Gogol. Care spunea, la vremea lui, că Rusia nu are nevoie de modernizare, nici de alegeri libere. Vremea a trecut și lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Din nefericire, războaiele continuă. Așteptăm să răsară soarele!