Urare - Georgeta Maria IUGA

                                                       La mulți ani cu sănătate,
                                                       De bine să aveți parte
                                                       Și de rău să fiți departe!
                                                       Să roiască binele
                                                       Ca vara albinele!
                                                       Să aveți zile frumoase
                                                       Cu noroc și pace-n casă
                                                       Și belșug mare pe masă!

                                                       LA ANU ȘI LA MULȚI ANI!

Lumina zăpezii plăcută Cerbului Alb ne-o aduce Georgeta Maria Iuga

 Miercuri, 20 decembrie, ora 13,oo la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare a avut loc un eveniment de la care nu aş fi vrut să lipsesc pentru nimic din lume: prezentarea volumului postum de poezii „Ion Bogdan – Exerciţiile fiinţei”, Editura „Eurotip” Baia Mare, volum îngrijit de către soţia autorului Georgeta Maria Iuga, fiica Anamaria şi fiul Bogdan. Din mărturisirile Georgetei Maria Iuga, pe care poetul Gheorghe Pârja a numit-o inspirat „Penelopa omului de cultură Dumitru Iuga alias Ion Bogdan” manuscrisul era finalizat şi gata de lansat pentru aniversarea poetului, dar datorită unei tristeţi în familie acest lucru s-a amânat.

Moderatorul evenimentului, poetul Gheorghe Pârja, care i-a mulţumit public regretatului Dumitru Iuga pentru stăruinţa cu care a insistat la tatăl Domniei sale să-l dea la şcoală mai departe, l-a invitat pe profesorul Simion Iuga de la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Săliştea de Sus să vorbească despre personalitatea scriitorului şi omului de cultură Dumitru Iuga. Acesta a dat citire unor amintiri pe care Dumitru Iuga le scrisese şi i le trimisese în iunie anul acesta vechiului său prieten, presimţind pe undeva trecerea la cele veşnice.

Poetul Gheorghe Pârja, preşedintele Reprezentanţei Maramureş a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România şi prefaţatorul volumului „Exerciţiile fiinţei” a precizat că nu îşi doreşte să facă un prohod din această întâlnire, ci “să contribuie la revigorarea condiţiei lirice a celui care a fost Ion Bogdan”.A  afirmat de asemenea că “acest Domn nu a invidiat pe nimeni, a fost un ferment al armoniei, niciodată nu l-am auzit să spună ceva rău despre unul sau altul”.

Profesorul meu, dr. Nicolae Iuga a amintit faptul că Ion Bogdan era „deopotrivă un risipitor de idei şi de manuscrise şi de aceea este cu atât mai de apreciat efortul familiei de a cuprinde într-o carte creaţiile sale”.

La trei luni după plecarea lui dintre noi, mă gândesc cu nostalgie la vorbele pline de duh la adresa  „Drăgoşeştilor de Lucăceşti”, adică Ioan şi Gelu Dragoş, la ţinuta impecabilă în guba tradiţională Săliştei şi la faptul că a răspuns mereu prezent invitaţiei mele la manifestările literare din Mireşu Mare sau Satulung, Ţara Chioarului.

Un moment emoţionant a fost când domnul Ioan Igna a prezentat „Calendarul Maramureşului”, editat în 1980 de cătrei trei mari personalităţi ale Maramureşului: Ion Bogdan, Mihai Olos şi Nicoară Timiş şi i-a înmânat doamnei Georgeta Maria Iuga fotografii inedite din acest calendar, motiv pentru care poetul Gheorghe Pârja a spus că este necesar să se mai retipărească acesta pentru valoarea intrisecă şi curajul celor trei corifei într-o epocă a „bandei lui Bandula”.

Despre personalitatea complexă a lui Dumitru Iuga (Ion Bogdan) a vorbit şi scriitorul Ion Papuc, poeta Ioana Ileana Şteţco, istoricul dr. Ilie Gherheş, ş.a.

Am să închei cu vorbele poetului Gheorghe Pârja din prefaţa cărţii, cel care-l ştie pe Dumitru Iuga de peste 50 de ani: „Imaginile luate din folclorul Nordului nu sunt nici în acest volum un reflex tradiţional, ci mai ales un capriciu de estet. Ion Bogdan a încercat să reconstruiască un cosmos arhaic lovit de desacralizare, să caute Centrul lumii dacă se poate în acest Nord. Multe dintre poemele lui recuperează lucruri apuse, pentru a desena Centrul ordinii vechi. Ceea ce adaugă un plus de lirism prin tomnatice rezerve ale aducerii aminte. Înainte de a fi şi un autor al spectacolului anotimpurilor, în constelaţii simbolice a universului tradiţional, Ion Bogdan este şi un poet al regăsirii. Prin versuri îndrăzneţe, prin asocieri imprevizibile, unele poeme s-ar putea crede că stau sub spectrul unui dicteu automat. Dimpotrivă, poemul este o construcţie după chipul şi asemănarea harului, totul se supune unei discipline poetice. Şi acest volum, Exerciţiile fiinţei – cum spuneam elaborat în mare parte anul trecut (2016), dovedeşte că poetul are ştiinţa unei tehnici poetice originale. M-a dus cu gândul la poezia ludică a lui Emil Botta, care şi-a asumat spectrul metodic al culturii noastre populare arhaice, cu nunaţe tragice.”

                                                                      Gelu DRAGOŞ

Fundaţia social-culturală pentru democraţie „Identitate, Unitate, Generozitate, Acţiune”

Acțiune culturală de editare a lucrării STUDII ȘI ALTE SCRIERI, autor Dumitru Iuga se   desfășoară cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș în cadrul Programului județean pentru finanțarea nerambursabilă din bugetul județean a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale 2015; domeniul E – editarea de lucrări din domeniul culturii scrise.

Scopul acestei acțiuni culturale este conștientizarea comunităților locale cât și a publicului larg asupra valorii moștenirii culturale în vederea salvării și valorificării acestuia ca resursă de dezvoltare durabilă.

Volumul STUDII ȘI ALTE SCRIERI este publicat într-un număr de 200 de exemplare,

distribuite gratuit. Poate fi descărcat și de pe sit-ul: www. fundatia-iuga.ro

Volumul cuprinde studii de istorie, etnografie, folclor, creații, interviuri – care valorifică activitatea depusă pe tărâm cultural a domnului Dumitru Iuga, prin care autorul își aduce o contribuție la cunoașterea și valorificarea patrimoniului cultural maramureșean, bazată pe activitatea sa în acest domeniu.

Promovarea rezultatelor acțiunii culturale se realizează cu sprijinul Bibliotecii Județene Petre Dulfu prin lansarea lucrării și organizarea Expoziției Măiastra, vineri, 16 oct., ora 13,oo.

Expoziția va cuprinde un scurt istoric a activității Asociației Măiastra a Tinerilor Artiști (1976 -1990) și Revista internațională de arte Măiastra redactată, în 1990, de Dumitru Iuga (sub pseudonimul Ion Bogdan), în colaborare cu pictorul Mihai Olos, precum și alte publicații realizate.

Vă așteptăm cu drag vineri – 16 10 2015, ora 13, la Bibliotecii Județene Petre Dulfu din Baia Mare, Bd. Independenței, nr. 4 B , la parter - în sala de conferințe.

Persoana de contact este managerul de proiect : Doamna Georgeta Maria IUGA, director executiv la Fundaţia social-culturală pentru democraţie “identitate, unitate, generozitate, acţiune”. Tel/fax 0262 226.739; tel. mobil 0744 769.178.

E-mail : gmiuga@yahoo.com

                                                     Cu aleasă considerație,                    

                                      Manager proiect,  Georgeta Maria IUGA

Expoziția - concurs “Cămașa cea mai mândră”

Ideea organizării unui concurs de cămeși tradiționale a apărut în toamna anului trecut, într-o discuție pe care am avut-o cu Ruxandra Soare, președinta Asociației Goodartofnoon din București. Înainte de Crăciun, Ruxandra a conceput o circulară către femeile din Maramureș pe care am trimis-o tuturor primăriilor din județ, tuturor meșterilor cunoscuți de noi, bibliotecilor comunale și unor parohii sătești.

Astfel a demarat proiectul cultural pentru Concursul ” Cea mai mândră cămașă din județul Maramureș ”, în parteneriat cu Muzeul județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare și cu sprijinul Asociației Goodartofnoon și al Bibliotecii județene ”Petre Dulfu” Baia Mare.

 La începutul acestui an, împreună cu partenerii de la Muzeul de Etnografie, s-a stabilit Regulamentul de concurs, care prevede ca toate materialele folosite în confecționarea cămeșii să fie naturale, motivele să fie cusute cu mâna și să respecte tradiția zonei și a satului din care este meștera. Asamblarea părților cămeșii se poate face cu mașina. Simplu, în aparență! În ultima vreme se cos cămeși, dar din materiale plastice, la mașină.

La începutul anului trecut și-au anunțat intenția de a participa la concurs cam 25 de meștere. Unele au renunțat din start, aflând Regulamentul. Dânsele confecționează cămeși la mașină, din materiale plastice… Altele au cerut modele și le-a fost trimisă revista de memorie culturală Calendarul Maramureșului, nr. 12, care cuprinde modele aflate în colecția Muzeului băimărean. Totodată , colecția de cămeși a Muzeului a stat la dispoziția meșterelor, ca sursă de inspirație pentru creația lor.

În două comunități: Săsar, com. Recea și Remetea Chioarului s-au constituit două grupe de meștere care au început lucrul la cămeși. Grupul din Recea, compus din patru meștere : Rozalia Mădăras, Ana Săsăran, Florica Vălinaș și Laura Trif , membre ale Asociației pensionarilor și Asociației Concordia din sat, îndrumate de doamna bibliotecară Rodica Băbuț, au început lucrul la cămeși. Dânsele au fost ajutate și de doamna Valeria Mureșan, care a realizat dantela, și doamna Cecilia Rus, care a cusut la mașină spăcelele. O adevărată echipă!

Grupul din comuna Remetea Chioarului, constituit la inițiativa doamnei bibliotecare Aurelia Gherasim, este constituit din meșterele Lența Mergeș din Posta, Maricica Cheța și Maria Pop din Remetea. Au folosit ca modele cămeșile vechi din sat, la care au adăugat elemente specifice zonei.

Alături de meșterele din cele două comunități, au mai terminat cămeși pentru concurs meșterele Anastasia Dan din Cetățele, Maria Demian din Șurdești, Veronica Toldișan din Culcea și Ileana Roman, Ileana Borodi și Anuța Ciceu din Budești .

Proiectul se apropie de sfâșit prin organizarea Expoziției concurs“Cămașa cea

mai mândră”, care va avea loc în data de 23 aprilie 2013 la Muzeul Satului de pe Dealul Florilor – Baia Mare, ora 12. Data nu este aleasă întâmplător: de Sf. Gheorghe se deschid cerurile și muzeul își deschide poarta ”satului” din Baia Mare.

Marți, pe lângă cămeșile noi, meşterele care participă la concurs, dar și alți meșteri membri a.r.t.e.m., vor face și o expoziţie, în care prezintă şi alte creații precum: fețe de masă, ștergare de coșarcă, obiecte decorative folosite pentru Sfintele Paști.

Cele care vor fi pe placul vizitatorilor pot fi achiziţionate.

Juriul expoziției concurs va fi format din următoarele persoane:

- Janeta Ciocan – expert textile - Muzeul județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, președinta juriului

- Dumitru Iuga – președinte- Fundația social - culturală pentru democrație identitate, unitate, generozitate, acțiune

- Florica Bud – manager- Institutul Cultural Român – filiala Maramureș

- Ștefan Mariș – director – Centrul județean pentru Conservare a și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș

- Iuliana Dăncuș – director – Ansamblul Național Transilvania

- Delia Anamaria Răchișan – lector universitar dr. –Facultatea de Litere- Centrul Universitar Baia Mare

- Georgeta Maria Iuga – director executiv - Fundația social culturală pentru democrație identitate, unitate, generozitate, acțiune

Se vor acorda premii din partea primarului orașului Baia Mare – domnul Cătălin Cherecheș, a Fundației ”i.u.g.a.”, a doamnei Florica Bud, a poetul Ion Bogdan, a Muzeului de Etnografie precum și din partea doamnei Georgeta Maria Iuga, constând în obiecte, tipărituri, bani.

Evenimentul se bucură de prezența Grupului de horitoare din Săpâia- Posta, instruit de mulți ani de doamna educatoare Dorina Tibil și îndrumate de preotul Radu Udroiu, dar și a tinerei interprete Iuliana Demian din Șurdești, care ne vor bucura sufletul cu câteva pricesne, acum, când se deschid Cerurile. De Sânjorz.

MEȘTERE PARTICIPANTE LA Expoziția - concurs “Cămașa cea mai mândră”

1.Anastasia DAN, 70 de ani, din Cetățele, com. Șișesti, tel. 0742 351637.  A cusut primul spăcel în ciur tăiat când avea 16 ani  la sora dânsei, în Berința. Apoi s-a căsătorit și  a lucrat cu culori și în chilim. Acum este pentru prima dată, de la 16 ani, când mai face o cămașă. Modelul cămeșii pentru concurs l-a luat după o cămașă veche a surorii sale Mărioara.

2. Maricica CHEȚA, 56 de ani, din Remetea Chioarului, nr. 76. Tel.0751  370912. A învățat să lucreze de mică de la maică-sa. Prima ștergură a făcut-o când avea șapte ani. Se inspiră după modele vechi, după ce vede la alte persoane și îi place să-și creeze propriile modele. A lucrat mult pentru membrii familiei și pentru prieteni.

3. Lenuța MERGHEȘ ,42 de ani, din Posta, nr.111,  com. Remetea Chioarului. Tel. 0749 613660. Descendentă directă a cunoscutei personalități maramureșene Elia Pop, a învățat de mică să iubească arta tradițională. Își ia modelele de pe cămeși vechi și a început să învețe semnificația acestora. A cusut multe costume populare, șterguri, fețe de masă. Acum are în lucru o față de masă pentru  Sfântul Altar al Bisericii din Săcălășeni.

4. Maria POP, 56 de ani, din Remetea Chioarului, nr.169. Originară din Coaș, a învățat să lucreze broderie în ciur în urmă cu zece ani de la o soră a soacrei. A vrut să învețe și i-a plăcut. A făcut ”o grămadă de spăcele” pentru fetele din sat. Cămașa care o prezintă la concurs este luată după cămașa de mireasă a unei alte surori a soacrei sale.

5. Rozalia MĂDĂRAS, 60 de ani, din Săsar, str. Eroilor,nr. 138, com Recea. Tel. 0748 383272.

Țesătoare de meserie, a învățat de mică să facă ”câte toate” de la bunica și mama dânsei. Lucrează pentru membrii familiei.

6. Ana SĂSĂRAN ,72 de ani, din Săsar, str. Eroilor,nr. 130, com Recea. A învățat să coase de la bunica, de când era mică. A cusut cămeși pentru membrii familiei.

7. Florica VĂLINAȘ, 60 de ani, din Săsar, str. Eroilor,nr. 99, com Recea. A învățat să lucreze de la mama și lucrează pentru membrii familiei.

8. Laura TRIF, 28 de ani, din Săsar, str.Gării,nr.46, com Recea. Tel. 0747 479803.

A învățat să coase cu ocazia acestui concurs de la mătușa sa – Rodica Băbuț. A descoperit că îi face multă plăcere lucrul de mână și speră să facă o meserie din această îndeletnicire.

9. Veronica TOLDIȘAN, 53 de ani, din Culcea, 110 , com Săcălășeni. Tel. 0788901554. A învățat să coase din familie și de la alte meștere. De câțiva ani creează cămeși pornind de la spăcelul  și cămașa bărbătească specifice zonei  Chioarului, care se bucură de un real succes în rândul tinerilor, dar nu numai.

10. Maria  DEMIAN, 47  de  ani, din Șurdești, nr. 131, com. Șișești. Tel. 0262 298737.  A început să coase cămeși de vreo șase ani, de când fiica dânsei – Iuliana - a început să cânte. A început să strângă cămeși vechi pentru a lua modele. Cămașa pe care o prezintă la concurs este ultima cămașă pe care a cusut-o pentru Iuliana.

11. Ileana ROMAN, 58 de ani, din Budești, nr. 545 . Tel.0262 373770. A învățat să coase de la mama dânsei pe când era ”cocoană”. A cusut cu mâna mai multe cămeși pentru multe fete și femei de pe Valea Cosăului și nu numai.

12. Ileana BORODI, 60 de ani, din Budești, nr. 780. Din familie a învățat de mică să coase. De câțiva ani buni lucrează cămeși mândre pentru cei ai casei, dar  și pentru alții.

13. Anuța CICEU, 71 de ani, Budești, nr.494. De ani de zile coase cămeși mândre pentru femeile și fetele de pe Cosău.

                                                                         Georgeta Maria Iuga