Dinu Flămând, la Nord Literar

                             de Gheorghe Pârja

Martie, martie, mărțișor, ai dat drumul la izvor și s-a făcut primăvară în lumea noastră. În această înverzire a naturii a apărut numărul pe martie al revistei „Nord Literar”, publicație care în ultimii ani s-a impus în lumea literară românească, dar și în alte comunități unde se vorbește limba română. Este cunoscută, citită și apreciată. De aceea Uniunea Scriitorilor din România a luat-o sub oblăduirea ei. Ceea ce nu este un lucru puțin. Așa că și acest număr ține sus ștacheta valorică, cum au putut observa cititorii noștri de-a lungul vremii. Dar să derulez sumarul.

Poemul lunii este semnat de poetul Ion Petrovai. Poetul și profesorul Ioan Moldovan este evocat de Gheorghe Pârja, profesorul care a dat nume vieții și poeziei și a educat mai multe generații la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, din Baia Mare, Cavnic și Baia Sprie. Criticul Irina Petraș continuă serialul răspunsuri/răspunderi, comentând două concepte esențiale din viața noastră: credința și încrederea. Eseistul Ion Papuc ne conturează profilul poetului Paul Celan, originar din Cernăuți, cu un destin asumat european. Universitarul, criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu scrie despre mistificările literare, pornind de la cartea lui Jacques Finne, comentând mass media din zilele noastre, care a contribuit enorm la răspândirea mistificărilor, mesajele electronice devenind o plagă cotidiană.

Criticul literar Delia Muntean ne aduce în atenție volumul “Dincolo de așteptare – dialog în larg”, inițiat de două voci distincte ale literaturii noastre: Monica Pillat și Radu Ciobanu. Cartea pune laolaltă fragmente dintr-o corespondență online, gravitând cu precădere în jurul ipostazelor care au constituit identitatea celor doi autori: memoria, timpul, credința, iubirea, călătoria, supraviețuirea, exilul. Profesoara Daniela Sitar-Tăut scrie despre volumul “Întrupare în cuvânt”, semnat de regretata profesoară Lotica Vaida, cartea împăcării fertile cu timpul, cu originea, cu sinele și transcendența.

La consacrata pagină Orfeu, publică poeme Dinu Flămând, poet, eseist, jurnalist francez, diplomat, originar din România, care a marcat poezia contemporană printr-un univers liric original. Lucian Perța cel mai mare parodist al nostru, al românilor, îi dezvăluie identitatea lui Dinu Flămând în stil propriu: “Totdeauna când văd un deal cu o turmă de oi pe el, gândul mă duce imediat în trecut, la Susenii Bârgăului meu natal și la dealurile de la noi cum nu am văzut decât în Țara Maramureșului.” Scriitoarea Dana Buzura-Gagniuc confirmă demersul epic convingător de la debut, prin publicarea unui fragment din romanul în pregătire “Întoarcerea în Blestem.”

Confratele Leo Butnaru din Chișinău a publicat un impresionant jurnal, în unsprezece volume, care însumează șase mii de pagini și se întinde pe o jumătate de veac. Gheorghe Pârja l-a citit și a prezentat în revistă câteva idei care guvernează cartea. După terminarea lecturii mi-am dat seama că pentru Leo, Prutul nu este hotar, ci o apă din geografia Țării întregite. Ca de obicei, Dana Buzura-Gagniuc , managerul revistei, a consemnat evenimentele din actualitatea literară în care revista a fost implicată. La Săliștea de Sus, evocarea poetului Ion Bogdan, întâlnirea cu trei poete din Cluj, dubla lansare de carte Rodica Brad Păuna și Nicolae Scheianu, poetul George Vulturescu la ceas aniversar.

Mihaela Albu ne prezintă personalitatea savantului, jurnalistului, scriitorului N. I. Herescu, un aristrocrat al culturii române. Doamna profesoară Ana Olos scrie un eseu cuceritor, cu un titlu care rămâne în atenția tinerilor exegeți „Între Maramureș și Brâncuși”, pornind de la Colocviul Internațional din 1967 și Centenarul din 1976. Este o dovadă, cu argumente, a preocupărilor oamenilor de cultură din Maramureș, în frunte cu artistul polivalent Mihai Olos, care considera fusul maramureșean cu zdrangăne un posibil prototip al Coloanei fără Sfârșit. Scriitorul Florian Copcea scrie despre volumul Aproape nimic sigur, al timișoreanului Robert Șerban.

Raluca Hășmășan continuă analiza bine articulată critic a noilor apariții editoriale. În acest număr scrie despre vocea surprinzătoare cu numele ei, Alexandra Mureșan. Raluca depune garanții valorice pentru autoare, având ca sprijin și afirmația poetului Ion Mureșan: “creația ei poate satisface pretențiile celui mai exigent gourmand devorator de poezie.” Poetul Gavril Ciuban evocă în termeni potriviți profilul liric și cultural al poetului Ion Bogdan. Flaviu Claudiu Mihali ne aduce aproape poezia dominicanului Daniel Montoly, percepând zgomotul ritualic al ritmurilor primare. Pagina de poezie este dăruită poeților Emanuela Bușoi, Mircea Pop și Liviu Coroiu.

Poetul clujean Ion Cristofor scrie despre creația poetei Elisabeta Boțan, năsudeanca stabilită în Spania, unde a devenit una dintre vocile reprezentative ale diasporei noastre. Ana Ludușan comentează una dintre cărțile de referință ale italiencei Grazia Deleda, Biserica Singurătății. Tot din Italia, profesorul Viorel Igna ne-a trimis un text despre Giovanni Papini. Scriitoarea Alice Valeria Micu scrie despre puterea culorilor la Flavius Lucăcel. Elina Adam traduce din poetul belgian Eric Allard. Prezentarea grafică este asigurată de artistul plastic Mircea Bochiș. Numărul este ilustrat din creația artistei Suzana Fântânariu. Spor la lectură! Revista poate fi cumpărată de la Librăria Cărturești și din chioșcul de ziare din fața Magazinului „Maramureș”.