Sentimentul dragostei de oameni, de
români și România, de Luceafărul nostru Eminescu, copilăria, mama - sunt tot
atâtea teme care străbat de la un capăt la altul volumul de poezii scris de
Lucia Steffens.
Poezia
de-nceput „Te-am ales să te visez” ne aduce-n prim plan zbuciumul
sufletesc al tinereții, al iubirii ne/împărtășite, toate situate într-un vis
frumos, dar și dureros, așa cum e și „Eul” poetic al autoarei care caută în
stăfundurile conștiinței sale exprimarea sentimentelor potrivite.
„Te-am
strigat mai stai cu mine,
Dar ochii-ți
triști erau lacrimi străbătute
Nimic nu mă
ținea în nopți târzii,
Doar
imaginea unei iubiri pierdute...
Atunci am
luat hotărârea să te revăd,
Măcar în
visul nopților durute,
Știam și
chiar am înțeles de-acum,
Că m-am
pierdut în lume printre vise.”
Vise și
realități redate- n versuri surprinzătoare în amintiri: „În amintiri sfărâmate
de iubire,/ În culori din curcubeul răsărit/ Lacrimi au plecat pe-o apă de
izvor/Noi am rămas prin gânduri călători/ Și vom rămâne plânși o vreme,/ Pe-un
ram verde crud și înflorit,/ Acum când anii tineteții au trecut,/ Doar prin
clipă, frumoaselor dorințe... Să întâmpinăm primăveri binevenite.”
(Ți-am prins
inima în palmă)
Andreea
Marin prin emisiunea tv„ Surprize, surprize” ar fi putut fi sursa de inspirație
la poezia Relația la distanță:
„Ne
împărtășim visele, temerile toate,/ Până târziu în noapte, apeluri și mesaje/
Și deși distanța aduce lacrimi multe,/ Dragostea noastră persistă să existe.”
Dorul pentru
mama poetei care acum trăiește-n altă lume o face ca aici pe pământ să-i „cinstească
frumosu- i nume: „Te iubesc, măicuța mea,/ Veșnica ta pomenire,/ Sus pe cer
ești ca o stea,/ Să fii înger, ai menire.”
( Mama
mea dragă )
Dragostea
împărtășită(visată) într-o Conversație de iubire între „El” și „Ea” :
„Iubito,
În noaptea
asta voi fi lângă tine,/ Tu să m-aștepti... că vin plin de idei/ Vreau să-ți aștern iubirea... cum e bine,/ Să mor
de drag... să te iubesc de vrei.”
Iubite,
Vreau să-mi
faci... coroniță din iubire,/ Că am să vin... Și sărutări să-ți dau mereu/
Încet să te dezmierd... privirea să te admire/ Iar de Dragobete să mă iubești
pe mine.”
Deși
locuiește departe de țară poeta Lucia Steffens nu a uitat imaginea poetului
nepereche Eminescu și nici datinile și obiceiurile românești amintindu-și În
noaptea Sfântă de Crăciun – „Când Maica Domnului a plâns/ Și Magii daruri
au adus,/Și azi copiii toți privesc/ Brazi împodobiți frumos/ Daruri în cinstea
lui Hristos!”
-ca și
Eminescu- pentru care a dezvoltat o mare admiratie a talentului său poetic (ca
de altfel, mii și mii de români) – poeta Lucia Steffens dorește țării sale:
„Slăvit să
fie poporul ce are astăzi un cuvânt/ Să fie libertate și pace pe pământ/ Să nu
ne vindem țara la dușmanii străini.../ La mulți ani, frumoasă Românie!”.
-poeta Lucia
Steffens trece prin această viață cu bune și cu rele iar fericirea o găsește în
vise, credință și poezie.
„În viață am
trecut prin multe/ Și am avut cu toții nevoi/ Am șters și lacrimi de pe față/
Și m-a bătut și vânt și ploi/ Și-am îmbrăcat ca toți o mască/ Mințindu-mă că totul este bine!/ Cuvântul meu
azi mă demască,/ Că am ținut lacrima în mine,/ Mai scriu o poezie și încă una,/
În poezie-s cea mai fericită./ Și ce va spune lumea, mi-e totuna,/Sunt
înțeleaptă ca o carte împlinită.”
(Am
trecut prin viață)
OLIMPIA
MUREȘAN, Ulmeni, MM,
2024
