In memoriam Dumitru IUGA (pseudonim – Ion BOGDAN, n. 07.08.1942 – d. 10.09.2017)

 

orologiul timpului a tăcut demult
au ruginit toate rotiţele
limba lui a rămas împietrită
nu mai este de niciun folos

l-am şi scos din casă
l-am aruncat
peste alte tărâmuri să îşi împlinească menirea
să bată clopotele mănăstirii scufundate
de la Merişor şi de la Habra
de la Ieud fără de apă între izvoare
în seceta lumii de azi
să le auzim doar la zile mari
cum răsună şi se răzbună
pre timpul cel al nostru

ca într-o turlă scufundată
inima clopot ni se zbate în trup
toate se rup
toate sunt doar o închipuire

un somn imens

rămâne doar visul

visul
din mersul/demersul lui
al vieţii imaginare
cum să-l mai rump?

                                            ION BOGDAN

Noica și banchetul zeilor

 

                                                                                                             de Gheorghe Pârja

Da, nu mai avem liniște nici în amintiri! Se rotunjesc evenimente importante pentru cultura română, și ne aducem aminte de ele după o vreme. Dar este bine și așa! Am uitat, și ca mine mulți alții, că în luna decembrie a anului trecut s-au scurs 35 de ani de la trecerea la cele veșnice a filosofului Constantin Noica. Ca un lucru bine făcut, memoria mea a reacționat răsfoind o carte de căpătâi a publicisticii maramureșene, celebrul Calendarul Maramureșului, alcătuit cu curaj și profesionalism de Ion Bogdan, Mihai Olos și Nicoară Timiș. Apărut în anul 1980, sub egida Asociației Folcloriștilor și Etnografilor – MĂIASTRA – Asociația Tinerilor Artiști, cu multe peripeții.

De pildă, artistul plastic, omul lumii, Mihai Olos, a trebuit să șteargă crucile din Calendar, că așa erau vremurile. Eram de față, în tipografie, la acea uneltire atee. Întrebați-l și pe scriitorul Ștefan Jurcă. Dar revista s-a bucurat de apreciere prin toată țara. Semnau în ea nume de prestigiu ale gândirii românești din acea vreme: filosoful Constantin Noica, savantul Mihai Pop, poetul Nichita Stănescu, dr. Mihai Marina, arheologul Radu Popa, scriitorii Tiberiu Utan, Gheorghe Chivu, Ion Iuga, Ion Ardeleanu-Pruncu, istoricii-etnografi Alexandru Filipașcu, Mircea Popescu, Dumitru Pop, Vasile Netea, Janeta Ciocan, apoi poeții Vasile Latiș, Ioan Alexandru, profesoara Ana Olos, geologul Vasile Bologa, criticul literar Laurențiu Ulici și triada întemeietoare, Mihai Olos, Ion Bogdan și Nicoară Timiș.

Lista este mai lungă. Și o grupare de poeți, pe atunci tineri, care au confirmat. Este o bijuterie spirituală, o revistă care a marcat cultura Maramureșului. Am răsfoit-o cu emoția timpului, cu reverența pentru cei trei întemeietori care ne-au părăsit. Precum și alți iluștri colaboratori, care ne-au lăsat semnăturile ca moștenire Textul filosofului Constantin Noica este un regal de înțelepciune. Este o revelație. Călătoria filosofului în Maramureș a fost un prilej de a-i descoperi alcătuirea spirituală. Consemnează Noica: „Unele cântece și versuri maramureșene au o rigoare, o perfecțiune formală, asemenea unui sonet shakespearian. Și ce-mi place la cântecele acestea este că nu stau sub tirania sfârșitului. Ar putea continua oricât, așa cum sugerează Coloana Nesfârșită a lui Brâncuși.”

Apoi, pășind apăsat pe ulița unui sat din Nord, ne spune: „Românii sunt goetheeni înainte de Goethe. Dacă acesta ar fi cunoscut lirica noastră populară, așa cum cunoscuse epica sârbă, s-ar fi entuziasmat încă mai mult decât din cea din urmă.” Doamne, ce gânduri răscolitoare! Filosoful ne-a pus în spațiul înțelepciunii. Ne-a arătat partea luminoasă și de durată din sufletul nostru. Cugetarea ca rezistență prin vreme. Oamenii mai pot fi dezbinați, supărăcioși, dar adâncul firii ne ține laolaltă. Apoi ca despre o creastă a Olimpului, Noica ne spune: „Când vizitezi Maramureșul înțelegi de ce vechii greci spuneau la materie, în general, lemn. Vai de lumea care și-a pierdut lemnul, adică materia!”

Și mai transcriu din Calendar ce spunea Noica: „Când mă gândesc la Maramureș, la folclorul nostru și la felul întâmplător și prea adesea parțial din care am păstrat ceva din ce a fost, îmi spun că aceea ce știm și admirăm noi (laolaltă cu atâția străini) reprezintă poate numai resturile și firimiturile unui banchet al zeilor.” Polenizarea Maramureșului cu ideile lui Constantin Noica face parte din bucuria înțelepciunii. Ce n-aș da să mai vină Noica pe la noi! Și regret că Deseștiul nu a fost să fie Păltiniș.

Da, filosoful a fost în satul meu natal cu sculptorul Mihai Olos. Au adăstat în casa familiei Aurel Făt. Colegul meu de destin, profesorul Andrei Făt, mi-a spus că Noica ar fi întrebat de o casă în care să locuiască. Din păcate, demersul a rămas la nivelul întrebării. Mai face o reflexie în Calendar: „Voi sfârși viața cu părerea de rău aceea de a nu fi fost ardelean. De ce? mă veți întreba. Fiindcă văd acum câtă dreptate aveam, cu vreo treizeci de ani în urmă, spunând: ARDEALUL e patria mumă.”

O publicație rară, măreață, de răscruce în publicistica vremii: Calendarul Maramureșului! Cuprinde foarte multe texte folclorice, valoroase, dintre cele care l-au emoționat pe Noica. Sunt publicate și cugetări din popor. Ca astea: „Leneșul își tot caută de lucru, dar niciodată nu găsește.” Ori: „Nu dorm toți care au ochii închiși.” Nu uit a spune că revista a avut câțiva urmași stârniți de poetul Ion Bogdan, alias Dumitru Iuga. O ghicitoare din carte: „Am o casă văruită, nicări nu-i găurită.” Ghici oule, ce-i?

Lumina zăpezii plăcută Cerbului Alb ne-o aduce Georgeta Maria Iuga

 Miercuri, 20 decembrie, ora 13,oo la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare a avut loc un eveniment de la care nu aş fi vrut să lipsesc pentru nimic din lume: prezentarea volumului postum de poezii „Ion Bogdan – Exerciţiile fiinţei”, Editura „Eurotip” Baia Mare, volum îngrijit de către soţia autorului Georgeta Maria Iuga, fiica Anamaria şi fiul Bogdan. Din mărturisirile Georgetei Maria Iuga, pe care poetul Gheorghe Pârja a numit-o inspirat „Penelopa omului de cultură Dumitru Iuga alias Ion Bogdan” manuscrisul era finalizat şi gata de lansat pentru aniversarea poetului, dar datorită unei tristeţi în familie acest lucru s-a amânat.

Moderatorul evenimentului, poetul Gheorghe Pârja, care i-a mulţumit public regretatului Dumitru Iuga pentru stăruinţa cu care a insistat la tatăl Domniei sale să-l dea la şcoală mai departe, l-a invitat pe profesorul Simion Iuga de la Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Săliştea de Sus să vorbească despre personalitatea scriitorului şi omului de cultură Dumitru Iuga. Acesta a dat citire unor amintiri pe care Dumitru Iuga le scrisese şi i le trimisese în iunie anul acesta vechiului său prieten, presimţind pe undeva trecerea la cele veşnice.

Poetul Gheorghe Pârja, preşedintele Reprezentanţei Maramureş a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România şi prefaţatorul volumului „Exerciţiile fiinţei” a precizat că nu îşi doreşte să facă un prohod din această întâlnire, ci “să contribuie la revigorarea condiţiei lirice a celui care a fost Ion Bogdan”.A  afirmat de asemenea că “acest Domn nu a invidiat pe nimeni, a fost un ferment al armoniei, niciodată nu l-am auzit să spună ceva rău despre unul sau altul”.

Profesorul meu, dr. Nicolae Iuga a amintit faptul că Ion Bogdan era „deopotrivă un risipitor de idei şi de manuscrise şi de aceea este cu atât mai de apreciat efortul familiei de a cuprinde într-o carte creaţiile sale”.

La trei luni după plecarea lui dintre noi, mă gândesc cu nostalgie la vorbele pline de duh la adresa  „Drăgoşeştilor de Lucăceşti”, adică Ioan şi Gelu Dragoş, la ţinuta impecabilă în guba tradiţională Săliştei şi la faptul că a răspuns mereu prezent invitaţiei mele la manifestările literare din Mireşu Mare sau Satulung, Ţara Chioarului.

Un moment emoţionant a fost când domnul Ioan Igna a prezentat „Calendarul Maramureşului”, editat în 1980 de cătrei trei mari personalităţi ale Maramureşului: Ion Bogdan, Mihai Olos şi Nicoară Timiş şi i-a înmânat doamnei Georgeta Maria Iuga fotografii inedite din acest calendar, motiv pentru care poetul Gheorghe Pârja a spus că este necesar să se mai retipărească acesta pentru valoarea intrisecă şi curajul celor trei corifei într-o epocă a „bandei lui Bandula”.

Despre personalitatea complexă a lui Dumitru Iuga (Ion Bogdan) a vorbit şi scriitorul Ion Papuc, poeta Ioana Ileana Şteţco, istoricul dr. Ilie Gherheş, ş.a.

Am să închei cu vorbele poetului Gheorghe Pârja din prefaţa cărţii, cel care-l ştie pe Dumitru Iuga de peste 50 de ani: „Imaginile luate din folclorul Nordului nu sunt nici în acest volum un reflex tradiţional, ci mai ales un capriciu de estet. Ion Bogdan a încercat să reconstruiască un cosmos arhaic lovit de desacralizare, să caute Centrul lumii dacă se poate în acest Nord. Multe dintre poemele lui recuperează lucruri apuse, pentru a desena Centrul ordinii vechi. Ceea ce adaugă un plus de lirism prin tomnatice rezerve ale aducerii aminte. Înainte de a fi şi un autor al spectacolului anotimpurilor, în constelaţii simbolice a universului tradiţional, Ion Bogdan este şi un poet al regăsirii. Prin versuri îndrăzneţe, prin asocieri imprevizibile, unele poeme s-ar putea crede că stau sub spectrul unui dicteu automat. Dimpotrivă, poemul este o construcţie după chipul şi asemănarea harului, totul se supune unei discipline poetice. Şi acest volum, Exerciţiile fiinţei – cum spuneam elaborat în mare parte anul trecut (2016), dovedeşte că poetul are ştiinţa unei tehnici poetice originale. M-a dus cu gândul la poezia ludică a lui Emil Botta, care şi-a asumat spectrul metodic al culturii noastre populare arhaice, cu nunaţe tragice.”

                                                                      Gelu DRAGOŞ

Poetul ancestral

                        In memoriam Dumitru Iuga

Taverna unde stam vreodată

Dragă Dumitre,e melancolizată

Acum dintre stele mă priveşti 

Caldă lumină în tine dobândeşti

Lacrimile-mi măslinii cad pe Terra

Abundând Universul acum sideral

Cu ochii mei îţi mângâi chipul ancestral

Ai plecat în Ceruri lăsându-mă cu durerea

                                          Mihai EPLI

Poesis - Ion BOGDAN

ars poetica

          in memoriam Nichita Stănescu

dar trebuie ucis de acum

                                      poemul

cuvântul va fi

liber asemenea florilor

                                de cireş

în primăvara când

                         se naşte abia

poetul să fie

fără scăpare

înlănţuit cu lumina din stea

singuratecă asemănare

rugăciune

             lui Constantin Brâncuşi

fii limpezimea pe care inima

abia o cuprinde şi în preajmă

ape şi munţi se întâmplă arbori

şi stele, iar sufletul

nebănuită ardere de sine ca şi cum

un rug imens ar fi întreaga lume

 o semeţie a flăcărilor

                   gând curat

                   şi statornic

                   uimire

rug sfânt chiar trupul să ne fie

şi în genunchi căzuţi un semn

de rugă şi

putere de a ne face lumii pe potrivă

Scriitorul Dumitru Iuga şi-a lansat cartea „Studii şi alte scrieri”

Vineri, 16 octombrie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, scriitorul Dumitru Iuga, alias Ion Bogdan, descălecător din Săliştea de Sus şi-a lansat cartea „Studii şi alte scrieri”, Editura Cybela Baia Mare.

Cartea cuprinde trei capitole: „Studii”, „Dialoguri” şi „Remember”. Această carte a fost editată cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Maramureş şi cuprinde studii de istorie, etnografie, folclor, creaţii literare, interviuri – care valorifică activitatea depusă pe tărâm cultural a domnului Dumitru Iuga.

De un real sprijin i-a fost soţia, Georgeta Iuga, care în cuvântul ei, mai în glumă mai în serios, a spus că această carte este o „carte rară deoarece s-a tipărit în doar 200 de exemplare”. Scriitorul Săluc Horvat a afirmat: „Ion Bogdan mereu ne face surprize plăcute. Să ne amintim de revista de arte *Măiastra* dar şi de această carte care este un compendium de date şi fapte de cultură şi va fi cu siguranţă o sursă de inspiraţie pentru cercetarea folclorică şi literatura populară.”

Dumitru Şovago, alias Mitruţ din Rus, şi-a amintit cu plăcere de vizita pe care i-a făcut-o acasă Ion Bogdan cu marele poet Ion Gheorghe. Personalitate complexă, Dumitru Iuga împreună cu familia, au realizat o expoziţie cu un stand de cărţi ale autorului, pliante, Calendarul Maramureşului şi Caietele Măiastra, realizate cu regretatul Mihai Olos.

Poetul Gheorghe Pârja a evocat anii mulţi care îl leagă de Ion Bogdan din vremea când Simion Şuştic şi el îi trimiteau reportaje literare de la Săliştea de Sus la ziarul la care activa. „Ion Bogdan era unul dintre cei care au luminat multe din straturile culturii vechi din Maramureş, un om de referinţă a culturii din urbea Domniţelor.”

Dr. Ioan Marchiş: „Este greu de măsurat ultimii 50 de ani ai Maramureşului cultural, deoarece datoria pentru matricea Maramureşului a fost atât de mare încât intelectualitatea trebuia să strălucească în multe domenii. Cartea *Studii şi alte scrieri* este un sumus fiindcă în ea este şi puţină lecţie de istorie, sociologie şi nu este o carte întâmplătoare. Este un fel de testament prematur.”

Au mai vorbit părintele Berbecar din Botiza, pictorul Aurel Dan, Vasile Dan Marchiş, prof. Ioan Doroş, Ioana Ileana Şteţco, etc.

Manifestarea s-a încheiat cu recitarea unui poem proaspăt scris de autor.

                                                                                   G.D.L.

Dumitru Iuga alias Ion Bogdan este o INSTITUŢIE VIE a MARAMUREŞULUI CULTURAL. Galerie foto - GDL

Fundaţia social-culturală pentru democraţie „Identitate, Unitate, Generozitate, Acţiune”

Acțiune culturală de editare a lucrării STUDII ȘI ALTE SCRIERI, autor Dumitru Iuga se   desfășoară cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș în cadrul Programului județean pentru finanțarea nerambursabilă din bugetul județean a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale 2015; domeniul E – editarea de lucrări din domeniul culturii scrise.

Scopul acestei acțiuni culturale este conștientizarea comunităților locale cât și a publicului larg asupra valorii moștenirii culturale în vederea salvării și valorificării acestuia ca resursă de dezvoltare durabilă.

Volumul STUDII ȘI ALTE SCRIERI este publicat într-un număr de 200 de exemplare,

distribuite gratuit. Poate fi descărcat și de pe sit-ul: www. fundatia-iuga.ro

Volumul cuprinde studii de istorie, etnografie, folclor, creații, interviuri – care valorifică activitatea depusă pe tărâm cultural a domnului Dumitru Iuga, prin care autorul își aduce o contribuție la cunoașterea și valorificarea patrimoniului cultural maramureșean, bazată pe activitatea sa în acest domeniu.

Promovarea rezultatelor acțiunii culturale se realizează cu sprijinul Bibliotecii Județene Petre Dulfu prin lansarea lucrării și organizarea Expoziției Măiastra, vineri, 16 oct., ora 13,oo.

Expoziția va cuprinde un scurt istoric a activității Asociației Măiastra a Tinerilor Artiști (1976 -1990) și Revista internațională de arte Măiastra redactată, în 1990, de Dumitru Iuga (sub pseudonimul Ion Bogdan), în colaborare cu pictorul Mihai Olos, precum și alte publicații realizate.

Vă așteptăm cu drag vineri – 16 10 2015, ora 13, la Bibliotecii Județene Petre Dulfu din Baia Mare, Bd. Independenței, nr. 4 B , la parter - în sala de conferințe.

Persoana de contact este managerul de proiect : Doamna Georgeta Maria IUGA, director executiv la Fundaţia social-culturală pentru democraţie “identitate, unitate, generozitate, acţiune”. Tel/fax 0262 226.739; tel. mobil 0744 769.178.

E-mail : gmiuga@yahoo.com

                                                     Cu aleasă considerație,                    

                                      Manager proiect,  Georgeta Maria IUGA

Joi şi vineri la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare

Joi, 15 octombrie

ora 11, Salonul Artelor

Societatea Județeană de Medicina Familiei (preşedinte: dr. Gheorghe Lascu) în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova, Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie organizează cursul de perfecţionare medicală „Instruire a medicilor de familie în vederea depistării precoce a depresiei la adulți”.

Programul de formare se desfășoară în cadrul Programului Național de Sănătate Mintală și Profilaxie în Patologia Psihiatrică al Ministerului Sănătății, unul dintre obiectivele principale ale acestuia fiind prevenirea depresiei și a suicidului în populația din România.

Cursul este gratuit și va fi creditat de Colegiul Medicilor din România cu credite de Educație Medicală Continuă. Fiecare medic interesat să participe la acest curs, va completa documentele cerute (lista de prezență și datele de contact) de către Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, coordonatorul tehnic al Programului Național de Sănătate Mintală și Profilaxie în Patologia Psihiatrică.

ora 13, Sala de conferinţe

Va avea loc lansarea cărţilor „Dicţionar de regionalisme şi arhaisme din Maramureş”, autor Dorin Ştef, ediţia a 2-a şi Toponimie maramureşeană. Valea superioară a Vişeului, autor: Adelina Emilia Mihali.

Prezintă:

Prof. univ. dr. Vasile Frăţilă (Universitatea de Vest Timişoara)

Prof. univ. dr. habil. Oliviu Felecan

Conf. univ. dr. Ioan Mircea Farcaş

Cercetător ştiinţific dr. Ştefan Vişovan

Vineri, 16 octombrie

ora 13, Sala de conferinţe

Va avea loc lansarea cărţii „Studii şi alte scrieri”, de Dumitru Iuga şi vernisajul expoziţiei „Măiastra-25”.

Volumul cuprinde studii de istorie, etnografie, folclor, creații, interviuri – care valorifică activitatea depusă pe tărâm cultural a domnului Dumitru Iuga, prin care autorul își aduce o contribuție la cunoașterea și valorificarea patrimoniului cultural maramureșean, bazată pe activitatea sa în acest domeniu.

Expoziția va cuprinde un scurt istoric a activității Asociației “Măiastra” a Tinerilor Artiști (1976 -1990) și Revista internațională de arte Măiastra redactată, în 1990, de Dumitru Iuga (sub pseudonimul Ion Bogdan), în colaborare cu pictorul Mihai Olos, precum și alte publicații realizate.

                                                                                      

Ştefan Selek

bibliotecar

Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare

Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

Poveşti din Ţara Codrului

Profesorul de Istorie, Traian Rus, scoate la iveală o carte, astfel numită (apărută la Ed. TEOGNOST, Cluj-Napoca, 2013).

Viaţa unui dascăl/profesor de la ţară se desfăşoară/are loc într-un spaţiu limitat, să nu zicem anonim din punct de vedere al localităţii. Care poate deveni importantă prin, pur şi simplu, existenţa sa. "Omul sfinţeşte locul" - se spune. Azi, putem afirma: "Locul sfinţeşte omul".

Deşi cu afinităţi de Învăţător care "este făclia care se stinge luminând", Profesorul Traian Rus a reuşit, deşi cam târzior, să facă din locul în care s-a "măritat" - este ginere în Oarţa de Sus - un loc de meditaţie asupra a ceea ce am fost/ce şi cine suntem. Nu poate fi deloc puţin. Nu poate fi decât ceea ce suntem noi înşine. Atâta cât putem să fim, existând cu faţă curată în vremelnicele treceri ale zilei de ieri/de azi/de mâine-poimâine.

O carte (trans)scrisă de Profesorul Traian Rus. De fapt, este viaţa sa. A Domniei Sale. Zice, fără să rostească: "Am reuşit să fac o lucrare. Este, în fapt, întreaga mea viaţă. Sunt EU". Este o cronică a unei vieţi dăruite cunoaşterii. De Sine.

Mă uit la "casa cu pereţi albaştri, cum rostea Poetul Ion Iuga. A devenit Muzeul din Oarţa de Sus. Cu mare efort pentru Profesorul Traian Rus, dar şi "ajutorul/invidia" pe care le-a simţit.

Cartea "Poveşti din Ţara Codrului" se citeşte cu plăcere: asemenea unor "Cronici" de acum câteva sute de ani. Este un fapt: al dăinuirii în timp.

Începe cu Ioan Alexandru, poema "Casa părintească": "Sat transilvan, căsuţe din pământ,/ Muşcate la fereastră, busuioc la grindă,/ Ştergar curat, icoane pe pereţi, / Ziua-Nvierii şi noapte de colindă".

Apoi, face o "dare de seamă" asupra Istoriei. Cu ilustraţii. Cu sinteze asupra zonei. Se redă şi "Imnul Şantierului", din 1985, de pe Ogrăzi, unde s-au descoperit 303 denari de argint: "Haide, hai pe şantier!/ Nu te teme, nu-i lejer. Refren: Ograda-i plină de monezi/ Trebe numai să le vezi".

Istoria este… istorie: despre Bodava, Ghiile Botei, Moneta de Histria, tumulul şi tezaurul de aur de la Oarţa de Sus - Bicaz, dar şi George Pop de Băseşti, Vasile Lucaciu. Şi scrisori din război, Şi consemnări despre personalităţi din zonă.

Cele mai interesante pentru noi, contemporanii, sunt "dialogurile" actuale, cu oamenii din sat. Rapsozi, care chiar horesc şi se "reproduc" aceste texte. Texte de folclor, "poveşti" despre locuri şi oameni, despre dascăli şi cărţi, despre Muzeul Satului "Muzeul sufletului nostru".

Cartea se citeşte nu numai din curiozitate, ci cu sufletul deschis.

Prin Prof. Traian Rus, Oarţa de Sus revine la o viaţă pe care o are din străvechime, şi ştie să şi dăinuie: "U-iu-iu, până ce-s viu/ Dacă-oi muri, mort să hiu"!

Este o laudă că mai avem asemenea oameni.

                                                                          Dumitru IUGA

Expoziția - concurs “Cămașa cea mai mândră”

Ideea organizării unui concurs de cămeși tradiționale a apărut în toamna anului trecut, într-o discuție pe care am avut-o cu Ruxandra Soare, președinta Asociației Goodartofnoon din București. Înainte de Crăciun, Ruxandra a conceput o circulară către femeile din Maramureș pe care am trimis-o tuturor primăriilor din județ, tuturor meșterilor cunoscuți de noi, bibliotecilor comunale și unor parohii sătești.

Astfel a demarat proiectul cultural pentru Concursul ” Cea mai mândră cămașă din județul Maramureș ”, în parteneriat cu Muzeul județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare și cu sprijinul Asociației Goodartofnoon și al Bibliotecii județene ”Petre Dulfu” Baia Mare.

 La începutul acestui an, împreună cu partenerii de la Muzeul de Etnografie, s-a stabilit Regulamentul de concurs, care prevede ca toate materialele folosite în confecționarea cămeșii să fie naturale, motivele să fie cusute cu mâna și să respecte tradiția zonei și a satului din care este meștera. Asamblarea părților cămeșii se poate face cu mașina. Simplu, în aparență! În ultima vreme se cos cămeși, dar din materiale plastice, la mașină.

La începutul anului trecut și-au anunțat intenția de a participa la concurs cam 25 de meștere. Unele au renunțat din start, aflând Regulamentul. Dânsele confecționează cămeși la mașină, din materiale plastice… Altele au cerut modele și le-a fost trimisă revista de memorie culturală Calendarul Maramureșului, nr. 12, care cuprinde modele aflate în colecția Muzeului băimărean. Totodată , colecția de cămeși a Muzeului a stat la dispoziția meșterelor, ca sursă de inspirație pentru creația lor.

În două comunități: Săsar, com. Recea și Remetea Chioarului s-au constituit două grupe de meștere care au început lucrul la cămeși. Grupul din Recea, compus din patru meștere : Rozalia Mădăras, Ana Săsăran, Florica Vălinaș și Laura Trif , membre ale Asociației pensionarilor și Asociației Concordia din sat, îndrumate de doamna bibliotecară Rodica Băbuț, au început lucrul la cămeși. Dânsele au fost ajutate și de doamna Valeria Mureșan, care a realizat dantela, și doamna Cecilia Rus, care a cusut la mașină spăcelele. O adevărată echipă!

Grupul din comuna Remetea Chioarului, constituit la inițiativa doamnei bibliotecare Aurelia Gherasim, este constituit din meșterele Lența Mergeș din Posta, Maricica Cheța și Maria Pop din Remetea. Au folosit ca modele cămeșile vechi din sat, la care au adăugat elemente specifice zonei.

Alături de meșterele din cele două comunități, au mai terminat cămeși pentru concurs meșterele Anastasia Dan din Cetățele, Maria Demian din Șurdești, Veronica Toldișan din Culcea și Ileana Roman, Ileana Borodi și Anuța Ciceu din Budești .

Proiectul se apropie de sfâșit prin organizarea Expoziției concurs“Cămașa cea

mai mândră”, care va avea loc în data de 23 aprilie 2013 la Muzeul Satului de pe Dealul Florilor – Baia Mare, ora 12. Data nu este aleasă întâmplător: de Sf. Gheorghe se deschid cerurile și muzeul își deschide poarta ”satului” din Baia Mare.

Marți, pe lângă cămeșile noi, meşterele care participă la concurs, dar și alți meșteri membri a.r.t.e.m., vor face și o expoziţie, în care prezintă şi alte creații precum: fețe de masă, ștergare de coșarcă, obiecte decorative folosite pentru Sfintele Paști.

Cele care vor fi pe placul vizitatorilor pot fi achiziţionate.

Juriul expoziției concurs va fi format din următoarele persoane:

- Janeta Ciocan – expert textile - Muzeul județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, președinta juriului

- Dumitru Iuga – președinte- Fundația social - culturală pentru democrație identitate, unitate, generozitate, acțiune

- Florica Bud – manager- Institutul Cultural Român – filiala Maramureș

- Ștefan Mariș – director – Centrul județean pentru Conservare a și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș

- Iuliana Dăncuș – director – Ansamblul Național Transilvania

- Delia Anamaria Răchișan – lector universitar dr. –Facultatea de Litere- Centrul Universitar Baia Mare

- Georgeta Maria Iuga – director executiv - Fundația social culturală pentru democrație identitate, unitate, generozitate, acțiune

Se vor acorda premii din partea primarului orașului Baia Mare – domnul Cătălin Cherecheș, a Fundației ”i.u.g.a.”, a doamnei Florica Bud, a poetul Ion Bogdan, a Muzeului de Etnografie precum și din partea doamnei Georgeta Maria Iuga, constând în obiecte, tipărituri, bani.

Evenimentul se bucură de prezența Grupului de horitoare din Săpâia- Posta, instruit de mulți ani de doamna educatoare Dorina Tibil și îndrumate de preotul Radu Udroiu, dar și a tinerei interprete Iuliana Demian din Șurdești, care ne vor bucura sufletul cu câteva pricesne, acum, când se deschid Cerurile. De Sânjorz.

MEȘTERE PARTICIPANTE LA Expoziția - concurs “Cămașa cea mai mândră”

1.Anastasia DAN, 70 de ani, din Cetățele, com. Șișesti, tel. 0742 351637.  A cusut primul spăcel în ciur tăiat când avea 16 ani  la sora dânsei, în Berința. Apoi s-a căsătorit și  a lucrat cu culori și în chilim. Acum este pentru prima dată, de la 16 ani, când mai face o cămașă. Modelul cămeșii pentru concurs l-a luat după o cămașă veche a surorii sale Mărioara.

2. Maricica CHEȚA, 56 de ani, din Remetea Chioarului, nr. 76. Tel.0751  370912. A învățat să lucreze de mică de la maică-sa. Prima ștergură a făcut-o când avea șapte ani. Se inspiră după modele vechi, după ce vede la alte persoane și îi place să-și creeze propriile modele. A lucrat mult pentru membrii familiei și pentru prieteni.

3. Lenuța MERGHEȘ ,42 de ani, din Posta, nr.111,  com. Remetea Chioarului. Tel. 0749 613660. Descendentă directă a cunoscutei personalități maramureșene Elia Pop, a învățat de mică să iubească arta tradițională. Își ia modelele de pe cămeși vechi și a început să învețe semnificația acestora. A cusut multe costume populare, șterguri, fețe de masă. Acum are în lucru o față de masă pentru  Sfântul Altar al Bisericii din Săcălășeni.

4. Maria POP, 56 de ani, din Remetea Chioarului, nr.169. Originară din Coaș, a învățat să lucreze broderie în ciur în urmă cu zece ani de la o soră a soacrei. A vrut să învețe și i-a plăcut. A făcut ”o grămadă de spăcele” pentru fetele din sat. Cămașa care o prezintă la concurs este luată după cămașa de mireasă a unei alte surori a soacrei sale.

5. Rozalia MĂDĂRAS, 60 de ani, din Săsar, str. Eroilor,nr. 138, com Recea. Tel. 0748 383272.

Țesătoare de meserie, a învățat de mică să facă ”câte toate” de la bunica și mama dânsei. Lucrează pentru membrii familiei.

6. Ana SĂSĂRAN ,72 de ani, din Săsar, str. Eroilor,nr. 130, com Recea. A învățat să coase de la bunica, de când era mică. A cusut cămeși pentru membrii familiei.

7. Florica VĂLINAȘ, 60 de ani, din Săsar, str. Eroilor,nr. 99, com Recea. A învățat să lucreze de la mama și lucrează pentru membrii familiei.

8. Laura TRIF, 28 de ani, din Săsar, str.Gării,nr.46, com Recea. Tel. 0747 479803.

A învățat să coase cu ocazia acestui concurs de la mătușa sa – Rodica Băbuț. A descoperit că îi face multă plăcere lucrul de mână și speră să facă o meserie din această îndeletnicire.

9. Veronica TOLDIȘAN, 53 de ani, din Culcea, 110 , com Săcălășeni. Tel. 0788901554. A învățat să coase din familie și de la alte meștere. De câțiva ani creează cămeși pornind de la spăcelul  și cămașa bărbătească specifice zonei  Chioarului, care se bucură de un real succes în rândul tinerilor, dar nu numai.

10. Maria  DEMIAN, 47  de  ani, din Șurdești, nr. 131, com. Șișești. Tel. 0262 298737.  A început să coase cămeși de vreo șase ani, de când fiica dânsei – Iuliana - a început să cânte. A început să strângă cămeși vechi pentru a lua modele. Cămașa pe care o prezintă la concurs este ultima cămașă pe care a cusut-o pentru Iuliana.

11. Ileana ROMAN, 58 de ani, din Budești, nr. 545 . Tel.0262 373770. A învățat să coase de la mama dânsei pe când era ”cocoană”. A cusut cu mâna mai multe cămeși pentru multe fete și femei de pe Valea Cosăului și nu numai.

12. Ileana BORODI, 60 de ani, din Budești, nr. 780. Din familie a învățat de mică să coase. De câțiva ani buni lucrează cămeși mândre pentru cei ai casei, dar  și pentru alții.

13. Anuța CICEU, 71 de ani, Budești, nr.494. De ani de zile coase cămeși mândre pentru femeile și fetele de pe Cosău.

                                                                         Georgeta Maria Iuga

LA MULŢI ANI ION BOGDAN !!!

S-a născut pe 7 august 1942 în Săliştea de Sus.  Mentor a mai multor tineri poeţi, realizator de reviste şcolare, etnologice şi autor a mai multor volume de poezii, Ion BOGDAN alias Dumitru IUGA (foto) când apare la vreo manifestare literară cu pletele-i în vânt zici că "descalecă" tocmai din Cuhea lui Bogdan-Vodă. Iarna nu-l vezi îmbrăcat decât cu guba de Sălişte de care este foarte mândru. La împlinirea a 70 de ani de viaţă, noi îţi mai dorim măcar 30 de veri sau 120 de anotimpuri în Maramureşul Liber, aşa cum îl numeşti tu! Am ales un poem de-al tău pe care cu câţiva ani în urmă îl publica tot de ziua ta regretatul Ionu Împăratului din Dragomireşti în pagina de cultură a Informaţiei zilei:

“colind de fata”

spala-ti fata cea frumoasa
intr-a soarelui raza dintaie

fiica dalba de Imparat

matura curtile impodobeste

pe la usa cu blandusa

la ferestre cu flori domnesti

la masa cu matasa

alearga la fantana galbioara

inconjurata cu inele maruntele

si de fete feciorele

nu uita sa pui pe muchea

cuptorului

pana petitorului

vor veni corindatori ziorel

de ziua

peti-te-or si duce-te-or

peste munti carunti

la alte nalte curti

acolo-ii fi singurita

fara nimeni de-a ta vita

ci doar cu ursitul tau

ce ti l-a dat Dumnezeu

din frageda tinerete

pan’ la dalba batranete

tot cu inima frumoasa

cu noroc si pace-in casa

florile florile dalbe

ELEGIE 3 de ION BOGDAN

ediţia de seară a sufletului tău
o
iubito
bolnave cărămizile spitalului
imposibilă această clipă a noastră
de desen trist şi triunghiuri
geometria albastră a literei M
geometria buzelor tale sonoră
marea noastră iubire geometrică



iubito
noi
triunghiuri nedefinitive
cum ne desenăm carnea
cu unghii insensibile
oricărei abateri de la ortografia comună

(Din volumul în pregătire, ELEGII DOMESTICE)

ELEGIE 2 de ION BOGDAN

iubito orb se naşte fiecare copac
dar tu nu ai decât acest trup şi zeu
în care nu mai crezi şi această
lumină cu gust de cacao
zilele se adună precum
frunzele zorilor în suflete
totul e să fie lumină
totul se înseamnă cu privirile noastre
temeinică zidire a lumii şi
risipă nocturnă
adam şi eva perpetuându-se
încă din anotimpul
când nu aveam decât patru labe


(din elegii domestice, volum în pregătire)