Se afișează postările cu eticheta Chișinău. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Chișinău. Afișați toate postările

marți, 30 iulie 2024

Semnal. Versuri de dragoste ale unui zbor frânt - Zară Iulian

 


ZARĂ IULIAN, în DOR inimile noastre, Editura TEHNICA-INFO, Chișinău, 2014


DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E!

Motto: „ Eu sunt o mică stea în univers,/ Eu sunt o mică insulă în lume,/ Eu știu că sunt o literă din vers/ Și știu că sunt       și-nsemn ceva anume,/ Eu sunt o picătură dintr-un râu,/ Eu sunt doar o silabă dintr-un nume,/ Sunt firul de nisip dintr-un pustiu/ Și știu că sunt și-nsemn ceva anume.”

Un tânăr al cărui zbor a fost frânt pe nume Iulian Zară  ( 1985-2010) din localitatea basarabeană  Vadul lui Isac este cuprins de acel sentiment al iubirii față de o persoană care nu-i împărtășește întru totul sentimentele. Dorul de nestăvilit se revarsă în versuri pătrunse de sinceritate „ substanța poetică explodează nestăvilit,  astfel cerându-și dreptul la viață, așa cum îl are orice firicel de iarbă” cum observă Ioniță Zlota în cuvîntul introductiv.

Părinții poetului plecat prea devreme la ceruri -Tamara și Dumitru Zară sunt și ei copleșiți de durere:

„În ceruri fii ferice-

Ai fost copil curat

Să știi: tu, jos, aice

Mult, mult ne-ai bucurat!” (Te-am adorat și te-am iubit)

Amintirea fratelui care temporar e departe:

„ Mi-aș da sufletul din mine/ să-l mai văd un pic: Așa drag nu am pe nimeni/ Doar pe el îl am frățic.” (Aș sta mult cu tine-n voie)

Omul e făcut pentru viață, nu pentru moarte, suferința e un drum spre lumină, te apropie de Dumnezeu, are mare valoare, o valoare pe care omul nu vrea să o recunoască; dacă ar știi bogații cât valorează, ar cumpăra-o pe bani.

Pentru orice relație avem nevoie de două persoane care să vibreze în același ritm... dar în acest caz...

Nimic mai greu, mai dureros/ Nu poate ca să fie/ Să iubești doi ochi frumoși/ Și ei ca să nu știe./ O rană mare am în piept,/ Nu știu la ce să mă aștept... / Dar rana nu e de cuțit,/ E rană adâncă de iubit.” (Rana din piept)

Idei obsesive îl duc spre iubita lui: „Când întâi eu te-am văzut/ Parcă aripi mi-au crescut,/ Mereu la tine îmi zboară/ Gândul ca spre o rază de soare.” (De ochii și iubirea mea)

Nu se răspunde în aceeași măsură partenerului care e trist și neîncrezător uneori:

„Mă trezesc plângând/ cu tine în gând.../ Știi tu oare cât mi-e dor/ Să te pot iubi și-n zbor?/ Numai tu, tu ai putea/ Să-mi întregești inima/ Prin șoapte ce-ai să șoptești/ Spunându-mi că mă iubești.”( Erai ploaia din cer )

Cea mai bună modalitate de înfruntare a necazurilor este exprimarea prin poezie: „ De ce mă faci să sufăr,/ Când știi cât te iubesc? / Chiar dacă eu mă supăr/ La tine mă grăbesc.” (Presimțire)

E o mare suferință atunci când iubirea e neîmpărtășită, dar... din această suferință se naște poezia: „Renunț la tot, nu și la tine,/ Renunț la zilele-mi senine,/ Renunț la tot ce-i omenesc/ Pe tine doar să te privesc./ Însemni tu viața pentru mine:/ Renunț la tot,/ nu și la tine!”  ( Nu renunț  )

Sunt semne că fata îl place, dar nu-l iubește: „A fost de-o clipă și s-a scurs/ Ca niște ploi de vară./ O voi uita, nu vreau ca distrus/ Să fiu de-o iubire-ntr-o doară/ Simțire pentru mine n-ai avut,/ Oricum, mi-e greu să-ți zic la revedere/ Îți spun deschis mi-ar fi plăcut/ Amici să fim, cum inima ne-o cere.”( Amici să fim)

-De ce nu se simte la fel și celălalt?

„ Chiar dacă tu nu mă iubești,/ Eu totuși țin la tine/ Și aș dori să te gândești/ Căt de puțin la mine/ Voi înceta să te iubesc/ Doar atunci când un pictor/ Va picta zgomotul unei lacrimi/ Ce cade    într-o mare de cristal”

În această iubire tăinuită, iubita nu are nici o idee despre sentimentele lui:

„Plecat de niște ani,/ În noaptea asta, /La tine voi veni/ După ani și ani,/Sigur, voi veni/ Din nou să fim împreună/ Și timpul / Să ne fie amicul martor/ Cum noi, regăsindu-ne,/ Vom plânge față în față/ Cu lacrimi dulci de DOR.” ( După ani și ani )

Prof. OLIMPIA MUREȘAN, UZPR, Ulmeni, MM

 

 

 

 

 

 

miercuri, 17 ianuarie 2024

Eminescu, Cernăuți, Chișinău

 


                                                                         de Gheorghe Pârja

Cinstind, la acest mijloc de ianuarie, 174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, am constatat că evenimentul nu a fost trecut cu vederea. Multe clișee, dar și suficiente texte profunde, bine articulate, despre viața și opera lui. Deci, încă nu este totul pierdut. În acest context, mi-am adus aminte de drumurile mele basarabene și cernăuțene, de dialogurile cu scriitorii de la Chișinău și Cernăuți. În cărțile mele despre cele două provincii românești am notat mărturii elocvente în acest sens, mi-am putut da seama cum un spirit de anvergura lui Eminescu se poate împotrivi unui imperiu. După cum îmi spunea academicianul Mihai Cimpoi, de la Chișinău, Eminescu a fost și rămâne poetul deșteptării românilor basarabeni, într-o vreme terorizată de istoria impusă de alții. Înstrăinați de propria țară, de propria limbă, obligați în mod metodic și dirijat să accepte forme de împrumut nepotrivite, condamnați la un exil interior de lungă durată, ei și-au proiectat rezervele identitare, speranțele latente, mocnite, în chipul salvator al lui Eminescu.

Am avut șansa să intru în ateliere de pictori și sculptori. Peste tot am văzut portrete, ori busturi care-l închipuiau pe omul deplin al culturii româ­nești. Dacă publicistica eminesciană le-a servit ca busolă doctrinară, poezia lui a echivalat cu ideea de Limba Română. După moartea lui Stalin, în teritoriul dintre Prut și Nistru, opera lui Eminescu a început să fie pusă în circuit public, prin publicarea unor poezii, ori proze. Prin 1989, când ia avânt procesul de renaștere națională în Basarabia, se reeditează poezia DOINA (De la Nistru pân la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a) și mai multe articole de doctrină. În ele, românii basarabeni s-au regăsit, și-au limpezit programul de acțiune. Eminescu devine steaua și argumentul pentru oficializarea limbii române, ca limbă de stat, în Basarabia, și revenirea la alfabetul latin.

În marile adunări naționale, în luptele de pe baricade, versurile lui Eminescu au fost un îndemn profetic. Esteticul și criteriul valoric stau sub semnul gândirii marelui poet. Eminescu a fost și un vizionar, total implicat în lupta emancipării naționale, a edificării unui stat unitar și independent. Trebuie spus că viziunea sa asupra României era una istorică. Doar printr-o cultură temeinică se poate ieși la lumină. A fost un dușman neîmpăcat al prostiei, inculturii, imposturii, arivismului, antiromânismului și al dezinteresului față de istorie. Eminescu a fost un vizionar critic, un apostol al trezirii elitelor. Această concepție a fost de mare folos în Basarabia și în Bucovina de Nord. Dincolo de Prut, parte din opera lui Eminescu a fost introdusă în manualele școlare. Și în programa universitară. Eminescu devine soluția salvatoare.

Eseul scriitorului Ion Druță despre Eminescu, poet național, a avut un mare impact în epocă. Apoi, Grigore Vieru, care și-l asumă pe Eminescu ca pe o întoarcere la izvoare. De avem sau nu dreptate, Eminescu să ne judece! De la modelul eminescian se revendică Nicolae Dabija, Liviu Damian, Dumitru Matcovschi, Ion Vatamanu, Leonida Lari, Valeriu Matei, ori Leo Butnaru. Și încă mulți scriitori. Basarabia a dat unul dintre cei mai valoroși eminescologi, pe academicianul Mihai Cimpoi. Pentru bucovinenii Arcadie Suceveanu, Ilie T. Zegrea, Vasile Tărâțeanu, Grigore Bostan, sau Ștefan Hostiuc, Eminescu rămâne icoana poeziei românești.

Nu voi uita că în Basarabia s-au așezat pe numele lui Eminescu și aluviuni ideologice. Dar generația lui Grigore Vieru îl asociază cu Poezia, cu profunda gândire națională. Eminescu a devenit contemporan cu scriitorii basarabeni și bucovineni prin suferință. Pentru Nicolae Dabija, Eminescu a devenit o carte care, chiar aruncată în foc, nu arde. Ei nu au uitat ce scria pe drapelul celor întruniți la Putna în anul 1874, la îndemnul lui Eminescu și Slavici: Cultura este puterea popoarelor! Prin Eminescu, Basarabia și Bucovina înstrăinată au păstrat biserica, viața creștină și Limba Română.

P.S. Mă bucur că statuia lui Eminescu de la Cernăuți este neatinsă, deoarece de acest oraș bucovinean este legată o parte din tinerețea lui. Despre Casa lui Aron Pumnul, în care a locuit se mai poate discuta.

joi, 27 aprilie 2023

Forumul Educației România – Republica Moldova, a II-a ediție, 5-6 mai, Chișinău, Mediacor, USM

 


90cad5f5-7f5b-43aa-88fa-3114b359d18e.jpg

Cea de-a doua ediție a Forumului Educației România - Republica Moldova, cu genericul Ecosistemul educațional în lumea digitalizată, va avea loc în perioada 5-6 mai 2023 la Chișinău. Gazda evenimentului va fi Universitatea de Stat din Republica Moldova. (Ediția I a Forumului s-a desfășurat la Iași, în România, pe 27-28 octombrie 2022.) 

Proiectul „Forumul Educației România - Republica Moldova” este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, iar beneficiarul este Asociația Generală a Învățătorilor din România, filiala din Republica Moldova (Președintă: Mariana Marin).

Tema centrală a Forumului de la Chișinău este Învățarea și Leadershipul Învățării. Provocări, inițiative și demersuri în contextul lumii digitalizate. 

Organizatorii și inițiatorii Forumului din Republica Moldova și România:

  • Departamentul Pentru Relația cu Republica Moldova a Guvernului României

  • AGIROMD, Chișinău;

  • Universitatea de Stat din Republica Moldova, Chișinău;

  • Universitatea Al. I. Cuza din Iași 

  • Liceul Teoretic Republican „Aristotel”, Chișinău;

  • Asociația Română de Literație, Iași;

  • Colegiul Richard Wurmbrand, Iași;

  • Compania Quartz Matrix, Iași

propun experiențe inedite de învățare, împărtășirea practicilor educaționale eficiente, demersuri inovative în spațiul educațional școlar și universitar, în sesiuni plenare, paneluri de discuții și workshopuri organizate la Universitatea de Stat a Republicii Moldova și în cinci instituții de învățământ din Chișinău. Forumul se va bucura de prezența specialiștilor și profesioniștilor cu renume din cele două țări, după cum urmează:

Din România:

  • Prof. Univ. Dr. Tudorel Toader – Rectorul Universității Al. I. Cuza din Iași

  • Prof. Univ. Dr. Laurențiu Șoitu – Universitatea Al. I. Cuza din Iași 

  • Prof. Univ. Carmen Crețu – Universitatea Al. I. Cuza din Iași

  • Prof. Univ. Dr. Oana Macari – Universitatea Al. I. Cuza din Iași

  • Prof. Univ. Dr. Sebastian Popescu – Universitatea Al. I. Cuza din Iași

  • Prof. Univ. Dr. Gabriel Bădescu – Universitatea Babeș Bolyai din Cluj

  • Prof. Liliana Romaniuc, PhD, Asociația Română de Literație, Iași

  • Prof. Dr. Cristian Lucaci, Colegiul Richard Wurmbrand, Iași

  • Conf. Univ. Dr. Daniel Cristea-Enache, Universitatea din București

Din Republica Moldova:

  • Prof. Univ. Dr. Igor Șarov - Rectorul Universității de Stat din Moldova

  • Liliana Nicolaescu-Onofrei - deputat în Parlamentul Republicii Moldova 

  • Anatolie Topală, Ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

  • Prof. Univ. Dr. hab. Otilia Dandara - Prorectorul Universității de Stat din Moldova

  • Prof. Univ. Dr. hab. Anatol Gremalschi, expert în educație

  • Prof. Angela Cutasevici - viceprimarul mun. Chișinău

  • Dr. Pavel Cerbușca – directorul Liceului Teoretic Republican „Aristotel”

  • Dr. Conf. univ. Mariana Marin - președinta AGIRoMd

  • Dr. Lucia Argint - Șef Direcție la Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educație și Cercetare

Forumul Educației România – Republica Moldova este un eveniment educațional care promovează și susține învățarea, inovarea, exprimarea opiniilor și transferul practicilor profesionale de succes din sistemele educaționale din cele două țări, cu scopul îmbunătățirii educației pentru copiii și tinerii din școlile și universitățile noastre. 

La eveniment sunt invitați deputați din Parlamentul R. Moldova, Ministerul Educației și Cercetării, reprezentanți ai autorităților publice locale, reprezentanți ai societății civile, cadre didactice preuniversitare și universitare din România și R. Moldova, precum și din Diasporă.  

 Detalii despre eveniment găsiți în Broșura de prezentare: https://shorturl.at/gjzCD 



luni, 22 iulie 2019

[AGIRo-541] DETALII DESPRE ACTIVITĂȚILE DE LA IAȘI, CHIȘINĂU, IZMAIL

 0.Înscrieri noi la aceste evenimente se pot face oricând scriind la asociatiainvatatorilor@gmail.com dacă nu aveți nevoie de cazare, masă și transport. Pentru cei care doresc și cazare, masă și transport–doar dacă sunați înainte la 0723259290.
1.La Iași vom fi cazați în inima orașului, între Teatrul Național, Primărie și Mitropolie, la Casa de Oaspeți „Sfântul Nicolae” http://www.casadeoaspeticsn.ro str Agatha Bârsescu nr. 9 (150 lei cazare și toate mesele începând cu cina din 21 iulie și terminând cu prânzul din 22;
                2.Congresul de la Iași va fi în 22 iulie 2019, între orele 10-13, în amfiteatrul Colegiului Național „Costache Negruzzi”, Strada Toma Cozma nr. 4. La congres pot veni și alți colegi care încă nu s-au înscris. Aici vor veni și colegii care vor pleca apoi la Chișinău. În după amiaza de 21 iulie vom vizita dulcele târg al Ieșilor și vom face o promenadă pe strada Lăpușneanu / Promenada în „Orașul celor 7 coline” sub lumina felinarelor. La congresul din 22 iulie va fi și program cultural-artistic susținut de *Grupul „PELANI”: la vioară-Nina Munteanu și Petronela-Gabriela Dârțu, la percuție - Emilian Achirei, la oud - Andrei Apostol și voce-Lavinia Răileanu. *Rapsod popular Rodica Ioniță-Grosu. Vizită la Primăria Municipiului Iași;
3.Autocarul care ne duce din Iași la Chișinău și Izmail ne așteaptă la ora 13 la Colegiului Național „Costache Negruzzi”, ne duce întâi la prânz la Casa de Oaspeți „Sfântul Nicolae”. Pot mânca un „meniul zilei” și colegii care nu au comandat masă în Iași. După prânz pornim spre Chișinău. Autocarul costă 135 lei de persoană pentru traseul Iași-Chișinău-Izmail-Galați-Iași și se achită înainte de urcare;
4.La Chișinău vom fi cazați la Hotel Europa, EuropaHotel str Vasile Lupu, nr 16 pentru cazare și masă îmi veți achita la fața locului, în RON echivalentul a 100 euro;



5.Școală Internațională de Vară de la Chișinău (sub genericul „Educația și cultura încrederii”) va începe în 23 iulie, de la ora 10, la Universitatea de Stat a Moldovei, blocul B, str. Alexei Mateevici nr 60. Toți cei care mergeți la Chișinău completați chiar astăzi online documentul de înscrierehttps://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSesCRKcZ4IMfg_zDqVwr4OeDe8SPsu9Q72BMiUO6AywRA_pIg/viewform  În acest formular veți găsi întregul program din R.Moldova. În formularul pentru Chișinău sunt câteva puncte care vă pot deruta pe cei din grupul nostru. Bifați acolo „sunt din România/Ucraina” și nu aveți nimic de plată în plus. A doua zi (24 iulie) programul va fi la Universitatea de Stat din Tiraspol, cu sediul la Chișinău Strada Drumul Viilor 26A;



6.În 25 iulie vom porni spre Ucraina oprind în orașul Ștefan Vodă, continuând cu vizitarea Cetății Albe (unde vom lua și prânzul) și apoi spre Izmail (cazarea va fi la Art Hotel http://arthotel-izm.com.ua/ ) Îmi veți achita 80 euro în euro când ne întâlnim.
7.În 26 iulie, de la ora 10, la Universitatea Umanistă de Stat din Izmail, Ucraina, Simpozionul Internațional „Portrete de dascăli”;
8.În 27 iulie vizităm școala din Orlovka/Cartal (nu strică să avem niște cărți noi de dat copiilor și cadouri pentru dna. director și dl rector) și apoi plecăm spre Galați – Iași.




joi, 27 septembrie 2018

ANUNȚ al Ambasadei României la Chișinău referitor la referendum

Ambasada României în Republica Moldova anunță că, în zilele de 6 și 7 octombrie 2018, în intervalul orar 7.00 - 21.00, va avea loc Referendumul pentru revizuirea Constituției României.
Întrebarea adresată alegătorilor la referendum va fi "Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?", întrebare la care alegătorii trebuie să răspundă cu "DA" sau "NU".
Lista și adresele secțiilor de votare în Republica Moldova vor fi publicate în cursul acestei săptămâni.
Ambasada României la Chișinău recomandă cetăţenilor români care se vor afla pe teritoriul Republicii Moldova la datele la care se va desfășura Referendumul pentru revizuirea Constituției României să se asigure că deţin documente de identitate valabile, condiţie absolut necesară pentru exercitarea dreptului la vot.
Totodată, Ambasada României recomandă cetăţenilor români aflați pe teritoriul Republicii Moldova care şi-au pierdut documentele sau cărora le-au expirat documentele să solicite din timp preschimbarea acestora.RGN

miercuri, 24 august 2016

Ziua Limbii Române va fi marcată la Chișinău în perioada 31 august - 4 septembrie 2016

Salonul de Carte Bookfest se extinde peste Prut și organizează la Chișinău prima ediție în Republica Moldova, transmite Romanian Global News.
Pavilionul 2 al Centrului Internaţional de Expoziţii Moldexpo din Chişinău se va transforma într-un spaţiu comun al limbii române, iar cartea va fi un liant şi suport al identităţii culturale româneşti.
Pe parcursul celor cinci zile de sărbătoare a cărții, vizitatorii vor putea întâlni cele mai importante titluri ale literaturii române contemporane și cei mai îndrăgiți autori ai momentului. În cadrul salonului vor fi prezente unele dintre cele mai importante edituri din România și din Republica Moldova, ca urmare a colaborării excelente dintre Uniunea Editorilor din Republica Moldova și Asociația Editorilor din România.
Pe vizitatori îi așteaptă peste 100.000 de volume, dar și întâlniri cu scriitori. Proiectul va oferi posibilitatea realizării unei analize a dinamicii gusturilor și achiziției de carte în Republica Moldova și va înlesni crearea unui fond de carte românească.
Unul din obiectivele acestui eveniment este facilitarea accesului cititorilor din Republica Moldova la cunoaștere, educare, informare și studiu în limba română, în contextul în care există un raport inegal între cartea de limbă română și cea în limba rusă, care domină spațiul culturii scrise din stânga Prutului.
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni va oferi un fond de carte în limba română Bibliotecii Naționale și Universității de Stat din Republica Moldova.
Cele aproximativ 3000 de volume sunt puse la dispoziția Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni de către editurile prezente la Salonul de Carte Bookfest de la Chișinău.
Organizatorii Bookfest sunt Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român - prin Centrul Național al Cărții, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Uniunea Editorilor din Republica Moldova, Asociația Editorilor din România.
Ziua Limbii Româneva fi marcată și în comunitățile istorice din Serbia, Bulgaria și Ucraina.