ia uite ce bazdaganie pe treptele casei
cum? tu care intorci noptile pe dos
si le faci luminoase ca taietura unui
pahar de cristal
tu, care ne momesti in gradina la ore
indecente
tu esti? asa patratos, compact si negru?
un motoras?
credeam ca esti transparent usor si
moale
o flama de aer
un cotor de cer
un fulg de vorbă
si cand colo
ce-mi vad ochii sub neon?
un prost care se invarte in cerc
si nu vede iesirea
un amarat pe care era sa il calc
sup papuc
- ce spui cocoana? confunzi creatia
cu mine, creatorul? hai, striveste-ma
daca nu iti place de mine
prea putin imi pasa! dar sa vedem ce
faci tu
ramai cu insomniile tale plicticoase
spuse uratul si natangul cracanatul si
patratul
nepasator
si intra sub prag convesandu-se cu luna
mai alba si mai sifonata ca niciodata
de asa o patanie rusinoasa
in timpul acesta
pe sub frunzele palide
ochii vedeau ce nu e de vazut
nici cu lupa
nici la microscop
lumea devenea cumva asa
intr-un fel
nu mai era gri
era cri-cri
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu