Se afișează postările cu eticheta critică. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta critică. Afișați toate postările

luni, 25 martie 2024

MIND Monday - despre CRITICĂ

 


Bună Dragos Gelu,

Cum reacționezi la critică?

Frica de critică este pentru mulți paralizantă și îi face să reacționeze într-un mod care nu le este mereu favorabil lor.

Evident, nimănui nu-i place să fie criticat. Iar când critica este făcută și într-o manieră total greșită, lucrurile devin și mai neplăcute și emoțiile mai greu de gestionat.

Nu mă opresc azi asupra felul în care se face critica, deși contează, ci vreau să vedem cum putem răspunde mai bine la critică în loc să reacționăm neadecvat la ea.

Pasul 1. Păstrează-ți calmul

Mai ales când simți că ești criticat pe nedrept și în fața altora resimți o furiei puternică și e important să-ți păstrezi calmul. Furia nu face decât să te tragă într-un vârtej emoțional negativ  și să te pună într-o situație de inferioritate în fața criticului tău.. ceea ce evident, nu ți-ai dori.

Ca să te calmezi, ia-ți câteva secunde și respiră de câteva ori adânc. Lasă tăcerea “să vorbească” în locul tău câteva momente. Asta este o tehnică simplă de gestionare a emoțiilor puternice.

Pasul 2. Fii deschis la perspective diferite

Vedem lucrurile diferit și perspectiva din care abordează criticul tău situația poate fi foarte diferită de a ta. Fii tu cel care este dispus să vadă lucrurile și din punctul de vedere al celuilalt.

De exemplu, ai putea spune: “Deci, ceea ce spui este că… și repeți critica. Pot să înțeleg ce te face să vezi lucrurile așa și poate nu am acordat suficientă atenție la ce contează pentru tine... sau nu m-am făcut bine înțeles.  

Dacă cel care te critică nu e foarte specific și folosește generalități, caută să înțelegi mai clar la ce anume se referă.

De exemplu, criticul tău spune: ‘’Nu-mi place cum faci lucrul ăsta!” Răspunsul tău ar putea suna așa: Ajută-mă să înțeleg, mai exact ce anume nu îți place? Ce ar trebui să fac diferit?

Acești 2 pași implică folosirea inteligenței emoționale. Cu cât ne dezvoltăm mai mult abilitățile ce țin de inteligența emoțională, cu atât mai capabili devenim să gestionăm critica.

O întrebare: Ce abilități ce țin de inteligența emoțională ai nevoie să îți dezvolți mai mult?


Am creat acest newsletter ca o sursă permanentă de idei și întrebări. Folosind constant această sursă, mintea ta se va îmbogăți cu gânduri noi, care vor conduce spre acțiuni și comportamente noi, care vor genera schimbări pozitive ce îți vor îmbogății viața.

Dacă îți place acest newsletter, fă-l cunoscut și prietenilor tăi! Dacă faci asta, eu îți mulțumesc!


Cu prietenie,

Bianca


LET ME BE YOUR GPS!


miercuri, 8 februarie 2023

Presa maghiară critică Diplomația ”Tip chelner” a României în fața Occidentului: ”Cu ce vă putem servi?!”

 

La sfârșitul anului trecut diplomația română, considerată în decursul istoriei adesea de partea maghiară drept abilă, tactică, eficientă, s-a confruntat odată cu respingerea aderării la spațiul Schengen cu un eșec de proporții. Bucureștiul are o vină nu neapărat din cauza veto-ului austriac, ci din cauza evaluării greșite a situației. Președintele Klaus Iohannis, primul ministru Nicolae Ciucă, ministrul de externe Bogdan Aurescu, politicienii de frunte ai coaliției guvernamentale au prezentat timp de mai multe luni procesul ca fiind o poveste de succes, pentru ca ulterior, refuzul fără îndoială surprinzător al Vienei care s-a prevalat de valul de migranți, să înjosească la nivel maxim diplomația română.

Eșecul de la Schengen a fost neplăcut pentru București chiar și din două motive. Pe de o parte, ministrul de externe considerat drept inteligent și SRI care se bucură de o mare putere, au fost la fel de surprinși de împotrivirea vocală a guvernului popular vienez aflat înainte de alegeri față de aderarea la Schengen a României și Bulgariei, la fel ca și cetățeanul de rând din România. Pe de altă parte, referitor la problema aderării la spațiul fără controale la frontiere, grupul lui Iohannis a aplicat în problema aderării diplomația obișnuită și potrivită, fiind convins că prin atitudinea blândă, călâie în UE care nu deranjează pe nimeni, va beneficia de premiul binemeritat. Mai ales în umbra războiului din Ucraina. Însă nu s-a întâmplat așa, relateaza Magyar Nemzet preluat de Rador.

„Noul eșec al aderării la Schengen a zguduit din temelii politica externă română docilă, care a adus în ultimii ani lui Klaus Iohannis doar decorații occidentale, nu și rezultate.”

Lovitura neintrării în Schengen a fost dureroasă și a dus PNL jos în sondaje!

Pentru șeful de stat de origine săsească este deosebit de dureros că lovitura directă a sosit din partea unui teritoriu german „frățesc”. Pe deasupra, după toate semnele frustrația Schengenului va însoți ultima etapă a președinției lui Iohannis, mai ales că în afara câtorva  afirmații optimiste nu mai există șanse reale pentru o aderare în acest an, iar subiectul nu-i interesează din cale afară pe membrii influenți ai UE. Partidul la putere, PNL, condus pe hârtie de premierul Nicolae Ciucă, dar practic de președintele Iohannis, a înghițit singur eșecul, iar partenerii social-democrați din coaliție au urmărit  evenimentele aproape ca niște „outsider”-i, devenind apoi susținătorii apelurilor anti-austriece de boicot foarte populare venite din partea cercurilor de întreprinzători și din partea AUR. Datorită și acestui fapt sondajele recente arată că PSD devansează PNL cu 14%.

Nu este străină de eșecul de la Schengen nici schimbarea precaută de ton a diplomației de la București în privința problemei minorităților din Ucraina. La solicitarea Bucureștiului va demara o serie de negocieri româno-ucrainene despre legea ucraineană a minorităților reclamată și de România. În problema respectivă au avut loc și negocieri la nivel de miniștri de externe și șefi de stat. Anterior președintele PSD Marcel Ciolacu i-a cerut președintelui ucrainean să intervină pentru supervizarea recent adoptatei legi a minorităților naționale, lege care limitează dreptul la învățământul în limba maternă pentru românii care trăiesc în Ucraina. În urma unei inițiative comune ungaro-române, Comisia de monitorizare a adunării generale a Consiliului European a decis în unanimitate să solicite Comisiei de la Veneția să verifice dacă legea ucraineană a protecției minorităților se află în armonie cu normele internaționale.

În același timp Bucureștiul nu a legat abordarea mai pronunțată a subiectului de năzuințele Kievului privind aderarea la UE, respectiv integrarea euro-atlantică. România continuă să sprijine necondiționat obiectivele ucrainene. Conducerea română este sensibil frustrată de lipsa unor rezultate în problema anulării drepturilor în cazul românilor din Ucraina, iar potențialii alegători consideră acest lucru drept un nou eșec, deoarece  diplomația de la București este unul dintre susținătorii cei mai vocali ai lui Zelenski din această zonă. Un moment memorabil al politicii după modelul dur de la Washington, reprezentat de Iohannis, a fost atunci când președintele român l-a obligat pe ministrul apărării să demisioneze pe motiv că a vorbit într-un interviu despre eventuale negocieri de pace. Vasile Dîncu a îndrăznit să afirme că în opinia sa este nevoie de negocieri pentru a obține pacea în războiul din Ucraina, dar Kievul nu poate negocia singur, deoarece politicienii ucraineni nu își pot asuma pierderea de teritorii.

Un eșec personal mare a lui Klaus Werner Iohannis

Potrivit Constituției, șeful statului care răspunde de diplomație, Klaus Iohannis, își va putea încheia în mai puțin de doi ani activitatea sa de două mandate fără să poată prezenta niciun rezultat important de politică externă. În privința aderării la Schengen există șanse tot mai puține până la sfârșitul anului 2024. Nu este probabilă nici obținerea scutirii de viză americană meritată de cetățenii români, ceea ce este de asemenea incomod pentru șeful statului, mai ales că SUA poate considera practic România ca fiind teritoriul său, de asemenea influența americană se manifestă fără piedici și în evoluția politicii interne.

„Eșecul personal al lui Iohannis este spectaculos și pentru că o parte din media a încercat în ultimii ani să-l prezinte pe președinte, în pofida lipsei rezultatelor, drept una dintre figurile importante ale diplomației europene și euro-atlantice.”

În 2019, în urma apariției unor speculații în câteva publicații externe, se vehiculau la București știri, potrivit cărora președintele român ar putea fi succesorul lui Donald Tusk în poziția de președinte al Consiliului Europei. Mai târziu Iohannis  începea să fie menționat drept viitor ocupant al funcției de secretar general al NATO. Mediatizarea exagerată a acestei știri a avut drept rezultat ca viitoarea decizie – care evident nu va aduce cu sine succesul președintelui român – să distrugă în continuare imaginea de politician extern cosmetizată fără motiv a președintelui sas de origine.

Analistul român geopolitic cunoscut, Dan Dungaciu, a caracterizat într-un interviu difuzat zilele trecute politica externă română din ultimii ani printr-o comparație frapantă. După cum a formulat ironic la adresa poziției diplomației bucureștene, România duce o diplomație de tip „chelner”…”cu ce vă putem servi?”. Însă expertul a adăugat că în schimbul unei asemenea atitudini în politica internațională te poți aștepta la un bacșiș maxim.

 

Sursa: NapocaNews

duminică, 25 decembrie 2022

CTP critică „trufia naționalistă a conducerii Ucrainei”: „Nu pot să nu mă gândesc, din nou, și la cum va arăta conviețuirea cu o Ucraină victorioasă, membru UE și NATO”


Cristian Tudor Popescu remarcă „trufia naționalistă a conducerii” de la Kiev, trufie care se manifestă tot mai pronunțat pe măsură ce armata ucraineană înregistrează succese în fața invadatorilor ruși. În sprijinul afirmațiilor sale, gazetarul face referire la recenta lege adoptată în Ucraina privind minoritățile naționale și la reproșurile repetate făcute de liderii ucraineni țărilor care nu susțin Kievul pe cât ar fi vrut ei. Toate aceste poziții arogante au culminat, scrie CTP, cu recenta replică pe care Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe, i-a dat-o președintelui francez Emmanuel Macron, care-și exprimase serioase rezerve că Ucraina ar trebui să intre în NATO prea curând.

Gazetarul atrage atenția, într-un articol pentru Republica, asupra faptului că Parlamentul ucrainean a adoptat recent o lege privind minoritățile naționale, fără să se consulte cu specialiștii Comisiei de la Veneția sau cu reprezentanții comunității de români din Ucraina, al treilea grup etnic ca număr din această țară.

Noua lege menține restricții și neclarități în privința drepturilor românilor din Ucraina, precum cel privind educația în limba română și utilizarea ei în administrație, justiție și inscripții publice, în zonele locuite tradițional de români.

Asta deși însuși președintele Volodimir Zelenski a dat asigurări, atunci când milioane de ucraineni fugeau în România și erau primiți de noi cu brațele deschise, că drepturile minorității românești vor fi respectate.

În plus, în ciuda insistenței ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu, statul ucrainean nu recunoaște inexistența așa-zisei limbi moldovenești.

În opinia gazetarului, această atitudine a politicienilor ucraineni e întristătoare, dar n-ar trebui să ne mire: „Toate acestea se înscriu în atitudinea generală de trufie naționalistă a conducerii Ucrainei. Trufie din ce în ce mai manifestă, odată cu succesele armatei ucrainene și blocarea hoardelor lui Putin”.

Alte exemple de atitudine trufașă a liderilor ucraineni sunt „insultele adresate de oficiali ucraineni unor lideri europeni care nu sunt îndeajuns de partea lor, (și) amenințările chiar, la adresa NATO și UE, că dacă nu primesc Ucraina va fi vai și amar”.

Cristian Tudor Popescu a făcut referire și la reacția pe care Dimitro Kuleba, șeful diplomației ucrainene, a avut-o la recente afirmații făcute de Emmanuel Macron, președintele Franței.

„Intrarea Ucrainei în NATO ar fi percepută de Rusia ca ceva conflictual. Nu cu această Rusie vă puteţi imagina asta. (…) Dacă Ucraina intră sau nu în NATO, şi acesta nu este cel mai posibil scenariu, va fi necesar să i se acorde garanţii de securitate şi mai solide pentru că a fost atacată de Rusia”, declarase Macron.

Reacția lui Kuleba a fost una arogantă. După cum relatează Rador, la Conferința ambasadorilor Ucrainei, ministrul ucrainean a declarat: „Ucraina este deja o putere militară puternică, ce schimbă fundamental echilibrul militar în regiune și acționează ca un donator de securitate pentru NATO. Și nu-i ascultați pe cei care vorbesc despre imposibilitatea aderării Ucrainei la NATO. Dacă ne facem treaba bine, mâine vor cânta osanale Ucrainei euroatlantice”.

Cristian Tudor Popescu spune că Ucraina trebuie ajutată în continuare, pentru că ar fi îngrozitor ca Rusia să învingă și să atace apoi Republica Moldova, de exemplu. Pe de altă parte, „aroganța, chiar agresivitatea, care țâșnesc din aceste ziceri te pun serios pe gânduri. (…) Nu pot să nu mă gândesc, din nou, și la cum va arăta conviețuirea cu o Ucraină victorioasă, membru UE și NATO. S-ar putea ca Ungaria și Polonia să ni se pară mici copii în materie de suveranism naționalist sfidător…”

Sursa: Republica

luni, 15 august 2022

David Popovici critică dur TVR că nu a prezentat în direct succesele sportivilor români la Roma!


Evoluțiile lui David Popovici în lumea înotului au produs un nou scandal în televiziunea publică, după cel de la Mondiale, atunci când TVR a transmis cu întârziere desfășurarea competiției, abia după ce sportivul nostru a câștigat primul titlu suprem.

De această dată, chiar dacă TVR transmite Europeanul de la Roma, postul public a ales să nu deplaseze la fața locului o echipă de reporteri, cu scopul de a face economii în bugetul instituției.

Surprinzător, o primă reacție în acest sens a venit chiar din interiorul televiziunii, de la jurnalistul Tudor Furdui:

„Doresc să-i felicit pe cei care NU au aprobat deplasarea unei echipe TVR (formată din 2 persoane) la C.E. de Natație de la Roma, acolo unde David Popovici a ieșit campion european spulberând recordul mondial! Ați făcut o economie majoră instituției. Milioane de români NU vor avea reacții după acest rezultat fabulos pentru România. Sunteți niște „manageri” iscusiți. Sincere felicitări”, a scris Tudor Furdui, pe Facebook.

TVR transmite direct doar declarațiile politrucilor Iohannis, Ciuca și Ciolacu.

 

Sursa: NapocaNews

duminică, 23 decembrie 2018

Papa Francisc critică ”vacarmurile consumismului” de Crăciun

Papa Francisc a reamintit că sărbătoarea Crăciunului, care anunţă Naşterea lui Iisus în tradiţia creştină, nu poate fi redusă la o ”sărbătoare tradiţională frumoasă” şi la ”vacarmurile consumismului”, informează AFP.

„Maşina publicitară vă invită să faceţi schimb de cadouri tot timpul noi pentru a face surprize. Dar îi place această sărbătoare lui Dumnezeu?!”, i-a întrebat suveranul pontif pe credincioşii veniţi să-l asculte în timpul audienţei generale de miercuri.

„Crăciunul înseamnă să preferi vocea tăcută a lui Dumnezeu vacarmurilor consumismului”, a subliniat liderul spiritual al celor 1,3 miliarde de catolici din întreaga lume.

„Dacă Crăciunul rămâne doar o sărbătoare tradiţională frumoasă, unde noi ocupăm locul central şi nu El, va fi o ocazie pierdută. Vă rog, să nu transformăm Crăciunul într-un eveniment monden!”, a recomandat el.

„În zilele astea, alergăm ca niciodată în restul anului”, a povestit el, considerând această frenezie opusă unui sentiment religios. „Nu va fi Crăciun dacă căutam licăririle strălucitoare ale lumii, dacă ne îndopăm cu cadouri, prânzuri şi cine, dar nu ajutăm nici măcar un om sărac”, a adăugat Papa Francisc.


Sursă: Agerpres