COMUNICAT DE PRESĂ

 

FELEKISZABOLCS

DAR

Expoziție de pictură

8-26aprilie 2026

Vernisaj: miercuri, 8aprilie 2026, ora 18.00

 

 

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează, în perioada 8-26aprilie 2026, expoziția de pictură Feleki Szabolcs – Dar.Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 8aprilie 2026, de la ora 18.00, în prezența prof. univ. dr. Lucian Nastasă-Kovács, managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, a artistului Feleki Szabolcs șia muzeografului dr. Dan Breaz, curator al expoziției.

Feleki Szabolcs, născut laCluj-Napoca, în 24august 1981, a absolvit Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, în 2004, la secția Pictură, unde i-a avut între profesori pe Teodor Botiș și Ioan Aurel Mureșan.În ultimii șase ani, artistul s-a manifestat printr-o activitate profesională din ce în ce mai constantă și mai consistentă, participând atât la manifestări ale breslei artistice locale, cât și la manifestări expoziționale de relevanță internațională. Feleki Szabolcs  a avut expoziții personale la galerii precum KányafőGaléria, Annie Klaus Gallery din Cluj-Napoca sau Liszt Institute din Londra și, de asemenea, s-a distins prin participarea la expoziții de grup ale Uniunii Artiștilor Plastici din România.De asemenea, lucrări din creația artistului au figurat în selecții curatoriale relevante, concretizate și în expoziții de patrimoniu ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca, precumTache Bleue (2024), în care Feleki Szabolcs a expus într-o foarte selectă companie, alături deAmmar Alnahhas, Dacian Andoni, Ovidiu Avram, Tommy Barr, Bencsik János, Constantin Blendea, Marius Ghenescu, Stefan Gnandt, Gheorghe Ilea, Kőmíves Andor, Kudor Duka István, Ioan Sbârciu, Székely Annamária, Adrian Tarța și Rodica Tarța.

Contextul istoric în care s-a format Feleki Szabolcsa fost acela al unei generații care începea să se afirme în jurul anului 2000, într-un moment de cotitură în ce privește maniera de a descoperi sensurile ascunse ale lumiiși de a-i reprezenta artistic realitățile. Începând de atunci s-a făcut remarcată o pictură ultrarealistă, cinic-figurativă și sinceră până la cruzime, s-ar putea spune, în sensul investigării derizoriului caracteristic celor mai diverse aspecte ale realității empirice.

Deși creația lui Feleki Szabolcsse găsea într-un evident dezacord față de sensibilitatea proprie epocii în care a debutat,soluția de racordare a artei sale la sinceritatea spiritului artistic al acelor vremuri a fost, cu toate acestea, expresia unui patos neoexpresionist, caracterizat prin importante mize existențialiste. De aceea, în fața primelor sale lucrări, cea dintâireacțiea privirii criticetrebuie să fi apreciat că arta luiFeleki Szabolcspoate fi definită prin înscrierea ei în tendințele specifice expresionismului abstract, amintind de creația unor Willem de Kooning sau Jackson Pollock. Însăo privire mai atentăa putut recunoaște în timp un sens particular al devenirii picturii lui Feleki Szabolcs, ale cărei reprezentări au evoluat, treptat, înspre înfățișarea figurii umane în peisaje extrem de esențializate, integrând universul concret în proiecţii interioare care ne rezervă priveliști întotdeauna tulburătoare. Actuala expoziție de pictură dezvăluie, prin urmare, semnele parcurgerii unui intens proces de maturizare artistică, revelând un stil aluziv, în care hipercromatismul său distinctiv și limbajul sintetic sau chiar voit lacunar fac din scenele cu referințe biografice un spațiu vizual deschis spre reflecție unui public foarte larg.

Odată cu această nouă expoziție personală, inspirat intitulată Dar, Feleki Szabolcs revine la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, pentru prima oară după 2022, anul debutului său expozițional într-un muzeu de artă din România. Cele peste optzeci de lucrări din care a fost realizată actuala selecție expozițională au fost concepute la sfârșitul anului trecut și începutul acestui an, caracterul lor unitar datorându-se atât unei gestații creatoare îndelungate, cât și intervalului de timp relativ scurt în care picturile au fost efectiv realizate, ceea ce i-a permis artistului să se exprime plenar și matur, acesta aflându-se acum într-un control deplin al mijloacelor sale de exprimare.

Conceptul curatorial trimite de această dată la dăruirea de sine pe care Feleki Szabolcs o mărturisește, din perspectiva personajului central al expoziției sale, care se dezvăluie a fi pictorul însuși. Conceptul curatorial al darului surprinde așadar proiectarea propriilor împliniri și drame asupra condiției artistului. Cu toate acestea, niciodată nu se poate citi în lucrările lui Feleki Szabolcs biografismul nud, deposedat de hainele ficțiunii plastice. Dimpotrivă, în reflectarea artistică a realității, artistul creează un univers imaginar, în care diferite spații urbane sau naturale sunt populate de fantasme, fapteși semne ale unei mitologii personale cu mare valoare sapiențială pentru sine, dar și în sine, pentru fiecare dintre noi. Asistăm astfel și la spectacolul propriei sale deveniri în lumea sinuoasă, captivantă și deloc comodă a evoluției artistice. Pentru că Dar este o expoziție a cărei supratemă este, cum spuneam, însăși condiția artistului, iar această lungă și incitantă meditație picturală asupra dilemei constitutive a harului artistic vede acest dar/ har în dubla sa calitate, de privilegiu, dar și de damnare sau condamnare a spiritului creator la o continuă și incomodă negociere a poziției sale în lume. De aceea, darul pe care ni-l oferă Feleki Szabolcs este acea stare de uimire dulce-amară pe care lucrările din expoziție o emană și pe care publicul său o resimte ca pe o reverie consumată într-un univers fictiv, recuperator și curativ, dar și ca pe o formă de introspecție profundă și deloc complezentă, menită să stârnească o reflecție critică la adresa șanselor, dar și a accidentelor pe care destinul inevitabil le poate rezerva oricărui artist, ca de altfel fiecăruia dintre noi.

Am insistat, în final, asupra cuvântului-temă care dă titlul simbolic al expoziției Dar, nu doar pentru a sublinia încă o dată polisemantismul său nominal, ci mai ales pentru a scoate în evidență valoarea discursivă aparte pe care omonimia cuvântului-temă o presupune, câtă vreme regimul adversativ al conjuncției „dar” trimite la stări de fapt care – și în plan estetic –  se pot opune necontenit, fără a se exclude însă niciodată.

Remarcăm, în concluzie, valoarea de refugiu estetic pe care o reprezintă pentru autor calitatea de manifest artistic a expoziției Dar, ca formă de protest față de efectele spirituale devastatoare ale pragmatismului violent din lumea de astăzi. Îmbrățișarea necritică a consumismului actual, care continuă să fascineze atâtea conștiințe artistice din prezent, nu a reprezentat niciodată o opțiune pentru autorul darului din expoziția cu acest deosebit de expresiv titlu. În acest sens, întoarcerea retrospectivă la o lume afectivă, pe calea gestualismului intens cromatic al lui Feleki Szabolcs, pare să se transforme din ce în ce mai mult într-o formă de rezistență prin artă și, totodată, să devină una dintre trăsăturile inconfundabile ale unui stil pe deplin format și ale unei voci artistice în plină afirmare.

Expoziția Dar rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 26aprilie 2026, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.