Bubuie dosarul achiziţiei de vaccinuri în pandemie!

 

Bubuie dosarul achiziţiei de vaccinuri în pandemie! DNA-ul cere ridicarea imunității a trei foști demnitari.

Mai exact, DNA cere încuviințarea începerii urmăririi penale penale față de trei persoane care aveau calitatea de demnitari într-un dosar legat de achizițiile de vaccinuri în pandemie.

DNA-ul a transmis, joi, 23 noiembrie, un comunicat. În care nu sunt trecute, negru pe alb, numele celor trei. Dar chiar și așa, s-a aflat că e vorba despre fostul premier Florin Cîțu și despre doi foști miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Oana Mihăilă.

Procurorii cer Președinției și Senatului să încuviințeze începerea urmăririi penale față de trei persoane care aveau calitatea de demnitari într-un dosar legat de achizițiile de vaccinuri în pandemie. Suspiciunile sunt de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea – conform anunțului oficial.

Prejudiciul calculat de procurori pentru dozele ce vaccin cumpărate cu nemiluita de statul român depășește un miliard de euro.

Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul DNA transmis în 23 noiembrie:

„În conformitate cu prevederile constituționale și legale, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României și Senatului României pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față de trei persoane, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea.

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoanele respective are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.

Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.

De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

În prezenta cauză, în contextul menționat mai sus, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie – mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer ¬și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane.

Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului.

La solicitările transmise au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și dosarul de urmărire penală, în copie, compus din 27 de volume.

Prezentele demersuri în vederea efectuării urmăririi penale intră sub incidența prevederilor art. 2941 și art. 305 alin. (4) din C.pr.pen., cu referire la procedura reglementată în Legea nr. 115/1999, republicată, privind responsabilitatea ministerială.

 Persoanele față de care s-a solicitat sesizarea Președintelui României și Senatului României pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Precizăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. (1) din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”

 

Autor: Andrei Coman

Sursa: national.ro

Lista Guvernelor care au îndatorat România până la Ordonanța falimentului lui Ciolacu. Trăim pe datorie!

 

GÂNDUL a realizat o analiză privind evoluția din cele aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană. Datoria publică a României a avut un trend predominant ascendent în ultimii ani, ajungând la un nivel-record în prezent. Analiza Gândul este realizată pe baza cifrelor oficiale din perioada postaderare a României la Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2007 – 31 mai 2023, dar și din prima jumătate a anilor ‘90.

Ponderea datoriei publice era unitară în 1995, potrivit datelor istorie ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP) calculate conform metodologiei UE, respectiv 6,6% din PIB. A urmat un salt la 10% în 1996, apoi o creștere uriașă, la 20%, în 1999.

Primul an când datoria publică a depășit pragul de 30% a fost în 2011, când ajunsese la 34%, apoi, în 2014, s-a apropiat de pragul de 40%, respectiv 39,2%. Acest prag a fost depășit în iunie 2020, când ponderea a ajuns la 41,1%, nivelul-record anterior lunii septembrie 2020.

Datoria publică a României a avut un trend predominant ascendent în ultimii ani, ajungând la un nivel-record în prezent. Analiza Gândul este realizată pe baza cifrelor oficiale din perioada postaderare a României la Uniunea Europeană, 1 ianuarie 2007 – 31 mai 2023, dar și din prima jumătate a anilor ‘90.

România a depășit în luna mai pragul de 700 de miliarde de lei (peste 140 de miliarde de euro) – 50,1% din PIB – datorie publică, un record absolut al celor 33 de ani de la Revoluția din decembrie 1989.

Peste 50% din datoriile statului reprezintă acum datorii externe (mai bine de 70 de miliarde de euro), mai mult cu peste 23% față de luna decembrie 2022.

Cu alte cuvinte, statul are acum nevoie de încă 50% din tot ce adună în buget pentru a acoperi tot ce consumă, titrează Gândul.ro.

Pe parcursul ultimilor 16 ani și jumătate de la aderarea la UE, la Palatul Victoria au fost 18 guverne, conduse de 11 premieri, dintre care șapte au fost prim-miniștri de dreapta (PNL – PDL / Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) și restul de stânga (PSD / Ponta, Grindeanu, Tudose, Dăncilă).

În 2023, față de 2007, datoria publică a crescut nominal de aproape 8 ori și procentual de la 19,8% la 50,1% din PIB.

Executivele cu premieri PNL – PDL (Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) au guvernat în perioada postaderare la UE, cumulat, timp de 81 de luni (6 ani și 9 luni) și au acumulat o datorie de 493,3 miliarde de lei.

Prim-miniștrii social-democrați (Ponta, Grindeanu, Tudose, Dăncilă) au fost, în perioada postaderare, la conducerea Guvernului, cumulat, 77 de luni (6 ani și 5 luni) și au acumulat o datorie de 135,7 miliarde de lei.

Asta înseamnă că, într-o perioada relativ echivalentă, guvernările cu premieri PNL – PDL au împrumutat de aproape 4 ori mai mult decât au făcut-o guvernele cu prim-miniștri PSD.

Pe parcursul ultimilor 16 ani și jumătate, la Palatul Victoria au fost 18 guverne, conduse de 11 premieri, dintre care șapte au fost prim-miniștri de dreapta. În acești ani, România a trecut prin cel puțin două crize economice majore, respectiv cea din 2008 – 2010 (în timpul celor două Guverne Boc) și criza declanșată de pandemia de COVID-19, din 2020 (în Guvernele Orban, Cîțu și Ciucă), cu efecte majore în anii care au urmat, precum criza din domeniul energiei.

De precizat că, în anii de creștere economică, atunci când PIB-ul a crescut, ponderea datoriei, chiar dacă nominal a crescut, a fost mai redusă procentual, conform datelor oficiale al MFP analizate de Gândul.

1995 – 503,2 milioane de lei / 6,6% din PIB (Guvernul Văcăroiu, PDSR)

2000 – 18.185,6 milioane de lei / 22,5% (Guvernul Isărescu, independent)

2005 – 45.625,7 milioane de lei / 15,9% (Guvernul Tăriceanu, PNL)

2010 – 156.538,3 milioane de lei / 29,6% (Guvernul Boc, PDL)

2015 – 269.151,3 milioane de lei / 37,8% (Guvernul Ponta, PSD)

2017 – 301.158,5 milioane de lei / 35,1% (Guvernul Grindeanu / Guvernul Tudose, PSD)

2018 – 330.587 milioane de lei / 34,7% (Guvernul Dăncilă, PSD)

2019 – 373.624,6 milioane de lei / 35,3% (Guvernul Dăncilă, PSD / Guvernul Orban, PNL, ultimele două luni)

2020 – 499.868,5 milioane de lei / 46,9% (Guvernul Orban, PNL, primul an de criză din pandemia COVID-19)

2021 – 577.521,6 milioane de lei / 48,6% (Guvernul Cîțu / Guvernul Ciucă, PNL)

2022 – 666.608,5 milioane de lei / 47,3% (Guvernul Ciucă, PNL)

mai 2023 – 731.283,1 milioane de lei / 50,1% (Guvernul Ciucă, PNL)

Și datoria publică externă a ajuns la un record istoric, după cum arată datele oficiale. Conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, datoria externă a administrației publice se ridică, la data de 30 iunie, la 71,022 miliarde de euro, în creștere cu 13,386 miliarde de euro față de nivelul de la sfârșitul anului trecut (57,636 miliare de euro). Procentual, este o creștere cu 23,2% față de 31 decembrie 2022.

Ponderea datoriei publice externe în PIB a crescut constant în ultimii ani, conform celor mai noi date ale MFP.

2015 – 133.069,6 milioane de lei / 18,7% din PIB (Guvernul Ponta, PSD)

2016 – 137.268,1 milioane de lei / 18% (Guvernul Cioloș, tehnocrat)

2017 – 146.129,5 milioane de lei / 17% (Guvernul Grindeanu / Guvernul Tudose, PSD)

2018 – 158.001,4 milioane de lei / 16,6% (Guvernul Dăncilă, PSD)

2019 – 173.005,8 milioane de lei/ 16,3% (Guvernul Dăncilă, PSD / Guvernul Orban, PNL, ultimele două luni)

2020 – 253.993,4 milioane de lei / 23,8% (Guvernul Orban, PNL, primul an de criză din pandemia COVID-19)

2021 – 284.264,3 milioane de lei / 23,9% (Guvernul Cîțu / Guvernul Ciucă, PNL)

2022 – 330.609,4 milioane de lei / 23,5% (Guvernul Ciucă, PNL)

mai 2023 – 380.108,4 milioane de lei / 26% (Guvernul Ciucă, PNL)

Anterior, conform documentului MFP „Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2012 – 2014”, între 2007 și 2011, ponderea datoriei publice externe din PIB, conform metodologiei UE, a variat între 7,3%, în 2008, în scădere după 7,7% în 2007, dar a crescut la 11,5% din PIB în 2009, apoi la 14,9% în 2010 și la 16,3%, în 2011. Între anii 2007 și 2011, ponderea datoriei publice externe în totalul datoriei externe era cuprinsă între 14,2% și 22,6%.

 Sursa: Gândul

PNL, criză sau doar scandal?

 

La concurenţă, două ştiri fac să zăngăne ecranele televizoarelor: una este de tot hazul, iar alta de o importanţă covârşitoare. Care sunt aceste ştiri?

Să începem cu ciudata delegaţie de parlamentari care a bătut la poarta ambasadei Federaţiei Ruse cu un text numit, se pare, „Pacea de la Bucureşti”. Diana Şoşoacă a redactat proiectul păcii dintre Rusia şi Ucraina, iar Dumitru Coarnă a fost solul care l-a înmânat ambasadei. O comedie.

Ştirea cu adevărat serioasă este noul scaldal din PNL. Un grup de 40 de liberali îi cer lui Florin Cîţu să plece din fruntea partidului. Motivul ar fi procentul mic de încredere din sondaje.

Într-adevăr, actualul preşedinte al PNL nu s-a bucurat niciodată de o foarte mare încredere în sondaje. Partidul în sine nu sparge sondajele. Vina poate fi împărţită.

Campania internă în plină pandemie nu a fost deloc bine primită de public. Disputa dintre echipe, care putea fi una normală, s-a transformat într-o luptă la baionetă. Susţinătorii lui Florin Cîţu au exagerat. În multe situaţii s-au comportat ca suporterii unei echipe de fotbal. Ce au vrut să demonstreze? Că Ludovic Orban ca fi bătut la scor. A suferit o înfrângere ursturătoare, însă nu zdrobitoare. La sfârşitul campaniei, după ce s-au văzut rezultatele, suporterii îşi puteau strânge mâinile şi rândurile până la următorul meci.

După congres, ruptura a fost totală. Ludovic Orban şi-a făcut un partid, dar nu a fost urmat de foarte mulţi parlamentari şi nu au trecut grupuri întregi la Forţa Liberală.

Din păcate nici PNL, după ce a scăpat de Orban, nu a început să înflorească şi să crească. A început să se comprime, să piardă din încrederea publică, să fie surclasat de PSD în mod constant.

Nu i-a făcut bine partidului nici campania internă, nici cearta cu USR. Poate că nici amestecul preşedintelui Iohannis nu a fost binevenită.

Dacă mai adaugăm şi cauzele externe -pandemia, războiul, explozia preţurilor – putem afirma că PNL s-a aflat permanent în faţa unor crize. Şi în loc să îndulceasă într-o anumită măsură crizele, şi-a adăugat propria lui criză.

Țara în criză, principalul partid de guvernare în criză. Se poate nenorocire mai mare pentru România? Trecutul ne arată că mereu se poate şi mai rău.

PNL nu este la prima criză internă. Dacă nu am fi trecut printr-o pandemie, dacă nu ar bubui bombele şi n-ar ţâşni rachetele la graniţă, nu prea ar interesa scandalul dintr-un partid care nu s-a ridicat la înălţimea speranţelor puse în el.

Spre deosebire de spectacolele oferite de AUR, care au farmecul şi hazul lor, PNL ca partid de guvernare n-ar trebui să-şi permită luxul unui nou scandal.

Dar oare este un simplu scandal, sau chiar cineva trage semnalul de alarmă: aşa nu se mai poate. Dacă omul respectiv domnul Florin Cîţu, nu are calităţile unui lider, de ce nu-i poate nimeni demonstra cu vorba bună, că trebuie să se retragă de bună voie din fruntea PNL?

Cine ar trebui să-i ţină o lecţie de „management politic”? O singură persoană este în măsură să-l lămurească pe domnul Cîţu că nu este pregătit pentru a conduce un partid aflat la guvernare, într-o perioadă dificilă.

Se înţelege că vorbim despre preşedintele Klaus Iohannis. Dacă în perioada campaniei interne din 2021 se putea vorbi despre scandal, de data aceasta PNL se poate considera în criză. După congresul din septembrie anul trecut Ludovic Orban abia dacă a rupt o aşchie mică. PNL a fost uşor rănit, dar practic a rămas întreg. De data asta, dacă ar avea loc alegeri, PNL s-a rupe în două jumătăţi aproximativ egale.

Ce soluţie vor adopta „greii partidului”? Dar mai are PNL „grei”?

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș

Formule ciudate de guvernare

 

Aritmetica parlamentară, dar mai ales vanitatea liderilor politici actuali, oferă o varietate de formule de guvernare vecină cu jocul de noroc 6 din 49. Împărţită de regulă între partide de stânga şi partide de dreapta, scena politică a fost defectată de decizia USR de a vota o moţiune de cenzură împotriva guvernului din care a făcut parte. Partidul lui Dacian Cioloş şi Dan Barna îşi explică gestul prin nerespectarea protocolului coaliţiei de către Florin Cîţu care a demis doi miniştri USR fără să se consulte cu liderii USR.

Marile războie se declanşează pe chestiuni mărunte. De exemplu în Gargantua şi Pantagruel două state s-au războit pentru că unii pretindeau că oule se sparg de la capătul cel gros, iar alţii de la capătul cel subţire. Până la urmă au convenit să spargă oul la mijloc şi aşa s-a instalat pacea.

S-ar părea că în războiul dintre USR şi PNL fiecare  partid are dreptatea lui. În realitate nu partidele în sine sunt problema, ci liderii lor.

Războaiele politice pornite după fiecare rând de alegeri nu sunt ale partidelor, ci ale liderilor. Aceste formaţiuni din ce în ce mai ciudate, sunt nişte triburi mai mult sau mai puţin sălbatice, confiscate de un grup restrâns.

În situaţia actuală, extrem de încâlcită, PNL a fost confiscat de grupul strâns în jurul lui Florin Cîţu. PNL i-a fost tras lui Ludovic Orban de sub nas cu mult înainte de a pierde alegerile.

Dacă în cazul PNL lupta a fost publică, în cazul USR PLUS bătălia s-a dus în culise. S-a văzut doar rezultatul: Dan Barna, având un partid mult mai mare, USR, a pierdut în faţa lui Dacian Cioloş, liderul unui partid minuscul, PLUS.  Criza politică fiind declanşată de PNL şi USR  ar trebui să ne oprim la aceste exemple, dar cum nici în celelalte partide situaţia nu este cu mult mai diferită formulele de guvernare pot fi extinse la întregul spectru politic.

Cea mai ciudată formulă de guvernare este cu Dacian Cioloş prim ministru şi toţi miniştrii de la PNL şi UDMR. A doua variantă ar fi  un guvern minoritar USR,  susţinut din parlament de PSD şi AUR, cu Dacian Cioloş prim ministru şi toţi miniştrii de la USR. Varianta clasică este refacerea coaliţiei PNL-USR-UDMR, dar cu Dacian Cioloş premier, USR urmând să aibă doar vreo două ministere, restul fiind împărţite între PNL şi UDMR.

Trecem peste varianta unui guvern USR-PSD-AUR pentru că USR nu-şi poate permite luxul de a colabora cu partide de stânga, el fiind receptat de alegători un partid de dreapta.

Dacă preşedintele Iohannis ar fi echidistant, ar accepta un guvern format în jurul PSD. Dar PSD are alte calcule. Dată fiind situaţia critică în care se află ţara, socoteşte că din punct de vedere electoral este avantajat şi preferă să rămână în opoziţie. Cere alegeri anticipate, dar ştie că este aproape imposibil să fie acceptate de parlamentari.

Ca şi cum situaţia nu era destul de încurcată, Ludovic Orban şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Acest lucru deschide calea unor negocieri pe marginea acestei funcţii. USR votează omul PNL-ului la schimb cu acceptarea lui Dacian Cioloş în fruntea guvernului. Nici acest troc nu pare să fie pe placul PNL.

Din motive greu de înţeles de către marele public, „echipa câştigătoare” ţine morţiş ca Florin Cîţu să fie prim ministru. S-ar părea că şi preşedintele Iohannis înclină spre această formulă de guvernare.

Dacă Dacian Cioloş nu-şi poate trece guvernul prin parlament, este posibil ca Florin Cîţu să rămână multă vreme în fruntea unui guvern minoritar PNL-UDMR. Se zice că acesta este planul de rezervă al preşedintelui Iohannis. Nu este ceva nou, această formulă a fost experimentată de preşedintele Băsescu cu Emil Boc.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Foto/Gluma zilei - Supermen Cîțu...

 

La măsurili câțuliene mă gândesc...

‘Ț-ai drecu...

Amărâților, buboșilor, 'ț-ai drecu, v-ați îmbuibat dă libertate! Vine el, congresu’! De n-o să vă iese pă nas, bă, libertatea care v-am dat-o! Vom mări numărul bolnavilor și al morților... morții mamei voastre... dă zgribuliți! O să vă punem iar botnițe pă străzuri și o să vă țânem în case, păduchioșilor!...

Gata cu umblatu, bă!

Învățați golf, ori vă vaccinăm forțat, că d-aia am cumpărat atâtea doze dă melioane dă (i)euro, să vă protejăm, mo!

Nehaliților, vom împânzi țara cu zone roșii în așa fel să NU mai mergeți la plimbare ori la demonstrțiuni! Ce bine este când îmi este bine, zâce zgripțuroiul ales!

Bă!... să vă fie clar! Vreți, NU vreți, toți veți fi harafatizați și câțuiți.

Să fie clar, amărâți ce sunteți!

Vom arunca pă voi, ciudați și proști ce sunteți, toate valurile alfabetului grecesc.

Governul Câțu lucrează la noi șcheme șâ stări speciale numai să nu vă întruniți. Întrunirea voastră, a proștilor, ne dăunează, mo!

Noi vă dăm drumul la libărtate când vine vremea mânecii scurte, restul... Covidul pă voi!...

Și v-o spune io, governu’ lu Câțu, alambicaților, nașparliilor!

PUIU RĂDUCAN

21.09.2021 – Băile Olănești

Cât îi costă pe români proasta guvernare?!

 Acum șase luni, pe 9 martie, România plătea o dobândă de 3,245% pentru obligațiunile pe termen lung (10 ani), care constituie majoritatea împrumuturilor făcute de țara noastră. Acum o lună, pe 9 august, costul acelorași obligațiuni crescuse la 3,805%, iar pe 9 septembrie a ajuns la 4,055%:

Sursa: AICI

Simplu tradus, ceea ce s-a întâmplat în ultima lună a scumpit creditele luate de România cu 6.6%, iar ceea ce s-a întâmplat în ultimele șase luni a scumpit creditele luate de România cu 25%! Iar creșterea de dobândă este mult mai mare la scadențele mai mici, cu maxime de creștere la maturități de 5 ani. Poate 24% nu pare mult, dar la o datorie totală de vreo 550 de miliarde de lei, creșterea costului de finanțare ne aduce o povară anuală de 4 miliarde de lei, adică peste 800 de milioane de euro! Numai în ultima lună, ne-a crescut povara dobânzilor cu peste 1,6 miliarde de lei.

O spun de mult timp și o spun mulți alții: România se împrumută la cele mai mari costuri din întreaga Uniune Europeană.  Curios este, pentru mine, de ce nu se întreabă nimeni care este explicația acestui fapt? Ce ne face pe noi altfel decât restul statelor din Uniunea Europeană? Este o conspirație universală a bancherilor împotriva colegului lor Vasilică Cîțu? Sau oculta internațională vrea să devalizeze țărișoara noastră? Eu zic să privim mai cu atenție cifrele.

Este, desigur, posibil, ca cineva, care negociază din partea României cu fondurile și băncile cumpărătoare de obligațiuni, să accepte dobânzi mai mari, din lăcomie sau din nepricepere. Și sigur că, în primul caz, acceptarea respectivă se răsplătește regește. Până la urmă țara este condusă de către doi foști trezorieri de bancă, care cu asta s-au ocupat: plasarea de bani și negocierea de dobânzi. Dar oricât am specula în acest sens, trebuie să admitem că așa ceva nu justifică, totuși, o dobândă atât de mare pentru zilele noastre. Cea mai mare dobândă din Uniunea Europeană este, de fapt, stigmatul proastei guvernări.

După noi, cel mai scump credit este pentru unguri: 3,07%, cu o treime mai ieftin decât pentru noi. Polonezii, următorii pe listă, plătesc 1,943% pentru dobânzile la obligațiunile pe termen lung (10 ani). Toate celelalte state europene au dobânzi care încep sub 2% la aceleași obligațiuni. Ceea ce este, totuși, de remarcat este faptul că acum șase luni, pe 9 martie 2021, ungurii plăteau o dobândă de 2,835 % pentru obligațiunile pe 10 ani, cu 20% mai mică decât cea plătită de români.

Sursa: AICI

Ce s-o fi întîmplat așa dramatic în România sau în Ungaria în ultimele șase luni, de-au ajuns dobânzile noastre mai mari cu o treime decât ale lor, deși acum șase luni erau doar cu o cincime mai mari? A avut loc vreo catastrofă naturală la noi? A plouat cu cârnați la unguri? Nimic din toate astea, oameni buni. Ba, dimpotrivă, aș zice. Toate datele de intrare sunt de partea noastră: noi avem o datorie publică de puțin peste 50% din PIB, iar ei una mult mai mare, de  80% din PIB:

Sursa: AICI

Rata anualizată a inflației este cam aceeași, în jur de 5%:

Sursa: AICI

Cea mai mare dobândă din Uniunea Europeană nu poate avea decât o singură cauză: proasta guvernare. Este de o sută de ori mai probabil ca investitorii să penalizeze o guvernare proastă cu dobânzi mai mari decât să profite de un guvern coruptibil. Proastă guvernare înseamnă risipirea banilor publici fără niciun scop precis, înseamnă guvernarea la întâmplare, cu nesocotirea nevoilor și realităților națiunii care te plătește.

Hai să începem cu începutul. Anul trecut, deficitul bugetar al României a fost de 102 miliarde de lei, echivalentul a 9,9% din PIB, dar datoria publică a crescut în 2020 cu 33% faţă de cea înregistrată în 2019, de la 373 miliarde de lei la 498 miliarde de lei (sursa: AICI). Încă o dată: deși avea nevoie de 102 miliarde de lei pentru finanțarea deficitului, guvernul Orban cu Vasilică Cîțu ministru de finanțe a crescut stocul datoriei publice cu  126 de miliarde de lei. Până acum nu am văzut nicio discuție publică referitoare la faptul că s-au împrumutat cu 24 de miliarde de lei mai mult decât era nevoie. Adică 5 miliarde de euro. La dobânda de azi (4,055%), cineva ne-a scos din buzunar 1 miliard de lei anual! 1 miliard de lei anual, ați citit bine. Fără nicio explicație. Este prostie sau este ticăloșie? Nu vom ști răspunsul la acestă întrebare, dar creditorii României au crezut, cu certitudine, că este proastă guvernare și ne-au sancționat.

Ne spune apoi Vasilică Cîțu că se împrumută doar pentru investiții. Dar și această minciună are picioare la fel de scurte ca orice altă minciună guvernamentală. Anul trecut, guvernul Orban a raportat investiții de 53 de miliarde de lei (dintre care 22 de miliarde de lei a primit de la Uniunea Europeană!), dar a împrumutat 126 de miliarde de lei. Adică, oameni buni, din cele 126 de miliarde de lei împrumutate, doar 31 de miliarde s-au dus către investiții. Un sfert, adică.  Mai departe: anul acesta guvernul Cîțu ne-a promis că va investi peste 60 de miliarde de lei, la rectificare a plusat cu promisiunile de investiții până la 70 de miliarde de lei (dintre care 34 de miliarde de lei va primi de la Uniunea Europeană), dar va împrumuta 84 de miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetar. Adică va investi doar 36 de miliarde de lei din cele 84 de miliarde împrumutate. Cam 42%, adică.

Sursa: AICI

Aceasta nu e numai minciună, este și proastă guvernare. Iar creditorii României ne vor sancționa din nou.

Și astfel ajungem la cea mai mare înșelătorie pusă la cale de Vasilică Cîțu: disputa care a condus la scandalul din interiorul guvernului și care a separat apele în coaliția guvernamentală, aprobarea în guvern a Planului de Investitții „Anghel Saligny”, cel denumit de către USR PLUS și astfel-cunoscut de către public „PNDL 3”. Este vorba de alocarea de la bugetul statului a unei sume de 50 de miliarde de lei (peste 10 miliarde de euro) în 6 ani, pentru investiții în drumuri locale și județene, alimentări cu apă și canalizări și rețele de alimentare cu gaze. Toate aceste investiții sunt promise pentru mediul rural.

Dacă Klaus Iohannis și premierul Cîțu ar fi fost cinstiți cu națiunea de la care își încasează salariile, ar fi trebuit să înceapă prin a spune care este situația absorbției fondurilor europene. Altfel, națiunea ar putea să se întrebe, pe bună dreptate: De ce să mai împrumutăm încă 10 miliarde de euro, dacă avem la dispoziție sumele uriașe din bani europeni?

Pentru că ei nu au făcut-o, vă spun eu care este stadiul absorbției fondurilor structurale și de investiții la data de 30 iulie 2021, ultima dată la care ministerul pompos intitulat „al fondurilor europene” a catadicsit să își informeze publicul cu privire la acest aspect:

Sursa: AICI

Hopa! Iată cum apare năucitorul fapt că, din banii europeni destinați investițiilor pentru perioada 2014-2020, 33,723 de miliarde de euro, guvernul a absorbit, până acum, doar 17,32 miliarde de euro, adică 51,36%! Să mai spunem o dată, oameni buni: România a cheltuit în șapte ani și jumătate doar jumătate din banii europeni pentru investiții, dar Klaus Iohannis și tribul său vor să facă un nou program pentru a mai „sparge” încă 10 miliarde de euro. Mai trebuie spus că mai avem la dispoziție mai puțin de doi ani și jumătate să cheltuim restul de 16 miliarde de euro din bani europeni, până la finalul cadrului financiar multianual 2014-2020, final care, în buna tradiție birocratică bruxelleză are loc trei ani mai târziu, în 2023.

Dar stați un pic, avem date și mai concrete: avem chiar execuția din Programul Național de Dezvoltare Rurală, PNDR, suplimentat de Comisia Europeană cu 2,84 miliarde de euro: din totalul de 10,968 miliarde de euro alocați țării noastre, guvernle noastre din 2014 încoace au cheltuit fix 6,382 miliarde de euro, adică 58,1% din ceea ce aveau de cheltuit. Abia așa înțelegem minciuna din discursurile liberalilor care se bat cu pumnul în piept că vor dezvoltarea satelor sărace din țară: păi dacă vreți să dezvoltați satele noastre, de ce nu cheltuiți pentru asta banii europeni? Și când îi terminați pe aceștia putem să mai vedem ce să facem. Dar voi stați pe 4,5 miliarde de euro necheltuiți și cereți încă 10 miliarde de euro?

Să nu uităm că apostolii dezvoltării rurale din România, liberalii lui Klaus Iohannis, au avut la dispoziție fondurile astea gigantice de la Uniunea Europeană încă din noiembrie 2019, de când s-au instalat la putere. Și ce au făcut în acești doi ani? Păi au reușit să cheltuie doar 2 miliarde de euro din Programul Național de Dezvoltare Rurală și să ajungă de la o absorbție de 52% la una de 58%, primind, repet, încă 2,84 miliarde de euro suplimentare la acest capitol:

Sursa: AICI

Așa că iată și minciuna din discursurile liberalilor: ei au avut la dispoziție 7 miliarde de euro să facă dezvoltare rurală (după ce PSD cheltuise 4 miliarde de euro în 5 ani!) și au reușit să cheltuie doar două miliarde de euro, adică o medie de 1 miliard de euro pe an. În ritmul ăsta, vom mai absorbi încă 2-2,5 miliarde de euro până la finalul anului 2023 și vor rămâne necheltuiți peste 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea satelor românești! Numai pentru acest fapt și ar trebui cel puțin 10 procurori să ancheteze această faptă. Dar nu, Klaus Iohannis ne propune să ștergem cu buretele lipsa de performanță (cu cauzele ei cu tot) a celor care au creeat această situație jenantă și să mai alocăm încă 10 miliarde de euro. Pentru ce, să rămână și aceia necheltuiți?

Pentru a încheia tabloul risipei fondurilor europene, să mai adăugăm încă două lucruri: primul este alocarea de 800 de milioane de euro din celebrul (încă neaprobat) Plan de Reconstrucție și Reziliență, PNRR, pentru alimentare cu apă:

-600 de milioane pentru extinderea sistemelor de apă și canal în localități aflate în aglomerări mai mari de 2000 de locuitori echivalenți (sursa: PNRR; pg 108),

-200 de milioane de euro pentru colectarea apelor uzate în aglomerările mai mici de 2000 de l.e. care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și / sau afectează arii naturale protejate (sursa: PNRR; pg 109).

Al doilea fapt care trebuie avut în vedere este acela că România va mai primi încă 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană și în exercițiul 2021-2027, deci va avea alocări suplimentare pe care să le cheltuiască pentru dezvoltarea satelor sau a orașelor:

Sursa: AICI

Așa că, domnilor liberali, mai ușor cu lipsa banilor. Iată că banii există cu prisosință. De ce nu vreți să-i folosiți pe aceștia, care vin gratis de la Uniunea Europeană?

Dar hai să vă mai risipesc o iluzie: bani au fost și până acum, PNDL I și II au avut împreună peste 47 de miliarde de lei alocați. Și, ce să vezi? Până la sfârșitul anului trecut, din PNDL I s-a decontat doar 81%, iar din PNDL II doar 59% (sursa: AICI)!

Păi, măi Klaus Iohannis și Florin Cîțu, cum vreți voi să cereți alți bani de la această națiune sărăcită dacă voi nu i-ați cheltuit nici pe cei pe care i-ați avut la dispoziție? Mie mi se pare o mare ticăloșie să vrei să aloci încă 10 miliarde de euro când tu nu ai terminat nici cele 10 miliarde deja alocate. Ba chiar nu ai cheltuit mai mult de 65% din banii deja aprobați! Dacă nici asta nu e ticăloșie, atunci ce este? Sigur este proastă guvernare și creditorii României ne vor sancționa cu dobânzi mai mari.

Dar poate vreți să știți de ce nu iese USR PLUS să pună aceste întrebări. Ei bine, hai să ne aducem aminte de modul cum a apărut în legea bugetului pe anul acesta o mică și vioaie anexă, anexa 7/03 privind „SUME defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2021, alocate bugetelor locale pentru finanțarea unor proiecte de investiții si a altor cheltuieli ”  – un mizilic de 380 de milioane de lei trimiși cu dedicație în anumite localități, după cum urmează (sursa – AICI):

• Cea mai mare alocare este pentru Brașov (peste 60 milioane de lei), condus de către președintele liberal Veştea Adrian-Ioan și vicepreședinții Șerban Todorică Constantin (PNL) și Szenner Zoltan-Huba (USR-PLUS); din această sumă, jumătate este pentru municipiul Brașov (primar – Allen Coliban, USR-PLUS);

• A doua cea mai mare alocare merge la Timiș (peste 46 de milioane de lei), din care 28 de milioane de lei vor ajunge la Timișoara, oraș condus de către primarul Dominic Fritz (tot de la USR-PLUS);

• Pe locul trei, la egalitate găsim județele Sibiu și Bihor, conduse de către liberalii Daniela Cîmpean și Ilie Bolojan. Evident că nu putea lipsi de aici nici modesta sumă de 27 de milioane de lei alocată orașului Sibiu, locul de obârșie al Dânsului, oraș condus de primărița din partidul german, Astrid Fodor;

• Vedeta USR-PLUS de la Bacău, primarul Lucian Stanciu Viziteu, s-a ales și el cu 24 de milioane de lei;

• Evident că nici surpriza USR-PLUS de la Alba Iulia, primarul Gabriel Pleșa, nu putea rămâne neomenit, motiv pentru care s-a făcut și el cu vreo 16 milioane de lei (județul a luat 25 de milioane de lei) pentru deja obișnuitele îmbunătățiri ale cetății de acolo;

• Pe locul șapte, avem metropola udmr-istă Sfântu Gheorghe, condusă de Antal Arpad, care pronunță Sepsisztgyorgy, cu „modesta” sumă de 20 de milioane de lei;

• Puciștii clujeni din PNL (primarul Boc și președintele consiliului județean Tișe) primesc doar 18 milioane de lei;

• Primărița USR PLUS-PRO TV de la Câmpulung, Elena Lasconi, s-a ales și dânsa cu 12 milioane de lei;

• Liberalul Ioan Turc, primarul din Bistrița, s-a căpătuit și el (pentru oraș, desigur) cu vreo 7 milioane de lei, iar colegul său liberal din Năsăud, Dorin Vlașin, a primit și el pentru urbea sa 5 milioane de lei, în vreme ce primarul liberal din Tecuci a căpătat și el pentru municipiul său 3 milioane de lei;

• Alte importante județe liberale (Iași – 17 milioane de lei, Maramureș – 14 milioane de lei, Prahova – 12 milioane de lei, Ilfov – 10 milioane de lei, Sălaj – 9,2 milioane de lei ) sau udmr-iste (Mureș – 10 milioane de lei) s-au ales cu sume consistente;

• Pentru restul țării au rămas ceva mizilicuri: județul Brăila s-a ales cu 900.000 de lei, Buzău cu 200.000 de lei, Dâmbovița – 672.000 de lei, Dolj (4, 5 milioane dd lei), Ialomița (711.000 lei)

• Surprinzător, Teleorman-ul lui Liviu Dragnea este singurul județ condus de un psd-ist care se alege cu ceva bani (8,5 milioane de lei).

Da, oameni buni, imaculații USR PLUS-iști au împărțit și ei cașcavalul alocărilor din pix pentru primari cu liberalii, cei învechiți în rele. Ei, spuneți-mi acum că încă mai avem speranțe….

Revenind la întrebarea din titlu, răspunsul este simplu, dar extrem de amar: cu multe miliarde de lei vom plăti proasta guvernare, cu facturi mai mari la energie electrică, termică și la gaze, cu spitale unde ne vom infecta și vom muri, cu școli lipsite de profesori titulari, cu pensionari care nu vor mai mânca și vor sta în frig. O mică parte din aceste miliarde de lei va merge în conturile politicienilor și ale camarilei din echipa câștigătoare a lui Klaus Iohannis, dar cea mai mare parte va ajunge în buzunarele bancherilor care ne împrumută bani pentru satisfacerea fanteziilor cuplului Iohannis-Cîțu. Și nu e nicio conspirație universală împotriva României. Este doar proastă guvernare…

Autor: Petrișor Peiu

Sursa: Spotmedia.ro

Din incertitudine în incertitudine

 

Rareori o guvernare a dat naştere atâtor incertitudini. Poate şi vremurile sunt de aşa natură. Poate îşi aduce contribuţia, desigur negativă, şi pandemia.Vine sau nu vine valul patru ca un taifun? Vaccinul este sau nu util?

De ce nu s-au vaccinat nici măcar jumătate dintre cetăţenii români? Incertitudinile de ordin sanitar sunt completate de cele de ordin economic?

Ne apropiem de o criză economică?

Scumpirile fără precedent sunt un semn că economia merge prost, în timp ce creşterea economică de 7% nu este decât o urmare a împrumuturilor uriaşe pe care le-a contractat guvernul Cîţu. În plan social această creştere economică nu se reflectă. Dimpotrivă, conduce la majorarea preţurilor la energie, gaz, curent, combustibil, ceea ce provoacă o creştere în lanţ a tuturor serviciilor şi alimentelor de bază şi de lux.

Incertitudinea guvernează politica. Nu se ştie care este situaţia reală în PNL, principalul partid de guvernare. Nu se cunosc intenţiile USR PLUS, a doua forţă politică din guvern. UDMR, potrivit vicepremierului Kelemen Hunor, singurul care a ieşit la declaraţii după şedinţa partidelor din coaliţie, a încercat să calmeze populaţia, arătând că actul de guvernare nu are nimic de-a face cu problemele lui Florin Cîţu din SUA de acum 20 de ani.

Există deja o tradiţie a coaliţiilor. Când, după câte o întâlnire furtunoasă a liderilor politici, iese la declaraţii cineva de la UDMR înseamnă că situaţia este gravă. Dacă nu cumva stă pe un butoi de pulbere.

Situaţia din PNL, modul de guvernare, nu rămân fără urmări. PNL, potrivit ultimelor sondaje, a scăzut la 18-20%, în timp ce USR PLUS a scăzut sub AUR, apropiindu-se rapid spre un procent cu o singură cifră, adică sub 10%. Ce măsuri va lua USR PLUS? Va ieşi de la guvernare? Dacă rămâne până la sfârşitul mandatului riscă să nu mai întrunească nici măcar pragul electoral.

Este adevărat că, în aceste condiţii, creşte PSD. Este adevărat că PSD are un program, dar acest partid nu are o viziune. PSD rămâne un partid care se bazează pe un electorat pe care îl poate controla, adică pe pensionari, pe asistaţii social şi într-o anumită măsură pe personalul bugetar. Nu trebuie ignorată situaţia din Bucureşti. Capitala dă tonul, este un etalon al administraţiei locale. Scandalul de la Sectorul 1, gunoaiele neridicate de pe străzi, suspiciunile de fraudare a alegerilor, modul în care primăriţa Clotilde Armand administrează acest sector, dar şi dezamăgirea bucureştenilor faţă de prestaţia primarului general, Nicuşor Dan, contribuie la conturarea unei imagini negative a coaliţiei partidelor de dreapta. Ce vor aceşti oameni, se întreabă cetăţenii? Curentul progresist pare să se fi infiltrat şi în PNL. De la o zi la alta PNL se schimbă la faţă, fără ca schimbarea să se facă în numele reformării României.

Nu este lipsită de interes nici poziţia preşedintelui Klaus Iohannis. Dar, din păcate, mai degrabă se poate vorbi despre o lipsă de reacţie a preşedintelui la realitatea imediată. Este, în multe cazuri, ca un pompier care admiră flăcările, nu le stinge.

Nici situaţia internaţională nu este mai bună. După 20 de ani, preşedintele Biden retrage trupele din Afganistan. A găsit o scuză pentru înfrângerea ruşinoasă. SUA nu dorea decât să se răzbune după 11 septembrie 2001. Haosul în urma retragerii armatei americane a fost prevăzut de un general, fost combatant în Vietnam. Valurile de refugiaţi se vor îndrepta spre Europa, nicidecum spre Statele Unite.

Instituţiile internaţionale, începând de la OMS la ONU, de la NATO la UE, par să-şi fi pierdut o parte din rolul pe care şi l-au asumat în asigurarea securităţii şi siguranţei individului.

După retragerea din Afganistan se va concentra SUA asupra Rusiei, a Chinei, realocând resursele spre aceste focare de posibile conflicte, încă latente?!

 

Autor. Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Bogdan Alexandru Duca: „Un bețiv, Orban, face în așa fel încât să se afle că Cîțu e un bețiv condamnat”

 

A condus un atac speculativ la adresa leului românesc.

S-a făcut remarcat în politică printr-un discurs agresiv până la extremism.

A îndatorat România mai mult decât oricare alt ministru de finanțe până la el.

Ca premier s-a manifestat nu ca un politician slab (acela a fost Cioloș) ci ca un dușman constant și sigur pe el al societății românești și al prosperității românilor.

Tot comportamentul său ca politician ar putea găsi în consumul de droguri o justificare de genul: ”sărmanul, nu e ticălos ci e toxicoman”.

Ei bine, riscă să își piardă capul în politică nu pentru că este unul din cei mai importanți dușmani interni ai României din acest moment, ci pentru că….a condus beat sau drogat acum 20 de ani prin SUA.

Înțelegeți ce vreau să spun?

Hai să rezumăm:

Un bețiv, Orban, face în așa fel încât să se afle că Cîțu e un bețiv condamnat.

Un alt bețiv, Tudose, râde și ironizează de zor pe Cîțu și pe Orban.

Ca o ironie a sorții, toți cei trei bețivi vor rămâne în istorie ca premieri ai României….

Autor: Bogdan Alexandru Duca

Constantin Gheorghe: „Așa este condusă și economia României: nimic pentru oameni!”

 

Economie de piață. Un prieten de-al fratelui meu avea o firmă de montat instalații, inclusiv, și mai ales, aparate de aer condiționat. A tras obloanele. De ce? I-au plecat afară cei mai buni oameni, pregătiți, cu experiență. Pentru că nu a știut să-i fidelizeze. I-a plătit așa cum plătește ”antreprenorul” român: de rahat. Și-a distrus afacerea, pentru că a ales să-și maximizeze profitul așa. Acum plua profit!

Vi se pare cunoscut? Așa este condusă și economia României: nimic pentru oameni! Salariul decent este necunoscut în România. Să nu-mi dați exemplu IT, că vă rad din listă! E și acolo o mizerie, care o să explodeze curând! Noroc cu pandemia și limitarea liberei circulații a forței de muncă, altminteri era tot o jelanie și în IT!

Cum să nu-ți formezi, tu, firmă privată, personalul? Cum dai un ditamai trenul, de cel puțin un milion de euro, fără încărcătură(deși locomotiva, chiar și hărtănită, e mai mult!) unui idiot de 21 de ani, și pilit, pe deasupra?! Cum să ai șef la CFR Călători un bou precum Vizante, sau cum l-o chema, pe care să-l doară în cur de obiectul muncii sale: transportul de pasageri! Ăsta a dovedit că-și urăște maxim clienții! Altminteri gândire de corporatist!

România este în plin haos! Economic și administrativ! S-au rupt toate lanțurile de decizie, orice comunicare între instituții. Când am spus că statul român s-a feudalizat eram optimist! Și când șeful de instituție se poartă ca un feudal, acțiunea sa se rezumă la abuzul de putere. Să-și umilească subordonații, și atât. Un feudal, pe vremea lui, își administra feuda! Și-o administra, nu aducea ”city manager”! Și-o cunoștea. Știa ce nevoi are! Selecționa oamenii care-i puteau fi de folos! Organiza spațiul feudei. Și, da, așa și doar așa veneau și banii! Pe termen lung. Că dacă era să-și jefuiască vreun vecin, mai devreme sau mai târziu și-o lua! Și știa că dacă pune biciul pe supuși, o luau și ăia la picior, către orașele în afirmare, unde trăiau mai bine, câștigau mai bine, erau liberi. Alternative există mereu!

Azi l-am văzut pe Cîțu pentru întâia oară copleșit de misiunea sa. Cineva i-a arătat sigur o pisică. A încercat să braveze. Nu i-a reușit. Vine plata pentru aroganță, incompetență și ticăloșie. Întotdeauna vine! Sub diverse forme, dar vine! Sper că ăla care i-a prezentat onor mâțe i-a spus: ”Bă! vezi că situația de acum este similară cu aia din 1989. Îți place cu elicopterul?” Faptul că lumea e calmă e doar o aparență. Pare că e veselie. Nu e! În septembrie 1989 eram cu fiu-meu și cu ai meu la Olănești, la sindicate. Nu părea nimeni revoluționar pe acolo. O berică, o plimbărică, una-alta. Era și atunci scump, dar nu conta! Eram în concediu, nu? Iar concediul este sfânt! Știți ce s-a întâmplat peste trei luni. Nimic nu e ce pare a fi…

Autor: Constantin Gheorghe

Foto/Gluma zilei - Economia românească în 2021 bubuie...

 

Așa se guvernează, pesediștilor!

 

Asa se guverneaza pesedistilor! Cu tupeu, jefuind, mințind, omorand tara, privatizand, ignorând si batjocorind populatia! Nu asa cum ati facut voi, cu frica, cu bun simt, ca daca unul a greșit, a spus ceva aiurea si careva lepră tupeista i-a cerut demisia la tv, voi l-ati dat afară de ieri! Nu se guverneaza marind pensii si salarii, alocatii si indemnizatii de handicap!

Vedeti? Nimeni nu e in strada! Cand ati crescut salariile, a fost plină Piata de trepanati sau draci drogați, de au ras de noi si africanii din cele mai sarace regiuni ale continentului! Cand ati dat o lege ca sa impozitati multinationalele, să plafonati pretul energiei electrice, etc, au iesit in strada si au urlat împotriva voastră asa cum rag măgarii in turma. Cand ati oprit vanzarea pământului românesc, cand ati vrut să aduceți aurul acasa, cand ati blocat orice inițiativă de a se vinde activele statului roman pentru câțiva ani, au fost proteste ca vreti sa furați aurul, si s-au refetit in special la Dragnea! A, să nu uit de actorasii de doi lei, muritori de foame, pe care i-ati umflat de bani, în special pe cantaciosi, din banii nostri, care au ieșit in Piața si v-au scuipat cu sloganuri si cu acuzații de nu s-au mai auzit după ce le-ati dublat salariile! Si mai sunt multe de spus, dar nu merita, ca imi dau seama ca cei de care-si bat joc nebunii ăștia, sunt oamenii care i-au votat si i-au crezut! Cat de prosti îi cred pe acesti votanți ai lor, de fac cu ei ce vor, își bat joc de ei si de copiii lor, de bătrânii lor, încalcă legile, Constituția, calca in picioare instituțiile, nu respectă nimic, sunt hoti, mincinoși și incompetenti?! Fura voturi in văzul lumii, umple Bucureștiul cu gunoaie, șobolani, soareci, capuse, muste, tantari, închid tara, fura miliarde de euro, au îndatorat țara cu 50 de miliarde de euro intr-un an si jumatate, vand pământul României, privatizeaza tot ce le cade in mâini, dau tunuri după tunuri, baga tara in faliment, mint cum respira, s-a constatat că au furat de parca ar fi trait in sălbăticie, nu intr-o tara europeana, nu le pasa si nu le e frica de nimeni si de nimic, legea pentru ei e muma, si stiu asta, de asta isi permit sa vândă, să trădeze tara, să se comporte ca cele mai umile slugi in fata străinilor si sunt ca niste jivine, ca niste taratoare! Astia-s buni pesedeule, nu voi! Ăștia care ne spun pe fata: gura si mars! Romanul stie de frica, nu-i place cand e respectat, cand ii cresc veniturile, cand o duce un pic mai bine! Învățați, daca vreti sa mai guvernati vreodata, nu fiti din mămăligă! Învățați de la javrele astea "dă driapta" cum se guverneaza cu mana de fier si cum trebuie sa i se bage prostimii pumnul in gura ca sa nu ceara nimic si să știe de frica!

Iulia Geng

Stop-cadru la masa guvernului Cîţu

 

„Unii se tem că le crește un corn în frunte și o coadă în altă parte dacă se vaccinează!” (ironie unsuroasă de Bogdan Chireac)

La televizor, în emisiunea „Sinteza zilei” din 18 mai 2021, s-a discutat despre vaccinarea copiilor de peste 12 ani. Mihai Gâdea a spus că în S.U.A. oamenii pun întrebări: „Va afecta vaccinul dezvoltarea sau fertilitatea copilului meu”? iar specialiștii, mereu specialiștii, se grăbesc să răspundă: „Vaccinurile au fost testate pe mii de copii, de vârste diferite, cuprinse între 12 și 15 ani, cu greutăți corporale diferite… iar doza este similară cu aceea pentru un adult. Nu există informații că vaccinul ar afecta dezvoltarea sau fertilitatea acestor copii” (niște specialiști americani serioși, pe un site american serios- scuze, n-am reținut unde…).

Mă întreb, ca o troglodită ce sunt și ca una care crede că Pământul e plat iar planeta Marte e plină-ochi de omuleți verzi: cum ar putea exista în acest moment informații că vaccinul nu va afecta dezvoltarea sau fertilitatea acestor copii? Sau orice altceva? Altfel, eu cred cu tărie că specialiștii n-au mințit: nou-născutul vaccin, abia apărut pe planetă, nu le-a afectat fertilitatea copilașilor de 12 ani, în ultimele câteva luni, ci copilașii au fost exact la fel de „prolifici” ca și acum un an!

Să nu uităm, vă rog: tot ce noi am spus că nu se va putea, s-a putut. Tot ce noi am crezut că nu va fi, a fost.  Căci Ei au toate pârghiile. Ei au toate mijloacele. Ei au zahărul și cravașa. Răsplata și pedeapsa. Biletele de intrare la Teatrul Național și la Opera Română și interdicția de a se intra în foyer.

Ei pot să aibă statisticile-n pix, fără nicio culegere de date. Ei pot să deseneze graficele pandemiei mai devreme de a se aduna orice informație. Ei au numărul exact al morților de Covid până a se afla de ce anume au murit. Și au o cantitate mare din „elixirul vieții” pe care trebuie s-o întrebuințeze. De aceea, nu se vor opri. Căci nu au niciun program de guvernare… în schimb, au un program „strong” de vaccinare.

„Începând cu data de 1 iunie 2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune reluarea activității operatorilor economici care gestionează locurile de joacă în spații închise cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu condiția ca însoțitorii copiilor să facă dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare.

Citind eu cele de mai sus, mai emoționantă chiar decât comunicarea în sine, din care copii ar trebui să afle că părinții lor nevaccinați și nerapelați sunt niște nenorociți din pricina cărora nu pot ei să răzbată la felia de pizza din interiorul „locului de joacă”, mi s-a părut precizarea din încheiere, care introducea, cu gingășie, ideea că guvernul, strâns unit în jurul comandantului său suprem, lucrează fără a precupeți niciun efort pentru binele nostru. Ia să revedeți:

 Parol, mamițo, să mă-ngropi! Premierul Cîțu, în poziție centrală, cu pixu-n mână, cântărind niște date de ultimă oră, ca și cum… În dreapta fotografiei, vicepremierul Barna, cu curul pe biroul premierului, precum Udrea pe mobilierul lui Băse-Petrov, analizând alte hârtii, dar afișând aceeași seriozitate deplină cu care, nu demult, tasta pe laptop având degetele la circa cinci centimetri distanță de taste… În stânga fotografiei, ministrul Ghinea, tot cu curul pe birou; ei bine, Cristian Ghinea dacă la reziliență și redresare nu s-a priceput, la problema spinoasă a locurilor de joacă în spații închise pare să fie specialist… Și, în fine, în picioare, lângă premier, cu mâinile-n buzunare, cum stă bine unui ministru de Finanțe înconjurat de atâția șmecheri care-l pot „face” la bani, Alexandru Nazare care pare să fie și dânsul competent în privința încăperilor unde se joacă prichindeii!

Măi, băieți, voi nici la propagandă nu vă pricepeți și de aceea n-o să știți vreodată ce mișto erau relatările radioului public de dinainte de 1990 care începeau cu „…în acest moment ne aflăm în hala unde se produce nava românească de mare tonaj”… iar din „off” se auzea gălăgie, zgomot de ciocane, țiuit de freze și tânguire de raboteze, etc…. în timp ce, evident, toată transmisiunea era din studio și un reporter bătea în calorifer, altul zgâria prelung o foaie tablă, iar redactorul lovea cu o scrumieră metalică în masă!

Ăia erau artiști, puneți mâna și luați lecții, băi diletanților!

 

Autor: Luminița Arhire

Sursa: art-emis.ro

Mândra țară face rating

 

În guvernarea Florin Vasilică Cîțu, în ciuda crizei sanitare și economice, în ciuda miilor de societăți comerciale închise și a numărului enorm (încă nu știm cifra reală), Romania înflorește. A trecut la rating stabil, acordat de Standard &Poors. Adică bancherii au încredere în măsurile lui Cîțu & Co și România se poate împrumuta pe rupte.

Ciufulitul nostru premier a sărit până la acoperișul casei de bucuria acestei vești (singura pe care o poate invoca de la instalare) și a dat fuga să ne anunțe marea veste. Am fost trecuți la ”stabil”. Şi asta are consecințe enorme zice el.

„Această coaliţie de guvernare, condusă de PNL, din care fac parte USR PLUS şi UDMR, cu un premier liberal, cu o politică liberală, a reuşit în această perioadă dificilă ce nu au putut să facă guvernele anterioare în perioade de creştere economică. Coaliţia de guvernare, condusă de PNL, cu premier liberal, a câştigat clar şi fără dubiu încrederea instituţiilor internaţionale şi a investitorilor străini”(Florin Cîțu, sîmbătă dimineața)

Care va să zică ciufulitul nostrum premier a câștigat încrederea insituțiilor internaționale de la care se împrumută în disperare. În ce măsură ratingul stabil și împrumuturile în cascadă adaugă ceva la bunăstarea romanilor rămâne de văzut. Eu cred că nu și că tot ce face Cîțu și coaliția în numele căreia guvernează reprezintă doar o evoluție (admnistrare, guvernare) buimacă, amatoricească și chioară. Nu știm unde mergem și nu avem pe cine ne baza. Cu tot diagnosticul de stabil, acordat de S&P, populația României este și mai dezamăgită și trăiește mai prost.

Cu ocazia apariției sale matinale și inutil gonflate, Cîțu le-a mai transmis membrilor cabinetului său (pe care nu prea îi vede și care nici nu îl bagă în seamă!) că:

”Aveţi obligaţia să acceleraţi reformele în propriul minister, în companiile din subordine, în agenţii. De ce suntem nevoiţi să facem aceste reforme? De ce este importantă această evaluare a agenţiei de rating, este foarte simplu, este pentru bunăstarea tuturor românilor. Înseamnă mai multe locuri de muncă bine plătite, înseamnă dobânzi mai mici, o inflaţie mai mică, o calitate a vieţii mai bună pentru toţi românii. Aşa cum am spus de foarte multe ori, economia liberală este singura soluţie pentru a oferi bunăstare tuturor românilor”

Mă îndoiesc că de azi dimineață, până la ora la care citiți veți fi observat cum pe marginea drumurilor răsar și cresc primele semne ale bunăstării celor mulți! Să nu mai zic de drumuri și autostrăzi! Si încă un lucru obligatoriu:

”aveţi obligaţia să acceleraţi reformele în propriul minister, în companiile din subordine, în agenţii. ”

Adică să-i dați afară pe toți ceilalți și să-i instalați pe ai noștri! Acesta a fost și este și va rămâne pentru multă vreme sensul parșiv și prostesc al cuvântului ”reformă” în toate discursurile politicienilor. Golirea instituțiilor de toți reprezentanții fostei puteri și instalarea bandei politice câștigătoare! Şi toate iau forma celor care decid!

Sâmbătă dimineața, Florin Cîțu, după valuri repetate de înjurături, a găsit motivul pentru care să iasă și să se umfle în pene. Nimic mai mult! O frecție publică obișnuită, comisă de un om cu un cap prea mic pentru o pălărie atât de mare.

Post scriptum:

Îmi imaginam că primul ministru va ieși să lămurească acuzația șocanta privitoare la numărul morților de Covid.
Pare o exagerare, o aberație, o strâmbă băgată în crăpăturile alianței aflată la putere. Poate că afirmația nu exprimă decât trăsături de caracter ale junelui bâlbâit și fandosit din USR-PLUS. Poate avea și un sâmbure de adevăr. A fost vorba de numărul morților de când? Din perioada premergătoare alegerilor sau de după, din perioada de ministeriat al școlitului prin Austria? La seria mare de enormități spuse și de unii și de alții, asta le pune capac. Şi ar trebui lămurite rapid de primul ministru.

Dacă trece și el la ratingul de ”Stabil”!

Autor: Cornel Nistorescu

Sursa: cotidianul.ro