31 august 2025. CERNĂUȚI - Dezvelirea plăcii memoriale Mihai Eminescu la Liceul Superior de Stat

Ceremonia de dezvelire solemnă și sfințire a plăcii memoriale a poetului Mihai Eminescu pe clădirea fostului Liceu Superior de Stat (Obergymnasium) în care poetul și-a făcut studiile în perioada anilor 1860-1866. Placa are imprimată pe ea basorelieful poetului și inscripția: „În această clădire, între anii 1860-1866 a studiat clasicul literaturii române și universale Mihai Eminescu”. Ea a înlocuit vechea placă montată în urmă cu aproximativ patru decenii de sovietici, în care poetul național român era prezentat în stil bolșevic drept reprezentant a două popoare, moldovenesc și român, teză care reflecta doctrina comunistă imperialistă a scindării artificiale a unității națiunii, limbii și literaturii române.

Noua placă memorială a fost confecționată și montată din inițiativa și prin osârdia Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți.

Cernăuți, biserica și lacătul

                                                 de Gheorghe Pârja

Îmi scrie cărturarul și bunul prieten din Cernăuți, Ștefan Hostiuc, redactor-șef al minunatei reviste Mesager bucovinean, că educația creștină prin biserică și educația laică prin școală, ambele în limba maternă, sunt principalii piloni de rezistență ai oricărei comunități istorice trăitoare în afara țării de origine. Aceștia șubrezindu-se, întreg edificiul spiritual și cultural al comunității este pus în pericol de prăbușire. În Ucraina, pe lângă războiul cu armele, care aduce atâta ruină și moarte în țară, mai există și o luptă mocnită la nivel confesional, care aduce ură și vrajbă între oameni.

În Ucraina, în prezent, se află în conflict trei structuri ecleziastice ortodoxe. Din această dură asperitate a rezultat și trista poveste pe care v-o spun. Aflată de la Angelina Olaru. Duminică, 25 august, slujba de la Capela Mitropoliților Bucovineni din Cimitirul Istoric din Cernăuți a fost oficiată sub cerul liber, sub supravegherea poliției. Autoritățile orașului au pus lacăt pe ușă. Enoriașii și parohul Cristofor nu mai pot intra în sfântul locaș după ce o instanță de judecată i-a somat să predea biserica autorităților. Oamenii sunt descumpăniți, supărați și lipsiți de apărare în statul ce a promis legi care să garanteze drepturile minorităților. Românii au fost alungați din biserica construită de Mitropolia Bucovinei prin secolul al XIX-lea și întreținută prin vreme cu banii băștinașilor.

În 1990, mă aflam la Cernăuți. În Cimitirul Horecea, unde erau ruinele Capelei; deci o stare avansată de degradare. A fost restaurată și amenajată de comunitatea românească, ajutată de Consulatul României la Cernăuți. Acum, liderii societății civile din capitala Bucovinei înstrăinate se tem că prin această metodă și alte biserici ortodoxe, dar și terenurile pot fi acaparate. Scandalul a început anul trecut, când în vâltoarea războiului, românii bucovineni au fost surprinși de conflictul celor trei structuri ortodoxe. Capela se subordona canonic Patriarhiei Rusiei. Fără nicio explicație, Consiliul orășenesc Cernăuți a decis transferul istoricei biserici în subordonarea unei întreprinderi din oraș.

De știut că românii din cele 130 de parohii din Nordul Bucovinei, Maramureșul Istoric, sudul Basarabiei, Hotin și Herța – din actualul stat ucrainean – nu s-au grăbit să-și anunțe intenția de a deveni parte a Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei. Românii așteaptă o situație mai favorabilă, pentru a reveni sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române. Dar acest fapt nu este agreat de autorită­țile statului vecin, care au pornit să acapareze sfintele lăcașuri. Parlamentul Ucrainei a votat recent o lege prin care interzice activitatea Bisericii Ruse în această țară. Așa că primarul Cernăuțiului a dispus formarea unei comisii care să preia controlul asupra Capelei. Și au făcut-o.

Niciun argument istoric nu a fost convingător. Pe data de 23 august 2024, Capela a fost sechestrată. Românii nu se așteptau la asemenea abuz. Mai bine de un veac și jumătate românii au îngrijit acest lăcaș. Este o biserică ortodoxă, unde se slujește în limba română, se trăiește în limba română, iar oamenii se bucură în limba română. Este o grea încercare pentru noi, spune parohul. Comunitatea românească a depus un memoriu la primărie. Nu a primit niciun răspuns. Cercetătorul și arhivarul Dragoș Olaru a spus: „Este cea mai scumpă bisericuță pentru noi, românii din Cernăuți.” Muzeograful Elena Vântu-Tărâ­țeanu ne spune supărarea: „Câtă dragoste s-a pus aici! Câte eforturi pentru restaurare s-au făcut! Ne adunam aici, lângă mormântul lui Aron Pumnul, care este în preajmă. Toate slujbele se desfășoară lângă mormintele personalită­ților românești care au făcut istorie. Lăsați-ne biserica!”

Știu, creștinii au dreptul să decidă la care mitropolie să adere. Așa-i în România! Am tresărit la această poveste când mi-am amintit că Primăria din Cernăuți, mai anul trecut, a șters din centrul orașului Hrisovul domnitorului Alexandru cel Bun, prin care se atesta existența așezării Cernăuți din anul 1408. Am fost și am văzut sfidarea istoriei noastre de către noile autorități din acest oraș cu mulți români. Inclusiv cu Mihai Eminescu. Eu, dimpreună cu frații scriitori din Cernăuți, Vasile Tărâțeanu, Ilie T. Zegrea, Dumitru Covalciuc, Ștefan Hos­tiuc, m-am rugat lângă zidurile acestei Capele, care este o biserică în toată rânduiala ei. Este Capela Mitropoliților Bucovineni. Am toată compasiunea pentru starea actuală a Ucrainei, moarte și ruină, dar nu uit de istorie și de drepturile românilor vânturați de cruda istorie.

Eminescu, Cernăuți, Chișinău

 

                                                                         de Gheorghe Pârja

Cinstind, la acest mijloc de ianuarie, 174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, am constatat că evenimentul nu a fost trecut cu vederea. Multe clișee, dar și suficiente texte profunde, bine articulate, despre viața și opera lui. Deci, încă nu este totul pierdut. În acest context, mi-am adus aminte de drumurile mele basarabene și cernăuțene, de dialogurile cu scriitorii de la Chișinău și Cernăuți. În cărțile mele despre cele două provincii românești am notat mărturii elocvente în acest sens, mi-am putut da seama cum un spirit de anvergura lui Eminescu se poate împotrivi unui imperiu. După cum îmi spunea academicianul Mihai Cimpoi, de la Chișinău, Eminescu a fost și rămâne poetul deșteptării românilor basarabeni, într-o vreme terorizată de istoria impusă de alții. Înstrăinați de propria țară, de propria limbă, obligați în mod metodic și dirijat să accepte forme de împrumut nepotrivite, condamnați la un exil interior de lungă durată, ei și-au proiectat rezervele identitare, speranțele latente, mocnite, în chipul salvator al lui Eminescu.

Am avut șansa să intru în ateliere de pictori și sculptori. Peste tot am văzut portrete, ori busturi care-l închipuiau pe omul deplin al culturii româ­nești. Dacă publicistica eminesciană le-a servit ca busolă doctrinară, poezia lui a echivalat cu ideea de Limba Română. După moartea lui Stalin, în teritoriul dintre Prut și Nistru, opera lui Eminescu a început să fie pusă în circuit public, prin publicarea unor poezii, ori proze. Prin 1989, când ia avânt procesul de renaștere națională în Basarabia, se reeditează poezia DOINA (De la Nistru pân la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a) și mai multe articole de doctrină. În ele, românii basarabeni s-au regăsit, și-au limpezit programul de acțiune. Eminescu devine steaua și argumentul pentru oficializarea limbii române, ca limbă de stat, în Basarabia, și revenirea la alfabetul latin.

În marile adunări naționale, în luptele de pe baricade, versurile lui Eminescu au fost un îndemn profetic. Esteticul și criteriul valoric stau sub semnul gândirii marelui poet. Eminescu a fost și un vizionar, total implicat în lupta emancipării naționale, a edificării unui stat unitar și independent. Trebuie spus că viziunea sa asupra României era una istorică. Doar printr-o cultură temeinică se poate ieși la lumină. A fost un dușman neîmpăcat al prostiei, inculturii, imposturii, arivismului, antiromânismului și al dezinteresului față de istorie. Eminescu a fost un vizionar critic, un apostol al trezirii elitelor. Această concepție a fost de mare folos în Basarabia și în Bucovina de Nord. Dincolo de Prut, parte din opera lui Eminescu a fost introdusă în manualele școlare. Și în programa universitară. Eminescu devine soluția salvatoare.

Eseul scriitorului Ion Druță despre Eminescu, poet național, a avut un mare impact în epocă. Apoi, Grigore Vieru, care și-l asumă pe Eminescu ca pe o întoarcere la izvoare. De avem sau nu dreptate, Eminescu să ne judece! De la modelul eminescian se revendică Nicolae Dabija, Liviu Damian, Dumitru Matcovschi, Ion Vatamanu, Leonida Lari, Valeriu Matei, ori Leo Butnaru. Și încă mulți scriitori. Basarabia a dat unul dintre cei mai valoroși eminescologi, pe academicianul Mihai Cimpoi. Pentru bucovinenii Arcadie Suceveanu, Ilie T. Zegrea, Vasile Tărâțeanu, Grigore Bostan, sau Ștefan Hostiuc, Eminescu rămâne icoana poeziei românești.

Nu voi uita că în Basarabia s-au așezat pe numele lui Eminescu și aluviuni ideologice. Dar generația lui Grigore Vieru îl asociază cu Poezia, cu profunda gândire națională. Eminescu a devenit contemporan cu scriitorii basarabeni și bucovineni prin suferință. Pentru Nicolae Dabija, Eminescu a devenit o carte care, chiar aruncată în foc, nu arde. Ei nu au uitat ce scria pe drapelul celor întruniți la Putna în anul 1874, la îndemnul lui Eminescu și Slavici: Cultura este puterea popoarelor! Prin Eminescu, Basarabia și Bucovina înstrăinată au păstrat biserica, viața creștină și Limba Română.

P.S. Mă bucur că statuia lui Eminescu de la Cernăuți este neatinsă, deoarece de acest oraș bucovinean este legată o parte din tinerețea lui. Despre Casa lui Aron Pumnul, în care a locuit se mai poate discuta.

La Cernăuți se va desfășura cea de-a XXV-ea ediție a tradiționalului Festival ”Mărțișor”

Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți organizează în data de 1 martie 2020 tradiționala sărbătoare a primăverii „Mărțișor – 2020”, ajună la ediția jubiliară XXV-ea, informează Agenția BucPress.
Manifestarea culturală va avea loc duminică, 1 martie, în sala Palatului Academic al Universității Bucovinene de Medicină din Cernăuți (str. Schiller,11), cu începutul la orele 12.
Rugăm conducătorii formaţiilor artistice, soliştii să ne trimită pe adresa de e-mail: vasilebycu@gmail.com o înregistrare video a materialului propus în program. Prioritate vor avea cele mai interesante idei, precum și acei care nu au mai participat la edițiile precedente ale Festivalului. Organizatorii îşi rezervă dreptul de a reduce durata evoluării participanţilor cu scopul încadrării în limita timpului prevăzut de condiţiile arendării sălii de spectacole.
„Ne adresăm la toţi oamenii de bună credinţă, persoane fizice şi juridice care doresc să sprijine această acţiune: suntem deschişi pentru o colaborare informativă, sau publicitară reciproc avantajoasă şi ne vom bucura de orice propunere. Vă mulţumim anticipat.
Informaţii suplimentare, sugestii, propuneri de colaborare cu potenţialii sponsori – tel. (0038)050-6274156; 050-602-41-62; 066-915-58-77.

                                                                  Romanian Global News

Nou atac asupra românilor din Cernăuți. Grup de persoane neidentificate a furat tricolorul și drapelul Uniunii Europene de pe edificiul Centrului Cultural Român

Nou atac asupra românilor din Cernăuți. Un grup de persoane neidentificate a furat tricolorul și drapelul Uniunii Europene de pe edificiul Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, în noaptea de 16 decembrie, informează Agenția românilor din Ucraina, BucPress.

Potrivit înregistrărilor fixate de camera video a Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi”, patru persoane au furat pe rând, mai întâi, drapelul național al României, iar apoi cel al Uniunii Europene, lăsând pe fațada clădirii doar drapelul statului ucrainean. Conducerea Centrului Cultural Român s-a adresat sâmbătă, 16 decembrie către organele de drept în legătură cu acest incident, punându-le la dispoziție înregistrările video în care sunt fixate detaliile acestui act de vandalism.

Președintele Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți Vasile Tărâțeanu, ținta mai multor atacuri ale extremiștilor ucraineni, a precizat că va mai face o sesizare către Înaltul Comisar pentru Minorități Naționale legat de acest caz. El a precizat că astfel de incidente nefericite își au explicația și prin lipsa unor luări de atitudine a autorităților ucrainene, așa cum s-a întâmplat recent în cazurile pichetării Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți de către forțele extremiste ucrainene din 27 septembrie și 1 decembrie 2017, fără ca autoritățile să fi avut vreo reacție.

BucPress reamintește că președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, s-a adresat în mod oficial către Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale, Lamberto Zannier, pentru a interveni pe lângă autoritățile centrale și locale ucrainene, astfel încât să fie oprite atacurile și amenințările, atât la adresa lui, cât și la adresa comunității românești din Ucraina.

În apel se menționează că „de la atacuri mediatice permanente din partea forțelor extremiste ucrainene, dar și din partea autorităților, s-a trecut la insinuări, falsuri și chiar la amenințări fizice directe”. În data de 1 decembrie, de Ziua Națională a României, un grup de 40 de extremiști din formațiunea paramilitară „Corpul național” au intrat cu forța în incinta Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, „vociferând amenințări directe la adresa mea, în calitatede președinte al Centrului Cultural Român. În timpul pichetării (bănuiesc, neautorizate) a Centrului nostru, am fost amenințat cu violența fizică și cu escortarea forțată în România. Mi s-a atras atenția că toate acesta se vor întâmpla dacă voi mai îndrăzni să mă implic în organizarea vreunui protest față de noua lege a educației sau altor acțiuni în apărarea comunității”.

Profesorii din Cernăuți ies în stradă. Indignați de interzicerea predării limbii române în școlile Bucovinei de Nord

Membrii comunității românești, Cernăuți, sunt nemulțumiți de legea educației care desființează limba română și care duce la ucrainizarea școlilor, relatează agerpres.ro.

Profesorii care predau limba română în această localitate sunt dezamăgiți de situația cu care se confruntă, deoarece riscă să-și piardă locurile de muncă. Profesorii de limba română protestează în stradă sub privirile naționaliștilor ucraineni de la Sector Dreapta, care monitorizează consulatul României de la Cernăuți. Actuala lege prevede că se poate învăța în limba maternă în clasele I-IV, după care obligatoriu se va studia în limba ucraineană. Iar părinții vor dori să își dea copiii la clase ucrainene încă din clasa I, pentru a le fi mai ușor mai târziu.

„Din momentul când am aflat că legea a fost validată, am simțit un cuțit înfipt în inimă și nu pot nici acum să-mi stăpânesc lacrimile, cum s-a putut întâmplat asta? Pentru că noi, niciodată, poporul nostru, nu a cucerit alte popoare, de-a lungul istoriei” a declarat un cadru didactic din Cernăuți.

                                                                                                               NapocaNews

Sărbătoarea Unirii Principatelor la Cernăuți

Pe 23 și 24 ianuarie 2016, în regiunea Cernăuți (Ucraina), va avea loc o serie de manifestări culturale organizate de Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor, în colaborare cu reprezentanții comunității românești din Bucovina de Nord, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor. 

Duminică, 24 ianuarie 2016, Palatul Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină din Cernăuţi va găzdui un concert intitulat „Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română", realizat în parteneriat cu Centrul Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi". Pe scenă vor urca nume-reper ale muzicii românești de pretutindeni, reprezentative pentru noua generație de interpreți: Zinaida Bolboceanu și taraful său, Suzana Popescu și Maria Iliuț, din Republica Moldova, acompaniate, prin grija partenerilor locali, de Ansamblul de dansatori de la Voloca.

Concertul va fi precedat de alte două evenimente speciale, menite să asigure diseminarea mesajului identitar românesc. Sâmbătă, 23 ianuarie, se vor derula o serie de ateliere de muzică tradițională românească destinate tinerilor etnici români, elevi ai celor cinci școli de muzică locale (școala din municipiul Cernăuți și cea din orașul Herța - localizate în regiunea Cernăuți, cele două școli de muzică din Horbova - raionul Herța, precum și școala din Costiceni - raionul Noua Suliță). În dimineața zilei de 24 ianuarie, înaintea concertului, se va ține o slujbă de comemorare a marii personalități românești și bucovinene Aron Pumnul, la care vor participa numeroși reprezentanți ai societății civile și ai instituțiilor de stat ucrainene și românești din regiunea Cernăuți și a raioanelor învecinate. În zonă trăiesc peste 182.000 de români, care constituie, astfel, numeric, a treia comunitate  etnică locală, după ucraineni și ruși.

Potrivit datelor neoficiale deţinute de Societatea Culturală a Românilor „Mihai Eminescu" din Cernăuţi, comunitatea românilor din Ucraina ar depăşi 500.000 persoane. La Cernăuți au sediul importante asociaţii ale românilor, care au lucrat cu perseverenţă în direcţia menţinerii identităţii culturale ale românilor din Bucovina de Nord.