Se afișează postările cu eticheta janeta ciocan. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta janeta ciocan. Afișați toate postările

miercuri, 28 februarie 2024

Mărțișorul între tradiție și legende până în zilele noastre cu Janeta Ciocan, etnolog

„La început a fost doar acel fir alb-roșu sau alb-negru răsucit și era purtat într-o anumită perioadă de către anumite persoane.

1 Martie, însemna în trecut anul nou și zilele care încep de la 1 martie până în 9 martie, sunt similare cu ceea ce se întâmplă la sfârșitul anului calendaristic ia personajul principal este Baba Dochia, de care se leagă mai multe legende.

Șnurul va aduce purtătorului numai lucruri bune în anul care urmează.

În Transilvania, până la începutul secolului XX, nu-l poartă decât copiii. Mamele aveau grijă să împletească acest fir în ultima noapte din februarie și legau de glezna sau mânuța copilului, astfel încât primele raze ale soarelui să cadă peste firul respectiv, ceea ce înseamnă că va fi protejat și nimic rău nu-l va putea atinge în anul care vine.

Mai târziu, tinerii au început să-și facă cadou unii altora. În Moldova fetele oferă mărțișor băieților.

După 1950 și media și comercianții au făcut ca acest mărțișor să devină un bun al tuturor și este un mesager al dragostei, al prieteniei, al respectului pentru persoana de lângă tine și poate fi oferit oricui chiar și unui simplu trecător”.

Sursa: MaraMedia

duminică, 22 septembrie 2013

La şedinţa Cenaclului Scriitorilor Maramureş au citit Silvia Urlich şi Janeta Ciocan


Cred că nu a rămas un scaun liber la întâlnirea cu Literatura şi limba română în sala „Ion Burnar”. Ideea de a o invita pe doamna Janeta Ciocan şi necunoscuta până la urmă, Silvia Urlich,  a dat roade. S-a citit un studiu de specialitate despre grâu, pâinea noastră cea de toate zilele, prescură şi peceţi de către prima scriitoare şi  texte scurte de proză şi poezii de către cea de-a doua.invitată a cenaclului,intitulate sugestiv „Gânduri”..
      N-am de gând să vă plictisesc cu procesul verbal întocmit de către mine cu această ocazie, procese verbale care vor fi tipărite cândva de către Biblioteca judeţeană, dar am să spicuiesc câteva ziceri importante spuse de către cei prezenţi:
        Doamna Delia Răchișan are un discurs admirativ și la subiect asupra textului prezentat de colega şi mentorul dumneaei Janeta Ciocan. ”Acest studiu este un pios omagiu adus preotului Antal din Breb”.
       Poeta Ioana Ileana Ștețco apreciază materialul deoarece îi amintește de lucrurile care se întâmplau și la ea acasă, în Borșa.
       Scriitorul Toma G.Rocneanu face referire la istoria pecetei iar romancierul Victor Tecar spune că o mai mare ”clarificare” a unor aspecte ce ţin de religia ortodoxă ar fi binevenite.
Au mai luat cuvântul: profesorul Dragomir Ignat, jurnalistul Vasile Tivadar, Ion Bogdan, Ioana Ileana Şteţco, Florica Bud şi Dumitru Fânăţeanu.
     La  aproximativ o oră după ce a citit doamna Janetta Ciocan, a urmat scriitoarea Silvia Urlich, autoare a trei cărți şi administratorul site-ului „Popasuri culturale româneşti”: ”Viața de după viață”,” Biserica sufletului meu”și Antologia ”Suflet nemuritor”- ” Popasuri Culturale Românești”
    Au urmat discuții despre textele citite. Nicu Păuna Scheianu arată că ...” nu ştiu cât este literatură sau o mărturisire (spovedanie) dar  Silvia crede în puterea terapeutică a scrisului”. Poetul Dumitru Fânățeanu, consideră că ”are talent” și îi apreciază cele trei cărți publicate până acum.
      Romancierul  Victor Tecar spune simplu: ” Silvia, ai un înger în spate, tinerețea în față și libertatea de a scrie. Ai grijă ce faci cu libertatea!”
      Scriitorul Dragomir Ignat consideră că ” ...doamna Urlich este  mai aproape de liric decât de epic, deoarece ceea ce  a citit este o ”confesiune. O  așteptăm cu drag în continuare!”
       Prozatorul Valeriu Sabău, observă la Silvia Urlich” ...o plăcere a scrisului, femeia aceasta parcă spune o rugăciune. Repetițiile nu sunt supărătoare, deoarece întăresc niște lucruri. Sunt și mici scăpări în exprimare, dar în timp poate deveni o prozatoare autentică”.
         Concluziile le-a tras doamna Florica Bud, preşedintele Cenaclului Scriitorilor: „Mi-a plăcut atmosfera, inclusiv criticile sau observaţiile aduse celor două doamne.  În fapt suntem o familie a Cenaclului. Peste două săptămâni sunt invitaţi să citească Ioana Prelucan şi Vasile Tivadar. Ca temă a cenaclului, îi aşteptăm pe bărbaţi cu texte scurte despre armată, unde domnul Dragomir Ignat le este şeful fiind maior în rezervă”



                                                                       GELU DRAGOŞ

marți, 17 septembrie 2013

O nouă întâlnire a Cenaclului Scriitorilor Maramureş, preşedinte Florica BUD


Sunteţi aşteptaţi sâmbătă, 21 septembrie, orele 11,oo la  Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare, la o noua întâlnire a membrilor Cenaclului Scriitorilor Maramureş. Vor citi doamnele Janeta Ciocan şi Silvia Urlih (foto). Moderatorul evenimentului scriitoarea Florica Bud, membră a Uniunii Scriitorilor din România.


                                                 G.D.L.

luni, 22 aprilie 2013

Expoziția - concurs “Cămașa cea mai mândră”


Ideea organizării unui concurs de cămeși tradiționale a apărut în toamna anului trecut, într-o discuție pe care am avut-o cu Ruxandra Soare, președinta Asociației Goodartofnoon din București. Înainte de Crăciun, Ruxandra a conceput o circulară către femeile din Maramureș pe care am trimis-o tuturor primăriilor din județ, tuturor meșterilor cunoscuți de noi, bibliotecilor comunale și unor parohii sătești.
Astfel a demarat proiectul cultural pentru Concursul ” Cea mai mândră cămașă din județul Maramureș ”, în parteneriat cu Muzeul județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare și cu sprijinul Asociației Goodartofnoon și al Bibliotecii județene ”Petre Dulfu” Baia Mare.
 La începutul acestui an, împreună cu partenerii de la Muzeul de Etnografie, s-a stabilit Regulamentul de concurs, care prevede ca toate materialele folosite în confecționarea cămeșii să fie naturale, motivele să fie cusute cu mâna și să respecte tradiția zonei și a satului din care este meștera. Asamblarea părților cămeșii se poate face cu mașina. Simplu, în aparență! În ultima vreme se cos cămeși, dar din materiale plastice, la mașină.
La începutul anului trecut și-au anunțat intenția de a participa la concurs cam 25 de meștere. Unele au renunțat din start, aflând Regulamentul. Dânsele confecționează cămeși la mașină, din materiale plastice… Altele au cerut modele și le-a fost trimisă revista de memorie culturală Calendarul Maramureșului, nr. 12, care cuprinde modele aflate în colecția Muzeului băimărean. Totodată , colecția de cămeși a Muzeului a stat la dispoziția meșterelor, ca sursă de inspirație pentru creația lor.
În două comunități: Săsar, com. Recea și Remetea Chioarului s-au constituit două grupe de meștere care au început lucrul la cămeși. Grupul din Recea, compus din patru meștere : Rozalia Mădăras, Ana Săsăran, Florica Vălinaș și Laura Trif , membre ale Asociației pensionarilor și Asociației Concordia din sat, îndrumate de doamna bibliotecară Rodica Băbuț, au început lucrul la cămeși. Dânsele au fost ajutate și de doamna Valeria Mureșan, care a realizat dantela, și doamna Cecilia Rus, care a cusut la mașină spăcelele. O adevărată echipă!
Grupul din comuna Remetea Chioarului, constituit la inițiativa doamnei bibliotecare Aurelia Gherasim, este constituit din meșterele Lența Mergeș din Posta, Maricica Cheța și Maria Pop din Remetea. Au folosit ca modele cămeșile vechi din sat, la care au adăugat elemente specifice zonei.
Alături de meșterele din cele două comunități, au mai terminat cămeși pentru concurs meșterele Anastasia Dan din Cetățele, Maria Demian din Șurdești, Veronica Toldișan din Culcea și Ileana Roman, Ileana Borodi și Anuța Ciceu din Budești .
Proiectul se apropie de sfâșit prin organizarea Expoziției concurs“Cămașa cea
mai mândră”, care va avea loc în data de 23 aprilie 2013 la Muzeul Satului de pe Dealul Florilor – Baia Mare, ora 12. Data nu este aleasă întâmplător: de Sf. Gheorghe se deschid cerurile și muzeul își deschide poarta ”satului” din Baia Mare.
Marți, pe lângă cămeșile noi, meşterele care participă la concurs, dar și alți meșteri membri a.r.t.e.m., vor face și o expoziţie, în care prezintă şi alte creații precum: fețe de masă, ștergare de coșarcă, obiecte decorative folosite pentru Sfintele Paști.
Cele care vor fi pe placul vizitatorilor pot fi achiziţionate.
Juriul expoziției concurs va fi format din următoarele persoane:
- Janeta Ciocan – expert textile - Muzeul județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, președinta juriului
- Dumitru Iuga – președinte- Fundația social - culturală pentru democrație identitate, unitate, generozitate, acțiune
- Florica Bud – manager- Institutul Cultural Român – filiala Maramureș
- Ștefan Mariș – director – Centrul județean pentru Conservare a și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș
- Iuliana Dăncuș – director – Ansamblul Național Transilvania
- Delia Anamaria Răchișan – lector universitar dr. –Facultatea de Litere- Centrul Universitar Baia Mare
- Georgeta Maria Iuga – director executiv - Fundația social culturală pentru democrație identitate, unitate, generozitate, acțiune
Se vor acorda premii din partea primarului orașului Baia Mare – domnul Cătălin Cherecheș, a Fundației ”i.u.g.a.”, a doamnei Florica Bud, a poetul Ion Bogdan, a Muzeului de Etnografie precum și din partea doamnei Georgeta Maria Iuga, constând în obiecte, tipărituri, bani.
Evenimentul se bucură de prezența Grupului de horitoare din Săpâia- Posta, instruit de mulți ani de doamna educatoare Dorina Tibil și îndrumate de preotul Radu Udroiu, dar și a tinerei interprete Iuliana Demian din Șurdești, care ne vor bucura sufletul cu câteva pricesne, acum, când se deschid Cerurile. De Sânjorz.
MEȘTERE PARTICIPANTE LA Expoziția - concurs “Cămașa cea mai mândră”
1.Anastasia DAN, 70 de ani, din Cetățele, com. Șișesti, tel. 0742 351637.  A cusut primul spăcel în ciur tăiat când avea 16 ani  la sora dânsei, în Berința. Apoi s-a căsătorit și  a lucrat cu culori și în chilim. Acum este pentru prima dată, de la 16 ani, când mai face o cămașă. Modelul cămeșii pentru concurs l-a luat după o cămașă veche a surorii sale Mărioara.
2. Maricica CHEȚA, 56 de ani, din Remetea Chioarului, nr. 76. Tel.0751  370912. A învățat să lucreze de mică de la maică-sa. Prima ștergură a făcut-o când avea șapte ani. Se inspiră după modele vechi, după ce vede la alte persoane și îi place să-și creeze propriile modele. A lucrat mult pentru membrii familiei și pentru prieteni.
3. Lenuța MERGHEȘ ,42 de ani, din Posta, nr.111,  com. Remetea Chioarului. Tel. 0749 613660. Descendentă directă a cunoscutei personalități maramureșene Elia Pop, a învățat de mică să iubească arta tradițională. Își ia modelele de pe cămeși vechi și a început să învețe semnificația acestora. A cusut multe costume populare, șterguri, fețe de masă. Acum are în lucru o față de masă pentru  Sfântul Altar al Bisericii din Săcălășeni.
4. Maria POP, 56 de ani, din Remetea Chioarului, nr.169. Originară din Coaș, a învățat să lucreze broderie în ciur în urmă cu zece ani de la o soră a soacrei. A vrut să învețe și i-a plăcut. A făcut ”o grămadă de spăcele” pentru fetele din sat. Cămașa care o prezintă la concurs este luată după cămașa de mireasă a unei alte surori a soacrei sale.
5. Rozalia MĂDĂRAS, 60 de ani, din Săsar, str. Eroilor,nr. 138, com Recea. Tel. 0748 383272.
Țesătoare de meserie, a învățat de mică să facă ”câte toate” de la bunica și mama dânsei. Lucrează pentru membrii familiei.
6. Ana SĂSĂRAN ,72 de ani, din Săsar, str. Eroilor,nr. 130, com Recea. A învățat să coase de la bunica, de când era mică. A cusut cămeși pentru membrii familiei.
7. Florica VĂLINAȘ, 60 de ani, din Săsar, str. Eroilor,nr. 99, com Recea. A învățat să lucreze de la mama și lucrează pentru membrii familiei.
8. Laura TRIF, 28 de ani, din Săsar, str.Gării,nr.46, com Recea. Tel. 0747 479803.
A învățat să coase cu ocazia acestui concurs de la mătușa sa – Rodica Băbuț. A descoperit că îi face multă plăcere lucrul de mână și speră să facă o meserie din această îndeletnicire.
9. Veronica TOLDIȘAN, 53 de ani, din Culcea, 110 , com Săcălășeni. Tel. 0788901554. A învățat să coase din familie și de la alte meștere. De câțiva ani creează cămeși pornind de la spăcelul  și cămașa bărbătească specifice zonei  Chioarului, care se bucură de un real succes în rândul tinerilor, dar nu numai.
10. Maria  DEMIAN, 47  de  ani, din Șurdești, nr. 131, com. Șișești. Tel. 0262 298737.  A început să coase cămeși de vreo șase ani, de când fiica dânsei – Iuliana - a început să cânte. A început să strângă cămeși vechi pentru a lua modele. Cămașa pe care o prezintă la concurs este ultima cămașă pe care a cusut-o pentru Iuliana.
11. Ileana ROMAN, 58 de ani, din Budești, nr. 545 . Tel.0262 373770. A învățat să coase de la mama dânsei pe când era ”cocoană”. A cusut cu mâna mai multe cămeși pentru multe fete și femei de pe Valea Cosăului și nu numai.
12. Ileana BORODI, 60 de ani, din Budești, nr. 780. Din familie a învățat de mică să coase. De câțiva ani buni lucrează cămeși mândre pentru cei ai casei, dar  și pentru alții.
13. Anuța CICEU, 71 de ani, Budești, nr.494. De ani de zile coase cămeși mândre pentru femeile și fetele de pe Cosău.

                                                                         Georgeta Maria Iuga

TRADIŢII PASCALE DIN MARAMUREŞ