Invitație literară din Maramureșul Cultural în capitala Ardealului!

 

Azi, 25 septembrie, de la ora 17,oo în cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania de la Cluj-Napoca, sunteți invitați la o dublă lansare în prezența autorului Alexandru Buican. Vor fi lansate volumele „Viața lui Bacovia. Mai bine singuratic și uitat” (Actaeon Books, 2025) și „Țepeș. O biografie a lui Vlad III Dracula (Actaeon Books, 2025). 

Vor vorbi: prof. univ. dr. Andrei MARGA, dr. Daniela SITAR-TĂUT, Alexandru BUICAN.

GDL

Exerciții de admirație, Camil Petrescu, Bacovia, În căușul veacului

 

Dragi colegi,

Am bucuria de a vă face cunoscute cărți nou apărute la editura noastră, ACTAEON BOOKS, în mare parte restitutive.

Viața lui Bacovia. Mai bine singuratic și uitat de Alexandru Buican este o biografie complexă, de 694 pagini, format A4, începută, în 1979, la sugestia făcută autorului de către martorul la căsătorie al lui Bacovia, Horia Roman, dar și mai apoi de nepotul acestuia, Daniel Bacovia, care i-a oferit numeroase fotografii incluse în volum. 

Seria Camil Petrescu se întregește în acest an cu alte două piese inedite, Divorțul doamnei Dudu și Fals tratat pentru uzul autorilor dramatici, tipărit pentru prima dată în volum, independent. Atât aceasta, cât și O fată într-o iarnă, aparțin aceleiași atmosfere de epocă, din care s-au nutrit și marile romane Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război și Patul lui Procust. Scrise în deceniul 3, ele se adresează însă publicului de film interbelic. Tematica și gradul de adâncire a temelor este evident că au avut în vedere nivelul la care se găsea incipienta industrie cinematografică românească. În vreme ce Ștefan cel Mare și, mai apoi, Bălcescu, poartă evident pecetea condițiilor noi în care au fost scrise: două epoci dificile, de dictatură și apoi de totalitarism, ce se succedau, de fapt, logic. Mai ales avatarurile acestui din urmă proiect, reflectă foarte bine epoca în care a fost zămislit. Câteva însemnări jurnaliere ni-l arată pe Camil Petrescu încercând o colaborare cu noile instituții care n-aveau să producă decât intrigă, dezbinare, risipă de bani, și niciodată artă: La 7 iunie 1950, se înființase Comitetul pentru Cinematografie, în subordinea Consiliului de Miniștri, având instituții surori ca, de pildă, Direcția Rețelei Cinematografice (ce a dus în 1952 la Direcția Difuzării Filmelor). Camil Petrescu a crezut că, poate, va avea și el un loc în noua lume. Eșecul filmului Bălcescu este chiar eșecul încercării scenaristului și regizorului Camil Petrescu de a funcționa în noua societate, deși atunci lucrurile puteau să pară altfel. Toată această activitate legată de arta filmului se cere investigată, însă, în altă parte. Publicarea scenariilor cinematografice ale lui Camil Petrescu devine act de cultură, azi în epoca televiziunii și internetului, fiind și un semn de recunoaștere a precursorilor. 

Despre Falsul tratat pentru uzul autorilor dramatici, Mircea Eliade însuși nota: „Sunt sigur că Fals tratat pentru uzul autorilor dramatici se va bucura în cincizeci de ani de o atenţie pe care scrierile d-lui Camil Petrescu nu au obţinut-o niciodată până acum şi pe care, foarte probabil, nu o vor obţine nici de acum înainte.”

 Cartea Floricăi Bud, În căușul veacului. Scriitori prin Maramureș, cu un cuvânt pe coperta a IV-a semnat de Ioan Aurel Pop este o istorie a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, dar în care sunt incluși numeroși membrii ai Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.

În cadrul Reuniunii de vară, prin generozitatea președintei noastre, doamna Irina Petraș, vom avea un succint moment de prezentare a acestor volume, ca Exerciții de admirație, desigur .

Vă aștept cu drag,

Plecăciuni,

Daniela Sitar-Tăut

Jules Verne inedit

 Dragi prieteni, 

Vă invit să ne fiți alături, miercuri, 20 martie, ora 13, în sala de conferințe a Bibliotecii Județene ,,Petre Dulfu", la un nou eveniment al editurii noastre, Actaeon Books, scoaterea în lume a primei traduceri în limba română a romanului lui Jules Verne, Contele de Chantelaine. Un episod din Revoluția Franceză.

Plecăciuni

Daniela Sitar-Tăut

Director Actaeon Books

„Vânătoarea continuă”

Nu s-a stins bine ecoul unei alte lansări lucaciene, lansarea volumului: „SCRIITORI DIN NORD/ ECRIVAINS DU NORD/ WRITERS OF THE NORTHS”/ în care am fost prinși și traduși noi, scriitorii maramureșeni, că am fost poftiți la o altă lansare lucaciană. Este vorba de un volum ce ilustrează munca publicistică și intervivială a doamnei profesoare dr. Daniela Sitar-Tăut, întinsă pe paisprezece ani, 2009-2023. Neobosita dăscăliță -- ce scormonește cu un curaj bisturial în inimile scriitorilor, silindu-i să se evalueze, să se devoalizeze și să își deschidă sufletele și mințile -- face parte din Colectivul de Cadre Didactice ale Colegiului „Vasile Lucaciu”, Baia Mare. Așadar, imensul volum cuprinde pe lângă interviuri și cronicile Domniei Sale, cronici scrise cu atâta aplecare, la cărțile scriitorilor români din țară și Diasporă. Desigur nu a trecut cu indiferență nici peste cărțile băimărenilor și ale maramureșenilor, dintr-un colț în altul al județului.

Așadar, joi, 26.10.2023, orele 15, am răspuns invitaței de a participa la lansarea volumului „Valori și prezențe conjuncturale” -- Cronici literare(II), Editura „Actaeon Books”, Baia Mare, 2023. Volumul Danielei Sitar-Tăut are formatul unui dicționar, având peste cinci sute de pagini. Evenimentul a fost moderat de doamna Dana Gagniuc Buzura, managerul Revistei „Nord Literar”, care a prezentat și un medalion Daniela Sitar-Tăut. Au vorbit despre carte: prof. dr. Delia Muntean, prof. dr. Monica Cândea, prof. Săluc Horvat, scriitorul Gabriel Cojocaru, prof. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea și desigur autoarea. Am răspuns, întotdeauna cu plăcere, întrebărilor provocatoare ale scriitoarei Daniela Sitar-Tăut, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca. Mulțumesc autoarei, dar acum cu volumul în brațe, știind ce întrebări pune Daniela nu am curajul să îmi recitesc interviul de frica răspunsurilor. Dar, plină de curaj voi citi celelalte interviuri. Dragă Daniela, mulțumim pentru provocare, oboseala noastră nu a fost atât de mare, a ta este suma la pătrat a oboselilor noastre.

P.S. Scriitoarea Daniela Sitar-Tăut este soție și mamă, mama lui Alexandru jr. și mama elevilor lucaciști.

Florica Bud,

Baia Mare, 26.10.2023

Istoricul literar clujean dr. Mircea Popa participant şi premiat la „Zilele Maramureşului” 2019

 Sâmbătă, 18 mai, în cadrul evenimentului „Zilele Maramureşului”, ediţia a V-a, care se desfăşoară în perioada 17-19 mai a.c., a avut loc în sala „Vasile Lucaciu” a Consiliului Judeţean Maramureş SIMPOZIONUL „MARAMUREŞUL ŞI LITERATURA EUROPEI CENTRALE”, organizat de revista băimăreană de cultură „Nord literar”.

În cuvântul de bun venit dl. Săluc Horvat apreciază efortul dl. prof. univ. dr. Mircea Popa de a veni din capitala Ardealului la Baia Mare şi consideră că tema simpozionului aleasă de dr. Gheorghe Glodeanu se integrează în viaţa literară europeană, Maramureşul oferind culturii româneşti suficiente momente care au rămas în memoria românilor. Aminteşte de scriitori precum Alexandru Ivasiuc, Nicolae Breban, Augustin Buzura, de mare notorietate, până la Ioan Es. Pop, Gheorghe Pârja, Florica Bud, care au fost traduşi şi sunt cunoscuţi atât în ţară, cât şi în afara graniţelor ei.

Dl. dr. Mircea Popa ne introduce în climatul cultural european spunând totodată că Maramureşul, prin revista culturală „Nord literar”, aflată sub egida Uniunii Scriitorilor, contribuie la dezvoltarea legăturilor cu românii din ţările din jur, fiind o punte între maramureşeni şi românii din Ucraina, Republica Moldova, Serbia. Face apoi referire la volumul „Mitteleuropa provinciilor” al lui Cornel Munteanu, în legătură cu care consideră că „nu se fac delimitări precise şi nu aprofundează la nici unul dintre scriitorii pe care îi prezintă” şi spune fără ocoliş că nu este de acord cu acest stil de lucru. În calitate de preşedinte al ASTREI Cluj, consideră „că trebuie să ne apărăm cu fervoare cauza naţională” amintind aici de episodul întâmplat la Cimitirul Eroilor Români din localitatea Valea Uzului, despre lipsa de reacţie a autorităţilor când simbolurile româneşti sunt batjocorite de către extremişti, despre legile proaste date în cazul retrocedărilor.

Dna prof. dr. Daniela Sitar Tăut, bine documentată, consideră că „despre literatura română şi maramureşeană se cunoaşte prea puţin în Europa Centrală”, dar „lucrurile în ultima vreme s-au schimbat în bine. Cei mai cunoscuţi şi traduşi maramureşeni sunt Ioan Es. Pop şi Ioan Groşan. Terezia Tătaru Bolchiş, fată de preot greco-catolic, are acea trăire românească benefică şi este prezentă în revistele de cultură din Germania, acolo unde trăieşte”. Prof. Daniela Sitar Tăut cunoaşte foarte bine aceste lucruri deoarece a predat timp de trei ani în Praga. Domnia sa mai crede că Institutul Cultural Român, deşi are bani, face prea puţin pentru ca scriitorii români să fie cunoscuţi afară, iar aceasta din cauză că instituţia este politizată.

Dna prof. dr. Terezia Filip afirmă că „nu trebuie să ne facem probleme că n-am fi în Europa cu cultura noastră, fiindcă literatura română de acolo provine, din Europa”. Se întreabă ce fac cele şapte milioane de români plecaţi la muncă în străinătate care nu au plecat doar cu bagajele materiale, ci şi cu un bagaj cultural dobândit aici, pe băncile şcolii româneşti. Se întreabă şi ce fac copiii de români, dacă învaţă limba maternă, dacă au unde studia în limba lor sau sunt asimilaţi de ţările de adopţie. „Ar trebui – spune Domnia sa – să ne doară faptul că satele noastre mor şi trăim într-un fel de autism, deşi mai-marii zilei, oamenii de cultură, ar trebui să caute strategii pentru resetarea României.”

Scriitorul Valer Turcu Iorga însă crede că „nu ar trebui să ne facem griji pentru românii din diaspora, deoarece românii care au simţit româneşte vorbesc româneşte, ori aici în ţară, ori în străinătate”.

Preşedinta Cenaclului Scriitorilor din Maramureş, Florica Bud, vorbeşte despre revista „Lumină lină”, al cărei director este pr. dr. Thedor Damian, revistă care apare în tiraj mare în America şi contribuie în bună măsură la menţinerea vie a limbii române în inima şi sufletele românilor de acolo.

Poetul şi jurnalistul Gheorghe Pârja vorbeşte despre „Serile de la Deseşti”. Citez din cuvântul lui: „prin acest festival, în ultima vreme am realizat ieşirea în lume aducând scriitori din Serbia, Slovacia, Ucraina şi Ungaria. Am mers pe calea clasică, scriitorii trebuie să se cunoască între ei, cred în traducerile de cărţi şi ce ne-a semnalat Daniela; că nu apărem pe Wikipedia şi pe internet este o lacună a noastră, dar sunt importante şi trebuie să ne dea de gândit.” Gheorghe Pârja aminteşte şi de faptul că Alexandru Peterliceanu, cu editura lui, face mult pentru poezia românească, inclusiv maramureşeană, care, datorită eforturilor lui, este cunoscută în peste douăzeci de ţări arabe.

Prof. dr. Delia Muntean relatează despre experienţa pe care a avut-o la Uzdin, în Serbia (unde a fost premiată), şi este convinsă că „ce face cultura este durabil şi face mai mult decât face istoria”.

Prozatorul şi jurnalistul Nicolae Goja vorbeşte despre deschiderea revistei „Nord literar” spre lume şi face, in memoriam, la 80 de ani de la naştere, un scurt portret al celui care a fost un mare om de cultură al Maramureşului – Vasile Radu Ghenceanu.

La împlinirea a optzeci de ani de viaţă, au fost aniversaţi dr. Mircea Popa şi dr. Constantin Cubleşan (acesta a lipsit din motive de sănătate), fiindu-le oferite plachete din partea Consiliului Judeţean Maramureş şi a revistei „Nord literar”.

Prezentarea comunicărilor a durat aproximativ trei ore, dar cei prezenţi consideră, în unanimitate, că subiectul nu este închis şi că se poate continua mult pe această temă atât de actuală, fiindcă globalizarea despre care se tot vorbeşte a atins, vrând-nevrând, şi cultura română.

Gelu Dragoş

Simpozionul organizat de revista NORD LITERAR - "MARAMUREŞUL ŞI LITERATURA EUROPEI CENTRALE". Galerie foto GELU DRAGOŞ

INVITAŢIE

Dragi intervievați și neintervievați, prieteni reali și virtuali vă invit ca miercuri, 7 noiembrie, ora 13.00 sa fiți alături de mine, la LANSAREA volumului meu de interviuri,În direct... Pentru a vă convinge, atașez cuprinsul:

• CUPRINS
• ARGUMENT 
• JANA PÁLENÍKOVÁ: „DESPRE LITERATURA ROMÂNĂ DE AZI NU SE ŞTIE APROAPE NIMIC” ...
• LIBUŠA VAJDOVÁ: „MAI ESTE UN FACTOR CARE SĂRĂCEŞTE ŞI DEPRIVEAZĂ EXILUL ROMÂNESC – DIFERENŢIEREA PE NAŢIUNI” 
• TERESIA B. TǍTARU: „ÎNTÂI ȘI-NTÂI, PE PRIMUL LOC, STǍ LIMBA TA NATALǍ, LIMBA MATERNǍ” 
• FLORI BĂLĂNESCU: „TREBUIE SĂ FACEM PENTRU OMUL ȘI SCRIITORUL PAUL GOMA LUCRURI CÂT SE POATE DE CONCRETE” 
• PAVEL GĂTĂIANŢU: „ROMÂNII VOR REZISTA DOAR ÎN CAZUL ÎN CARE ÎŞI FAC ORDINE ÎN PROPRIA LOR CASĂ”MIHAIL GĂLĂŢANU: „CEL MAI MARE ACT DE PATRIOTISM E CĂ SCRIU ÎN LIMBA ROMÂNĂ” 
• PETER KOPECKÝ: „SUNTEM ȊNFRICOŞATI SAU COMPLEXAŢI DE AŞA-ZISELE ŢĂRI MARI” 
• VIRGILIU PARGHEL: „PRACTIC AUTOPORTRETUL PENTRU CĂ, PUR ŞI SIMPLU, SUNT MODELUL CARE NU SE SUPĂRĂ.” 
• ANDREI MARGA: „REPREZENTANȚII ROMÂNIEI SUNT, DIN NEFERICIRE, FÃRÃ IDEI, ȘTERȘI” 
• CONSTANTIN CĂLIN: „ODATĂ INSTALAT CA «PREOCUPARE», BACOVIA NU-ȚI MAI IESE DIN MINTE” 
• ANDREI MOLDOVAN: „AZI PARLAMENTUL A DEVENIT O ADEVĂRATĂ RUȘINE NAȚIONALĂ DIN PERSPECTIVA UTILIZĂRII LIMBII ROMÂNE”
• FLORICA ICHIM: „...AM FOST MULTE ZILE ÎN COMÃ. ŞI PE EL L-AM CHEMAT ÎN AJUTOR, PE CAMIL. NU AVEAM PÃRINȚI. MAMA MURISE, TATA MURISE ŞI EL, DAR PE EL L-AM CHEMAT DE-ACOLO” 
• GHEORGHE MIHAI BÂRLEA: „AICI SE PREDÃ ZILNIC O Lecție DE ISTORIE DESPRE TOTALITARISMUL COMUNIST, DESPRE EROISM Și DEMNITATE” 
• DAN ANGHELESCU: „SE CULTIVĂ IGNORANȚA ASUPRA DEVENIRII NOASTRE CA POPOR ȘI SE PROMOVEAZĂ O ABERANTĂ TĂCERE ASUPRA ISTORIEI RECENTE” 
• FLORI BĂLĂNESCU: „NU POT SÃ IERT ROMÂNILOR APETENȚA PENTRU AMNEZIE, LIPSA DE DISCERNĂMÂNT, ABSENȚA NEVOII DE SOLIDARIZARE” 
• ANDREI MOLDOVAN: „CÂNDVA, AM AFLAT ȘI EU CA, DIN PARTEA TATEI, AVEM STRAMOȘI COMUNI, DAR MAI DE DEPARTE” 
• HOREA PORUMB: „TOTALITARISMUL NU POATE EXISTA, DACǍ NU E ÎMBRĂȘIȘAT PROSTEȘTE DE MASEˮ 
• GEORGE ACHIM: „CA ROMÂN, ÎMI VĂD CONDIȚIA DE EUROPEAN PRECUM PAȘOPTIȘTII: BINE ÎNFIPT ÎN SOLUL PATRIEIˮ 
• SĂLUC HORVAT: „ ÎN LOCUL INVIDIEI, POATE AR TREBUI SA MI SE RECUNOASCA MERITUL DE A FI REALIZAT PRIMA REVISTA DE CULTURA DIN BAIA MARE ˮ 
• DOINA LEMNY: „ERA IMPORTANT SĂ PUBLIC CÂT MAI REPEDE O CORESPONDENȚĂ [A LUI BRÂNCUŞI] GREU DE CONSULTAT DE CERCETĂTORII ROMÂNI” 
• MIRCEA COLOȘENCO: „LITERATURA NU E UN DOMENIU AL ORGOLIILOR DECAT PENTRU CEI LIPSIȚI DE TALENT”MARIAN ILEA: „DE OBICEI CRITICII NU ÎNTREABĂ, EI ȘTIU, 

MULT ÎNAINTE CA SCRIITORII SĂ-ȘI SCRIE TEXTELE, 
CE AU VRUT SĂ SPUNĂ EI ÎN TEXTELE PE CARE ÎNCĂ NU LE-AU SCRIS” 

• INDICE DE NUME

Plecăciuni,

Daniela Sitar-Tăut