Se afișează postările cu eticheta inmormantare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta inmormantare. Afișați toate postările

joi, 19 martie 2026

ANUNT IMPORTANT


Familia doamnei Aurelia Oanca tocmai a anunțat ca slujba de înmormântare a poetei AURELIA OANCA va avea loc astăzi, 19 martie 2026 la ora 13.00 la capela cimitirului HORIA 1 din BAIA MARE.



marți, 4 noiembrie 2025

ANUNȚ

 


Înmormântarea scriitorului, editorului și omului de televiziune IOAN ROMEO ROȘIIANU va avea loc joi, 6 noiembrie 2025, la Cimitirul „Tanatoriu” din Baia Mare, ora 13,oo.

Dumnezeu să-l ierte!

GDL

sâmbătă, 5 iulie 2025

Lacrimi, aplauze și zgomot de motoare pentru un campion atât de iubit de români...

Fostul campionul mondial la box profesionist Mihai Leu a fost înmormântat vineri, 4 iulie 2025, în orașul său natal, Hunedoara, după ce a fost răpus de cancer la doar 56 de ani.

La ceremonia funerară care a avut loc în sala de la intrarea în casa de cultură a municipiului, dar și în fața clădirii, au fost prezente sute de persoane, în ciuda caniculei.
Ceremonialul a fost deschis cu intonarea Imnului Național al României, autoritățile din Hunedoara decretând vineri zi de doliu local, în onoarea sportivului.
Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Părinte Nestor, și cu arhiereul-vicar al episcopiei, Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul.
La ceremonie, unul dintre preoți a citit scrisoarea lăsată de Mihai Leu, redactată de marele campion atunci când și-a dat seama că nu poate învinge boala descoperită în 2014.
Pentru fiul său, Marco: „Să privești mereu seara spre stele și să zâmbești!”
Pentru Anna, soția sa: „Ai fost stânca pe care s-a sprijinit întreaga familie. Te-am iubit mai mult decât poate un pământean iubi”
Pentru tatăl său: „Tata, să fii tare!”
Pentru frate: „Ar fi trebuit sa-ți spun mai des că te iubesc”
Mesaje au fost transmise și unchilor și mătușilor, nașilor. Cei prezenți au lăcrimat.
La finalul ceremoniei funerare sicriul cu trupul lui Mihai Leu a fost scos din sală în aplauzele celor prezenți, iar mai multe mașini de curse din campionatul național de raliuri, parcate în fața casei de cultură, au fost pornite în cinstea fostului pilot de raliuri.
Înmormântarea a avut loc în cimitirul Bisericii Schimbarea la Față, de pe strada Popa Șapcă.

C.L.

joi, 8 septembrie 2022

VALERIU SABĂU - VEŞNICĂ POMENIRE! (Date despre priveghi şi înmormântare)


 Dragi colegi, am corectat și priveghiul de azi și slujba de mâine, 9 septembrie, vor fi la Horia 2 (mormântul este la Tanatoriu) din Baia Mare.

Pentru cei care doresc să aducă un ultim omagiu scriitorului Valeriu Sabău, priveghiul va avea loc în Capela Cimitirului Horia 2, azi, 8 septembrie, orele 19. 

Slujba de înmormântare va fi oficiată mâine, 9 septembrie, orele 12,oo la Capela Cimitirului Horia 2, după care va fi dus la Cimitirul Tanatoriu unde își va dormi somnul de veci!

Sincere condoleanțe familiei! Dumnezeu să-l odihnească în pace! Veșnică pomenire!


Florica BUD, preşedintele Cenaclului Scriitorilor din Maramureş













Foto: Gelu Dragoş

sâmbătă, 10 aprilie 2021

Vlad Voiculescu: ”De luni se schimbă regulile privind înmormântarea decedaților de COVID”


Regulile după care se fac înmormântările celor care au decedat cu diagnosticul COVID după ce au fost infectați cu coronavirus se modifică de luni, a anunțat ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

Acesta a anunțat că a căzut de comun acord cu reprezentanții tuturor cultelor ca bolnavii să poată fi vizitați la spital de rude sau preoți.

”Ordinul de ministru este în lucru în acest moment. Cel târziu mâiine va fi semnat. Vor conţine toate modificările cerute de reprezentanţii cultelor, va contine modificări pe care MS le consideră necesare, vorbim de măsuri de protecţie. Vorbim de un ordin din aprilie 2020, deci e vorba de un ordin de mai bine de un an de zile. Toate solicitările cultelor vor fi incluse în noua formă a ordinului”, a declarat Vlad Voiculescu.

Întrebat despre faptul că persoanele care au decedat cu diagnosticul COVID sunt puse în saci, fără haine, ministrul a afirmat că este vorba de o interpretare greșită.

„Nu există nicio prevedere a ordinului de ministru că oamenii nu pot fi îmbrăcați. Sicriul va fi sigilat”, a declarat Vlad Voiculescu.

Citește continuarea pe realitatea.net

joi, 31 decembrie 2020

Marele artist Nicolae Sabău va fi condus pe ultimul drum, vineri, 1 ianuarie 2021

 
Din informaţiile furnizate de jurnalistul Nicolae Goja am aflat că marele interpret de muzică populară NICOLAE SABĂU va fi înmormântat la "Casa dorurilor" din Cicîrlău, vineri, 1 ianuarie 2021, ora 13,oo!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

                                                                                                                         GDL

luni, 2 martie 2020

VERȘ FUNEBRU LA MOARTEA POETULUI IOAN VOICU


(FINTEUȘU MIC - MARAMUREȘ)
Născut la data de 1949,
Decedat – 26 februarie 2020
Tristă, tristă adunare,
Ce-ați venit la a mea-ngropare,
Haideți aproape de mine,
Să vedeți ce-i omu-n lume!
Luptă omul și trudește,
Pe lume cât el trăiește,
Dacă Domnul la-nzestrat,
Viața-n poezii și-a dat.
Asta a fost viața lui,
În balade, poezii,
Zi și noapte, el scria,
Zi și noapte, medita.
Și-nterviuri o luat,
De la oamenii din sat,
Când seara se întorceau,
De la câmpul ce-l lucrau.
Balade și poezii,
În toate cărțile lui,
Care au fost publicate
Și de alții preluate.
Care s-au îmbogățit,
Pe el, nu au dat nimic,
Nici n-au vrut să recunoască,
Munca să i-o răsplătească.
Domnul Sfânt mă inspira,
Îngerul mă ajuta,
Să nu scriu de rău de nime,
Doar numai de fapte bune.
Ochii mei nu mă mai dor,
De lumina stelelor,
Nu mă dor că s-au închis,
Steaua mea, și ea s-a stins.
Eu mă duc nucul rămâne,
Nu știu cine a mai scrie,
Că el tot îmbătrânește,
La nime nu trebuiește.
Dar pe mine m-a iubit,
Scânduri el mi-o dăruit,
Să m-așez cu trupu-n ele
Și să-mi iau – LA REVEDERE!
La multe porți am bătut,
Să m-ajute la-nceput
Și la primari din comune,
Cu salar și lefuri bune.
Îi rugam în disperare,
Când aveam câte-o lansare,
De carte, cu poezii,
Sponsori îi treceam pe ei.
Acuma când plec din lume,
La toți m-aș ruga de bine,
De v-am greșit vrând, nevrând,
Azi eu plec de pe pământ.
Mărioară știi tu bine,
De când eu am stat cu tine,
Câte nopți nu am dormit
Și eu poezii am scris.
Eu mă duc și tu rămâi,
Alături de-ai tăi copii,
Nu mă uita-n rugăciune,
C-am fost alături de tine.
La nepoți și la nepoate,
Strănepoți și strănepoate,
Le mulțumesc cu iubire,
La a noastră despărțire.
Că au vrut să fie bine,
La plecarea mea din lume,
Să fiu dus cum se cuvine,
Acolo în veșnicie.
Voi surori și voi cumnați
Și toți prieteni adunați,
La care mi-am spus durerea,
Plângerea și mângâierea.
Nu mă dor picioarele,
De umblat cărările,
Cărarea mea s-a oprit,
Eu astăzi v-am părăsit.
Aicea aproape de-a dreapta,
M-așteaptă mama și tata,
Să le cânt o poezie,
Ce se-ntâmplă-n astă lume.
Le-oi spune că m-ați iubit
Și cu drag m-ați petrecut,
Verșul mi-ați făcut să-mi placă,
Acuma când plec de-acasă.
Să se facă noaptea noapte,
Brumă verde pe pământ,
Ochiul meu să cadă iarăși,
Lacrimă de dor și cânt.
Umbrele să fie cerul,
Care strânge unde nu-i,
Nici durere, nici iubire,
Peste cel al nimănui.
Sufletul să-mi fie iarăși,
Peste margine de vis,
Eu să fiu din nou același,
În lumina mea iubiți.
(autor IOAN BRETAN VARGA, diacon al Bisericii Ortodoxe Finteuşu Mic)




















Foto: Gelu Dragoş

luni, 17 iulie 2017

Maria Mariş Dărăban

S-a stins din viaţă duminică, 16 iulie 2017, artista plastică Maria Mariş Dărăban, un talent excepţional, o prietenă care nu poate fi înlocuită. Graba cu care a ales plecarea spre cele veşnice şi-a pus prietenii într-o stare de uimire din care greu putem ieşi. Au rămas simezele triste şi tablourile singure fără autoarea lor. În semn de omagiu pentru marele ei talent şi nevindecata prietenie reiau un text publicat în urmă cu ceva ani. Tocmai despre portretele făcute prietenilor care acum, oriunde s-ar afla, lăcrimează: Adio, Maria! Suntem mai singuri fără culorile tale sufleteşti.

Portretele Mariei

Maria Mariş Dărăban a pus un pariu destul de riscant, cred eu, cu propriul ei talent. S-a încumetat să surprindă în culori particulare personalităţi din Maramureş, mai ales din sfera culturii. Pariul – câştigat cu brio de autoare – constă tocmai în abordarea unui gen cu îna­intaşi celebri. Portretul, acest gen extrem de uzitat de artiştii plastici, a găsit în Maria Mariş Dărăban o interpretă care a ştiut să fugă de clişee. Artista a pictat aceste portrete, unice în felul lor, într-o nesfărşită iubire de oameni. A investit în portret sentimentul prieteniei, acest fruct rar în lumea noastră confuză. Dacă nu era stăpânită de sentimente generoase cred că aventura ei plastică nu era atât de reuşită. Privindu-le cu atenţie am avut sentimentul că trăiesc anotimpuri unice, dăruite personalităţilor din dreptunghiul colorat. Deoarece artista a ştiut să surprindă momentul adecvat al personalităţii. Portretele Mariei vin dintr-o lume de borangic, cu irizări stelare, fiind dominate de o lumină lăuntrică. Maria a reuşit o performanţă, care-i aparţine, de a descifra sufletul, starea aceea care nu poate fi turnată în forme fixe, inepuizabilă şi greu de surprins mai ales în linie şi culoare. Sufletul mişcător, ca argintul viu a fost captat de artistă în varii ipostaze. Cele 50 de portrete expuse sunt tot atâtea moduri de a imortaliza prietenii în forme particulare. Aventura a reuşit. Oamenii seamănă cu propriul lor suflet, mai liniştit, mai zbuciumat. La vernisaj, care a fost o manifestare cu lume multă şi bună, portretele Mariei parcă au început să vorbească singure. Îşi strigau modelul de pe simeză, iar modelul se privea uimit, uitându-se cine-l strigă pe nume. Cam aceasta a fost ambianţa vernisajului. Am simţit acolo prezenţa unui cor de prieteni care, de pe pereţi, priveau la creatoarea lor cu bucurie şi mulţumire. Aici am vrut să ajung. Artista mi s-a părut stăpânită de o mare emoţie, dar mai ales pusă într-o ecuaţie specială. Nu mai ştia care-i binele din lume: modelul sau tabloul de pe perete. Chipurile ilustrate tăceau, iar diagnosticul cu artista parcă de acum a început să prindă contur. Cred că acest demers al Mariei seamănă cu o călătorie de iubire pentru prietenie. Harul ei s-a prelins la aloea pe noaptea albă a lumii. Există în aceste portrete ceva din sacrul cotidian. Ceva din frumuseţea care ne înconjoară şi trebuie luate în seamă. S-a adunat în culoare lumina şi frigul, încheietura mâinii şi îngheţul din sânge, dar mai ales orgoliul pus pe talgerul balanţei. Este ceva din prospeţimea copilului, dar şi din minunea sclipătului de sabie. Privite cu atenţie, portretele Mariei au ceva din atmosfera nunţii, dar şi din sobrietatea lacrimii.
Maria Mariş Dărăban, artista care a cutreierat lumea, a revenit în Baia Mare cu acest omagiu adus prieteniei şi iubirii de oameni.

Gheorghe PÂRJA  (19 februarie 2001)

joi, 16 iulie 2015

Agent de politie Mihalca Cristian Florin va fi inmormantat duminica, 19 iulie, ora 13.00, la Cimitirul Militar Horea II din municipiul Baia Mare

La data de 15 iulie, din cauza gravitatii leziunilor suferite in timpul unei misiuni operative, colegul nostru, agent de politie Mihalca Cristian Florin, a incetat din viata. Conducerea Inspectoratului de Politie al judetului Maramures precum si toti politistii maramureseni transmit un gand de mangaiere familiei greu incercate.

Agent de politie Mihalca Cristian Florin avea 28 de ani si a absolvit Scoala de Agenti de Politie „Septimiu Muresan” Cluj Napoca. Din anul 2014 si-a desfasurat activitatea la Serviciul de Actiuni Speciale din Inspectoratul de Politie al Judetului Maramures, fiind un coleg cu suflet mare, devotat si un bun profesionist.

S-a remarcat prin seriozitate, fermitate si implicare permanenta in activitațile derulate, calitati care au contribuit la succesul misiunilor in care a fost angrenat.

Va ramane mereu in amintirea noastra! Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca alaturi de cei drepti!

Funeraliile vor avea loc duminica, 19 iulie 2015, ora 13.00, la Cimitirul Militar Horea II din municipiul Baia Mare.

                                           autor:  IPJ Maramures


sâmbătă, 24 august 2013

OMAGIU PENTRU COSTICĂ ŞTEFĂNESCU! DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE!

Universitatea Craiova este unul dintre cele mai titrate cluburi de fotbal din România fiind și prima echipă românească de fotbal ajunsă în semifinalele Cupei UEFA.
Înființată în 1948, s-a numit inițial Clubul Sportiv Universitar Craiova (CSU Craiova) și a aparținut Asociației Naționale a Studenților din România (ANSR). În 1950 a fost redenumită Știința Craiova, nume rămas și astăzi drag multora dintre suporterii Universității Craiova. Din 1966 până în prezent clubul se numește Universitatea Craiova.
A fost prima echipă din România care s-a calificat într-o semifinală de Cupa Europeana la fotbal, în sezonul 1982-1983 și prima echipă din România calificată în sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni, în sezonul 1981-1982; de asemenea a fost prima echipă din România care a eliminat formații din Germania (Kaiserslautern) și Anglia (Leeds United).
În sezonul 2004-2005 a retrogradat, după 41 de ani de prezență în prima divizie, dar a revenit numai după un an de exil în divizia secundă.
Este supranumită "campioana unei mari iubiri", nume care reflectă popularitatea echipei. Această titulatură, devenită notorie, i-a fost dată de către Adrian Păunescu ("Cântec pentru Oltenia").
Echipa joacă pe stadionul Ion Oblemenco din anul 1966, atunci fiind construit, inițial numindu-se stadionul Central. După moartea celui mai iubit dintre jucătorii echipei, Ion Oblemenco, s-a luat hotărârea ca stadionul să preia numele idolului din Bănie.
Clubul a fost dezafiliat în 2011 de la FRF, astfel că în sezonul 2011-2012 nu a participat în nicio competiție.
Echipa de vis a Craiovei: Silviu Lung -  Negrilă, Tilihoi, Ștefănescu (căpitan), Ungureanu, Țicleanu, Ilie Balaci, Donose, Beldeanu, Zoli Crișan, Cămătaru.
A fost odată ca niciodată că de n-ar fi nu s-ar povesti. A fost odată o echipă magică. CRAIOVA MAXIMA!
Era septembrie 1982 cînd Universitatea Craiova, nume de alint al fotbalului românesc, deschidea drumul performanței, cucerind admirația și respectul Europei fotbalistice. 10 meciuri, 930 de minute și un 11 care a intrat în legenda: Lung, Negrilă, Tilihoi, Ștefănescu, Ungureanu, Țicleanu, Balaci, Donose, Beldeanu, Crișan, Cămătaru. Sezonul 1982-1983 a rămas în istoria echipei drept cel mai bun an competițonal.
Echipa din Bănie reușește să ajungă pînă în semifinalele Cupei UEFA (azi Europa League). Prima adversară a Craiovei a fost Fiorentina, echipa lui Passarella, Rossi, Antognoni, Bertoni sau Grazziani, campioni mondiali în 1978 sau 1982. După 3-1 la Craiova (0-1 la pauză!), Universitatea s-a apărat organizat în Italia și a pornit năucitor pe contraatac, însă victoria a fost de partea florentinilor, 1-0.
După o calificare ușoară în fața echipei Shamrock Rovers, 2-0 în deplasare și 3-0 acasă, Universitatea trebuia să dea piept cu un nou adversar impresionant: Girondins de Bordeaux. Francezii au obținut victoria la ei acasa, 1-0, la fel și oltenii în Craiova. Au urmat prelungiri, în care Geolgău a adus calificarea în minutul 101. Lista echipelor de top care aveau să dea piept cu Universitatea era parcă nesfîrșită.
FC Kaiserslautern se arăta foarte optimistă în ceea ce privește calificarea, înaintea dublei cu Universitatea din sferturile Cupei UEFA. În Germania, nemții au învins cu 3-2 (după 3-0), golurile noastre fiind semnate de Geolgău și Țicleanu (nu vedea la jumătate de metru, din cauza unor probleme cu ochii!). În retur, la Craiova, Negrilă aduce calificarea. Sorții au ales pentru semifinale o echipă cu mult mai puternică decît precedentele care, pînă la urmă, va și cîștiga trofeul: Benfica Lisabona. După 0-0 în Portugalia, toată România aștepta o victorie a Universității și, implicit, calificarea în finală. Nu a fost însă să fie, meciul, parcă blestemat, terminîndu-se la egalitate 1-1 (Balaci și Filipovici).
Echipa de “aur”

Universitatea Craiova a avut un portar de talent, pe Silviu Lung, care a debutat la Știința pe 9 septembrie 1974. Lung fost portarul naționalei la Campionatul European desfășurat în Franța 1984 și la cel Mondial din Italia 1990. În 1994 a cîștigat titlul de cel mai bun fotbalist român. Negrilă, Tilihoi, Ungureanu, Ștefănescu, Ciupitu și Adrian Popescu au fost îngerii păzitori din defensiva “Craiovei Maxima”. Costică Ștefănescu, cel mai bun “libero” al acelor vremuri, a fost căpitanul “Craiovei Maxima. Aurel Țicleanu, Costică Donose, Ilie Balaci, Aurică Beldeanu, Mircea Irimescu și Liță Dumitru au fost cei care acopereau linia de mijloc a “Craiovei Maxima”. Cămătaru, Cîrțu, Crișan și Geolgău au fost vîrfurile de lance ale leilor neîmblînziți.
Turul I
Universitatea Craiova - AC Fiorentina 3-1 (0-1)
Craiova 15.09.82 Arbitru: Ponnet (Belgia)
Universitatea: Lung – Negrilă, Tilihoi, Ștefănescu (58 Ciupitu), Ungureanu – Țicleanu (83 Irimescu), Donose, Balaci – Crișan, Cămătaru, Cîrțu.
Fiorentina: G. Galli, Ferroni, Pin, Passarella, Contratto, F. Rossi, Pecci, Antognoni, Massaro, D. Bertoni, Graziani (83 A. Bertoni).
Marcatori: D. Bertoni (37), Ungureanu (55), Cîrțu (72), Balaci (86).
 AC Fiorentina - Universitatea Craiova 1-0 (0-0)
Florenta 29.09.82 Arbitru: Daina (Elvetia)
Fiorentina: G. Galli, F. Rossi, Pin, Passarella, Ferroni (75 Contratto), Miani, Pecci, Antognoni, D. Bretoni, Graziani (70 A. Bertoni), Massaro.
Universitatea: Lung – Negrilă, Tilihoi, Ștefănescu, Ungureanu - Țicleanu (80 Geolgău), Donose, Balaci, Irimescu – Crișan (87 Beldeanu), Cămătaru.
Marcatori: Antognoni (11, pen).
Turul II
Shamrock Rovers - Universitatea Craiova 0-2 (0-1)
Dublin 21.10.82 Arbitru: Delmer (Franta)
Shamrock: O’Neill, Giles, Synnot, Murphy, Beglin, Gaynor, Gaffney, Clarke, Buckley, Campbell (72 Stiles), Mc Donagh.
Universitatea: Lung – Negrilă, Tilihoi, Ștefănescu, Irimescu - Țicleanu, Donose, Beldeanu (86 Cîrțu), Balaci (77 Geolgău) – Crișan, Cămătaru.
Marcatori: Irimescu (4), Balaci (59).
Universitatea Craiova - Shamrock Rovers 3-0 (1-0)
Craiova 03.11.82 Arbitru: Gyory (Ungaria)
Universitatea: Lung – Negrilă, Tilihoi, Ștefănescu, Ungureanu - Țicleanu (27 Geolgău), Donose, Balaci – Crișan, Cîrțu, Irimescu (46 Beldeanu).
Shamrock: O’Neill, Giles, Synnot, Murphy, Beglin, Gaynor, McDonagh, Clarke, Campbell, Buckley, Coady (49 Stiles).
Marcatori: Campbell (30 ag), Cîrțu (53, 67).
 Turul III
Bordeaux -  Universitatea Craiova 1-0 (0-0)
Bordeaux 24.11.82 Arbitru: Garrido (Portugalia)
Bordeaux: Ruffier, Domenech (80 Lippini), Specht, Tresor, Bracci, Tigana, Giresse, Thouvenel, Martinez, Lacombe, Memmering.
Universitatea: Lung – Negrilă, Tilihoi, Ștefănescu, Ungureanu – Țicleanu, Donose, Beldeanu (83 Crișan), Irimescu – Geolgău (85 Cîrțu), Cămătaru.
Marcatori: Tigana (50).
Universitatea Craiova - Bordeaux 2-0 (1-0)
Craiova 08.12.82 Arbitru: Keiser (Olanda)
Universitatea: Lung – Negrilă, Tilihoi, Ștefănescu, Ungureanu - Țicleanu, Donose (58 Geolgău), Balaci – Crișan (83 Cîrțu), Cămătaru, Irimescu.
Bordeaux: Ruffier, Rohr, Specht, Tresor, Bracci, Thouvenel, Martinez, Tigana, Giresse, Lacombe, Memmering (75 Lippini).
Marcatori: Țicleanu (39), Geolgău (101).
Sferturi de finală
Kaiserslautern - Universitatea Craiova   3-2 (2-0)
Kaiserslautern 02.03.83 Arbitru: Schoetters (Belgia)
Kaiserlautern: Reichel, Kitzmann, Melzer, Dusek, Brehme, Geye, Briegel (40 Brummer), Bongartz, Eilenfeld, T. Nilsson, Allofs (75 Neues).
Universitatea: Lung – Negrilă, Irimescu, Ștefănescu, Ungureanu - Dumitru (64 Țicleanu), Beldeanu (75 Cîrțu), Donose, Geolgău – Crișan, Cămătaru.
Marcatori: Brehme (24, 51), Irimescu (40 ag), Geolgău (53), Țicleanu (72).
Universitatea Craiova - Kaiserslautern   1-0 (0-0)
Craiova 16.03.83 Arbitru: Hackett (Anglia)
Universitatea: Lung – Negrilă, Tilihoi, Ștefănescu, Ungureanu - Țicleanu, Balaci, Geolgău (75 Cîrțu), Donose – Crișan (46 Beldeanu), Cămătaru.
Kaiserlautern: Reichel, Wolf, Briegel, Dusek, Brehme, Geye, Melzer, Eilenfeld (85 Hubner), Bongartz, T. Nilsson, Allofs.
Marcatori: Negrilă (82).
Semifinală
Benfica Lisabona - Universitatea Craiova   0-0
Lisabona 06.04.83 Arbitru: Fredriksson (Suedia)
Benfica: Bento - Pietra, Humberto Coelho, Bastos Lopes, Alvaro, Carlos Manuel, Sheu (55 Nene), Alves, Chalana, Diamatino, Filipovic.
Universitatea: Lung – Negrilă, Tilihoi, Ciupitu, Ungureanu - Țicleanu, Donose (77 Dumitru), Irimescu (56 Beldeanu), Geolgău – Crișan, Cămătaru.
Universitatea Craiova - Benfica Lisabona   1-1 (1-0)
Craiova 20.04.83 Arbitru: Valentine (Scotia)
Universitatea: Lung – Geolgău, Tilihoi, Ștefănescu, Ungureanu - Țicleanu, Donose (2 Beldeanu), Irimescu, Balaci – Crișan, Cămătaru (61 Cîrțu).
Benfica: Bento, Pietra, Humberto Coelho, Bastos Lopes, Alavaro, Sheu, Strmberg (70 Bastos Lopes II), Diamantino, Chalana, Nene (50 Jose Luis), Filipovic.
Marcatori: Balaci (16), Filipovic (53).Sursa By Mesagerul
      Închei spunând că marele fotbalist şi antrenor de nivel mondial, Mircea Lucescu a trimis o coroana de flori în memoria lui Costică Ştefănescu pe care a scris: „Căpitanului meu de pe Wembley!” Dumnezeu să-l odihnească în pace!
A murit întristat că echipa lui de suflet NU MAI EXISTĂ! ACUM E MOMENTUL CA OLTENII SĂ STRÂNGĂ RÂNDURILE iar Craiova să reînvie asemeni Păsării Phoenix! De dragul căpitanului ei!


                                                                                          G.D.L.