SONDAJ IRES: Jumătate dintre români nu au economii. 8 din 10 se așteaptă ca pandemia de COVID să îi afecteze financiar!

84% dintre români se așteaptă ca pandemia de coronavirus să aibă un impact financiar asupra familiilor lor, iar 75% sunt îngrijorați pentru soarta lor și a celor apropiați în această perioadă, arată un sondaj IRES dat publicității luni. Procentul celor care cred că vor fi afectați din punct de vedere financiar este mai ridicat în rândul tinerilor, al celor care locuiesc în regiunea Moldova și al celor care se declară votanți USR-PLUS.

În cazul în care criza provocată de coronavirus se va prelungi, majoritatea românilor nu vor avea nicio rezervă de bani pe care să se bazeze în caz de nevoie. 

51% dintre cei care au răspuns la sondajul IRES au declarat că nu au deloc economii, iar 41% dintre cei care au ar putea supraviețui decent cu acei bani doar o lună sau două. 

28% au afirmat că ar putea rezista trei sau patru luni, 11%, cinci sau șase luni, 2% șapte-opt luni, 6%, până la un an, 7% până la 2 ani și 3%, mai mult, se arată în cercetarea realizată de institutul de sondare.

88% dintre cei chestionați cred că Guvernul ar trebui să ofere ajutoare populației în această perioadă, iar 31% cred că ar întruni condițiile pentru a primi ajutor guvernamental. 

Întrebați de câți bani ar avea nevoie pentru cheltuielile de strictă necesitate ale familiei, 54% dintre respondenți au spus că între 1.000 și 3.000 de lei, 17% sub 1.000 de lei, 10%, între 3.000 și 4.000 de lei, iar 11% peste 4.000 de lei.

IRES: Nadia, Hagi, Năstase, Halep şi Ţiriac, cei mai mari sportivi români

Potrivit unui sondaj IRES efectuat în luna iunie, 2014, Nadia Comăneci  şi Gheorghe Hagi sunt cei mai mari sportivi români ai tuturor timpurilor, fiind urmaţi de Ilie Năstase, Simona Halep şi Ion Ţiriac. 29% dintre cei chestionaţi cred că Nadia Comăneci este cel mai mare sportiv român al tuturor timpurilor, în timp ce 27% îl indică pe Gheorghe Hagi. Urmează Ilie Năstase – indicat de 9% dintre respondenţi, Simona Halep (6%) şi Ion Ţiriac (5%). O proporţie de 26% dintre cei chestionaţi au spus că urmăresc frecvent meciuri de fotbal. Tenisul se află pe poziţia a doua în topul celor mai urmărite competiţii sportive (18%), urmat de handbal cu 11%. Succesul Simonei Halep din ultima perioadă este urmărit de români. Astfel, potrivit cercetării 60% dintre respondenţi spun că au urmărit unele dintre meciurile Simonei de la Roland Garros iar 13% declară că au urmărit toate meciurile susţinute de sportiva română la acest turneu. Bărbaţii, cei peste 65 de ani, locuitorii din mediul urban, cei cu studii superioare şi care locuiesc în regiunea de Sud a ţării sunt categoriile de public care au urmărit toate meciurile de la Roland Garros jucate de Simona Halep. Un sfert dintre respondenţi au un grad ridicat de optimism în ceea ce priveşte parcursul Simonei Halep la Wimbledon şi cred că Simona Halep va câştiga cu siguranţă turneul de la Wimbledon, în timp ce 57% cred că victoria ei este probabilă.Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.102 indivizi de 18 ani şi peste. Tipul eşantionului: multistratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional. Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de plus/minus 3%. 

                                                                                  G.D.L.

IRES - Analize de percepţie a unor riscuri de securitate şi respectarea unor drepturi cetăţeneşti

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES a derulat un studiu care a vizat percepțiile publice cu privire la anumite riscuri de securitate, dar și pe cele legate de respectarea drepturilor cetățenești în România. Studiul relevă faptul că aproximativ un sfert dintre respondenți nu se simt liberi. Lipsa libertății este asociată de către respondenți, în principal cu factori care țin de dimensiunea nivelului de trai, dar și cu nerespectarea unor drepturi și libertăți fundamentale sau cu deficiențe la nivelul funcționării unor instituții ale statului. Principalul factor care determină percepția lipsei de libertate este legat de nivelul de trai scăzut (15%), al doilea în această ierarhie plasându-se ascultarea telefoanelor (9%). Respondenții au fost chestionați cu privire la următoarele drepturi fundamentale:
•Libertate personală
•Dreptul la vot
•Libera exprimare
•Accesul la informații publice
•Dreptul la un nivel de trai recent
•Dreptul la tratament egal în fața justiției
•Dreptul la libera circulație
Dintre acestea, dreptul la liberă circulație este identificat de către 91% dintre respondenți ca fiindu-le respectat, în România. Dreptul de vot se plasează pe locul 2, cu 85% dintre respondenți care consideră că acest drept este respectat în România, iar dreptul la libera exprimare este considerat respectat de către 81% dintre cei chestionați. 78% dintre respondenți sunt de părere că este respectat dreptul de acces la informațiile de interes public. Doar 57% dintre participanții la studiu sunt de acord că dreptul la tratament egal în fața justiției se respectă în România și numai 52% sunt de părere că în România este respectat dreptul la un nivel de trai decent.
Viitorul copiilor, criminalitatea și infracțiunile și prețurile sunt cele mai mari temeri ale respondenților.
84% dintre respondenți au cele mai mari temeri legate de viitorul copiilor lor, 83% indică criminalitatea și infracțiunile, iar 79% prețurile. Pe următoarele poziții se clasează teama de boală (74%), teama de tulburări sociale (69%), teama de un atac terorist (53%), teama de șomaj (51%), teama de un război în zonă (46%).
14% dintre respondenți declară că se simt urmăriți, principalele instituții indicate drept responsabile de urmărirea lor sunt SRI (37%) și Poliția (29%), iar 3% susțin că se simt urmăriți de detectivi particulari.
59% dintre respondenți se declară de acord cu informațiile apărute în presă legate de implicarea serviciilor secrete în competiția electorală.
Teodor Meleșcanu, directorul Serviciului de Informații Externe, cumulează 63% dintre respondenți care spun că au o părere bună și foarte bună despre el. 45% dintre participanții la studiu au o părere bună și foarte bună despre George Maior, directorul Serviciului Român de Informații,  iar 35% despre Gabriel Berca, ministrul Administrației și Internelor.
Directorii SIE și SRI sunt printre responsabilii identificați de respondenți ca făcând abuz de putere în mult mai mică măsură decât responsabilii locali.
Primarii sunt indicați de respondenți ca făcând abuz de putere de 53% dintre respondenți, președinții Consiliului Județean de către 47% dintre respondenți, șefii Poliției locale de către 44% dintre participanții la studiu. Prim Ministrul este cel care înregistrează cea mai mare scădere, în intervalul decembrie 2010-martie 2012, a proporției respondenților care consideră că acesta ar face abuz de putere.
Participanții la studiu sunt de părere că Președintele este cel care deține puterea reală în România (46% - procent în scădere cu 8 puncte față de decembrie 2010). Pe locul secund, respondenții indică oamenii de afaceri (14%), iar pe poziția a treia sunt plasați baronii locali (10%). Aceștia sunt urmați de serviciile secrete care cumulează 8%. Premierul și patronii trusturilor de presă sunt indicați fiecare de 4% dintre respondenți.
Mai multe detalii gasiti in raportul de cercetare atasat.