Ioan Ardusădan - Fiind an centenar

Unire mare în cuget, mare Unire şi-n simţire

Acum o sută de ani
Părinţii întrebau: "No, făcutu-ţi-ai lecţiile?"
Acum copilul dă din cap
Cu căştile-n cap ascultând...manele.
În Germania la conferinţă s-a spus
Că au dispărut dialectele
Azi e "cool" să nu fii amabil
Trebuie dat "like" să fii amabil.
Confucius a fost întrebat o dată
Ce ar face dacă ar fi la guvernare
A răspuns: "Să defineşti bine lucrurile"
Caragiale a spus un cuvânt:
"Progresul trebuie o dată pornit!
Azi, la o sută de ani 15 septembrie 2018
10 august Mitingul Diasporei
Legea Stagiaturii şi Lustraţiei
80 de noi cazuri de rujeolă în ultima lună
ROBOR la 3 luni 3.09%
ROBOR la 6 luni a rămas 3,6%
La PROFI mere roşii cu 1,89 lei
Concediu la Marea Neagră
80 de oameni morţi din păcate;
Regina blănurilor cum a pierdut 7 milioane euro
S-a apucat serios de muncă;
Gripa aviară
Porcii mor de pesta porcină;
La noi, badea George a murit
Pentru a înfăptui Unirea
România - scumpa mea comoară
Multe vremuri grele te încearcă!

Ioan Ardusădan schimbă prefixul! Mâine, 16 septembrie împlineşte 60 de ani!

 Visele de azi să devină realitate, speranţele de mâine împliniri, parfumul sufletului tău să înnobileze sufletele celor care te vor şi te iubesc cu adevărat, iar gândul bun şi fericirea să te însoţească mereu. La mulţi ani fericiţi !!! Soţia Maria, fiica Ioana şi fii Florin, Vasile şi Andrei

Cuvânt înainte şi după

 Spune-se căci la început a fost cuvântul, lumina, pământul, apa, noaptea şi a şaptea zi de odihnă. În pisania (scrierea) de pe peretele Bisericii Ortodoxe Lucăceşti scrie că Toma Lucaci Voievod s-a aşezat pe pământul binecuvântat de azi şi au format în timp familii, ca apoi să se constitue satul Lucăceşti. Cum Someşul curgea cu apă curată, porumb era şi-n acele vremuri, iată că i-a trebuit şi o moară.

            Peste sute de ani, alţi doi parteneri: Cristian Laurenţiu a Todorii şi Ardusădan Vasile a lui Iacob îşi construiesc o moară pe Someş şi macină porumb şi puţin grâu. Era o pâine sănătoasă şi ecologică şi dacă băieţii deştepţi ai curentului electric vor urca preţurile, vom scoate meseriaşi, dar nu ştiu de unde, care să folosească energia apei care este gratuită, dar haideţi s-o facem acum până nu se trezeşte vreunul din somn şi să impoziteze până şi aerul şi apa!

            Iată, azi, la mai bine de-o jumătate de secol, având apa şi lumina vieţii macină cuvintele şi spun „OPINII” cei doi nepoţi ai lui Laurenţiu Todorii, adică să mă explic cu modestie pentru tine, drag cititorule de carte, chiar dacă acum este epoca Twiterului, Facebook-ului: unul dintre nepoţii lui Laurenţiu Todorii a ajuns director executiv la Consiliul Judeţean iar acum ocupă onoranta funcţie de secretar interimar al instituţiei  mai sus amintite, unde după ce a cântărit cuvintele le macină cu grijă (le pune în litera şi spiritul legii) apără interesele statului român.

            Celălalt, adică Gelu Dragoş, este profesor care îi învaţă pe copii nu numai cuvintele şi socotitul ci şi dragostea de neam, scrie şi dumnealui CUVINTE, adică „OPINII”, concret spus este scriitor şi jurnalist, care nu numai că „macină” cuvintele, dar le şi orânduieşte şi observ căci pe zi ce trece o face cu multă patimă şi mult curaj. Desigur este de admirat căci scrie adevărul zilelor noastre, poet remarcabil, harnic şi veritabil gazetar la presa scrisă cât şi on-line, preşedintele Cenaclului „Petre Dulfu” din comuna Satulung (?) de ce nu şi la Mireşu Mare şi ştiind că-şi iubeşte mult satul natal, aş vrea să ştiu pe când şi-n satul nostru cel drag va fiinţa un cenaclu sătesc de anvergura celui din Satulung.

            Iar eu, povestitorul de cuvinte ce sunt mai tânăr (adolescent întârziat) ce acum învăţ a scrie cuvintele, sunt nepotul colateral al celui de-al doilea morar.

            Desigur că Lucăceştiul este sat mic în comparaţie cu satul soţiei mele, Chelinţa, unde media pe hectometrul pătrat este numeroasă, cu oameni cu studii superioare, adică jurişti, economişti, poliţişti, ofiţeri M.A.N., medici, etc. dar şi Lucăceştiul se mândreşte cu fraţii Mureşan, Vasile şi Corneliu (unul a fost la comanda Inspectoratului Judeţean de Poliţie Maramureş, altul comisar la C.F.I.), cu domnul Radu Cristian şi mulţi, mulţi alţii cu care mă mândresc căci sunt contemporan, dar toate la timpul lor.

Despre cartea „Opinii”, autor Gelu Dragoş, vreau să vorbesc şi spun cu sinceritate, „Bună carte, cinste cui te-a scris!” (afirmaţia aparţine unui mare scriitor), eu nu pot decât să repet expresia. Subscriu la Editorialul publicat vineri, 23 ianuarie 2015, accesări 1814 şi la Editorialul publicat duminică 22 februarie 2015, accesări 1203. De ce accentuez pe acestea?! Am votat aceste personalităţi politice, dar unele mă dezamăgesc mereu, căci atunci când au nevoie de noi nu ne uită din patru în patru ani. Eu doresc să nu fie ca Mitică al nostru ci să aibă nevoie de noi, nu o dată la patru ani şi noi să nu spunem ca activiştii lor: „De vineri seara, 10 iulie 2015 să câştige partidul „x” că nu-i fac reclamă ci să spună: să câştige alegerile comunitatea noastră (comuna, judeţul, ţara), atunci eu cu acei lideri voi vota, adică să predomine interesul naţiunii.

Îţi mulţumesc ţie, Dragoş Gelu; căci m-ai ajutat să intru pe „drumul scriitorilor”, căci aşa am fost educat şi trebuie să spun mulţumesc întotdeauna oricui m-a ajutat. Toată cartea 2Opinii” îmi place, dar nu pot uita şi trebuie să reamintesc martie 2015, Ziare.Com.

              Cu stimă şi consideraţie, secretarul Cenaclului "Petre Dulfu" Satulung 

                                                      Ioan Ardusădan                                 

Fotopoezia. Ioan Ardusădan - Odă bucuriei

Flori de Mai în Ţara Codrului şi Chioarului

Putem spune despre aceste entităţi folclorice căci au fost şi sunt înrudite şi vor fi şi geografic unite prin construirea podului rutier de la Ulmeni peste Someş. Cultural acest lucru deja s-a întâmplat prin revista „Izvoare codrene” de care se ocupă fondatorul ei, poetul Vasile Dan Marchiş şi directorul executiv, poetul şi jurnalistul Gelu Dragoş, administratorul blogului cu acelaşi nume.

        În urmă cu peste un sfert de veac funcţiona în Satulung un Cenaclu literar unde se întâlneau oamenii care iubeau frumosul: sculptorii, pictorii, scriitorii şi poeţii din zonă la Căminul cultural din localitatea Satulung, care azi poartă numele sculptorului „Ioan Buciuman Spiridon”, unde există şi o troiţă la toate aceste acte de cultură făcute cu mult curaj (deoarece era comunism) la care îşi aduce aportul un fiu al satului nostru Lucăceşti, pe atunci secretar al Primăriei Satulung, azi director în Consiliul Judeţean Maramureş, poet cu peste 27 de cărţi, este vorba de Ioan Dragoş.

        După o întrerupere de zeci de ani, Cenaclul îşi reia activitatea cu o nouă echipă, în data de 8 octombrie 2011, având-o ca preşedintă pe poeta Lucica Dragoş, vicepreşedinte Mihai Zmicală, director al Căminului cultural Satulung, profesorul, poetul şi jurnalistul Gelu Dragoş al doilea vicepreşedinte, preşedinte onorific ex-deputatul Nicolae Bud. Printre participanţi au fost alte personalităţi de seamă ai culturii locale şi judeţene.

        La următoarea întâlnire, fiind şi postul Crăciunului, desigur au fost mai cu seamă colinzi, muzică folk, interprete fiind trei tinere în afirmare: Aurica Pop, Sorina Batin şi Alina Vinţ, pictură a expus Ştefania Sava. Recitalul de poezie a fost susţinut de Ioan Dragoş şi o poetă în devenire, Alexandra Ardusădan din Şomcuta Mare, capitala Ţării Chioarului. Menţionez că am fost urmăriţi cu mare atenţie şi încurajaţi de către preşedinta Cenaclului Scriitorilor, distinsa doamnă Florica Bud, de prozatorul Ştefan Jurcă, de poetul Nicolae Scheianu de la Centrul Creaţiei, în prezenţa a 29 de persoane.

        La a treia reuniune intitulată sugestiv „Întâlnirea cu primăvara” l-a avut ca moderator pe poetul Gelu Dragoş, care prezintă invitaţii, de la primarul de atunci al Satulungului dl. Augustin Panici, dr. Mihai Ganea de la Editura Transilvania, epigramistul Vasile Mureşan, scriitorul Nicoară Mihali, ziaristul Ion P. Pop, venit cu un invitat special, fotbalistul din generaţia Mateianu, Marin Sabou, scriitoarea Anca Goja, eseista şi criticul literar Virginia Paraschiv şi alte 50 de personalităţi judeţene sau locale!

          O altă întâlnire s-a desfăşurat cu tematica „Seară de poezie”, cu poetul local baladistul Ion Voicu, care ne spune că în 1984, când avea loc primul cenaclu înfiinţat de Ioan Dragoş era o „emulaţie considerabilă de poeţi reprezentativi” la Satulung. Dintre personalităţile prezente acum amintesc pe: etnologul Pamfil Bilţiu, poeţii Ioan Dragoş, Vasile Morar, Dragomir Ignat,Vasile Bele, Vasile Dan Marchiş, Dumitru Rusu, Valeriu Sabău, Lucica Dragoş, Dumitru Fânăţeanu, Claudia Tomescu, Ioan Meteş Morar, Ioana Ileana Şteţco, Bogdan Groza, pe eseista Virginia Paraschiv, epigramista Viorica Găinariu Tazlău şi Romulus Fica. Aceştia confirmă faptul că la sate erau într-o perioadă 42 de cenacluri, astăzi activitatea culturală fiind aproape inexistentă. Un aport important l-au avut la această şedinţă tinerele speranţe în muzica folk Alina Vinţ şi Roxana Groza, în prezenţa a 36 de persoane.

        Următoarea întâlnire a avut loc în 27 septembrie 2014, când marea speranţă a Ţării Chioarului, Alexandra Ardusădan îşi lansează romanul „Celebrul anonim”. Au loc modificări în structura de conducere a Cenaclului deoarece poeta Lucica Dragoş doreşte să demisioneze din calitatea de preşedinte din motive personale. Este aleasă o nouă conducere cu structura următoare: preşedinte Gelu Dragoş, vicepreşedinţi Ion Voicu şi  Mihai Zmicală iar secretar Ioan Ardusădan. La această întâlnire au participat 28 de persoane, iar ca invitată a fost şi meşterul popular din Berchezoaia Mihaela Tibil, cu nişte ii (cămăşi) şi costume populare chiorene de toată frumuseţea, lucrate manual. Deşi era la concurenţă cu „Gala Cărţilor Anului”, totuşi tânăra scriitoare şi poetă Alexandra Ardusădan a venit cu lume bună şi multă:cu diriginta ei, prof. Amalia Naghi, cu doamna profesoară de limba română Virginia Pogăciaş, cu domnul consilier judeţean Vasile Groşan, cu scriitoarea Aurelia Oancă, cu poeţii Ştefan Herţeg, Vasile Dan Marchiş, Vasile E. Lupşe şi cu primul gospodar al oraşului Şomcuta Mare, primarul Florin Vasile Talpoş.

       În încheierea acestei „minicronici” a reînfiinţatului cenaclu din Satulung vă doresc o primăvară şi o vară cât mai plăcută iar cenaclului o activitate literară bogată!

     

          A consemnat pentru dumneavoastră, secretar Cenaclu „Petre Dulfu” Satulung,

                                   Ioan Ardusădan la 29 martie 2015

  

Poesis - Ioan ARDUSĂDAN

                       Mama

Parcă şi acum o văd pe drum venind

De noi toţi se îngrijea

Dar pentru ea avea timp oare când?

Noaptea se trezea, hainele le repara,

Dimineaţa pâinea o cocea,

Oare când se odihnea?

Florile mult le îndrăgea

De multe ori pentru mine şi cu tata se certa.

Bunica locuia-n alt sat mama mergea la sfat

Întreba bunica: „Stă-i gândul la-nvăţat?

Să hie popă ori primar în sat!”

Mama spunea: „Bucuria tinereţii,

Înţelepciunea bătrâneţii!”

Vă spun adevărat căci nici azi nu am uitat.

                     Este primăvară ....iar!

Mă întrebaţi ce-i.....dar?

Este primăvară......iar!

Observ de dimineaţă câmpul cu iarbă şi verdeaţă.

Tata îmi spune: „...măi copile,

Caru-i gata, vacile-s prinse la jug,

Timpul ne-mbie la plug.”

O văz pe mama pe trepte,

Chemându-mă la prânz înainte.

Să ne bucurăm iar şi iar când vine primăvara!

Câmpul tot îi plin de flori...

Bucurie în suflet să avem,

Să ne amintim de ai noştri părinţi...

                                           

                   

UN PRimar pentru PRIMĂRIA MIREŞU MARE - IOAN ARDUSĂDAN !

MAMA

    Parcă şi acum o văd pe drum venind                             

   De noi toţi se îngrijea,

   Dar pentru ea avea timp oare CÂND?!

   Noaptea se scula, hainele le repara

   Dimineaţa pâinea o cocea,

   Oare când se odihnea?!

    Florile mult le îndrăgea,

                                 De multe ori pentru mine şi cu tata se certa!

                                 Bunica locuia în alt sat, mama la sfat mergea

                                 Întreba bunica : Stă-ţi gândul la învăţat?

                                    Să fie popa ori primar în sat;

                                    Mama o vorba avea: 

                                    Bucuria tinereţii - Înţelepciunea bătrâneţii!

                                    Eu vă spun adevărat că nici azi nu am uitat!

                                                                        

                                                                            Ioan ARDUSĂDAN