Comunicat. Inspectoratul Județean Maramureș - Admitere liceu 2024

 Ministerul Educaţiei a publicat miercuri, 24 iulie (ora 12:00), pe site-ul admitere.edu.ro, rezultatele repartizării computerizate în învăţământul liceal a absolvenţilor clasei a VIII-a care au susținut Evaluarea Națională.

În județul Maramureș au participat la repartizarea computerizată 2630 de absolvenți ai clasei a VIII-a (2588 din Maramureș și 42 din alte județe). Dintre aceștia, au fost repartizați computerizat 2615 elevi.

Conform calendarului admiterii în învățământul liceal, în perioada 25 - 30 iulie, candidații vor transmite /depune dosarele de înscriere la secretariatele liceelor în care au fost admiși.

În intervalul 31 iulie - 2 august, comisiile județene de admitere/comisia ISMB vor soluționa situațiile speciale apărute după etapa de repartizare computerizată (situaţii medicale speciale, schimburi de elevi, redistribuirea candidaţilor gemeni, distribuire sau redistribuire pe locuri rămase libere, pentru apropiere de domiciliu etc.).

15 elevi vor fi repartizați în etapa următoare (13 din Maramureș și 2 din alte județe). În acest scop sunt disponibile suficiente locuri - 174 de locuri în învățământul liceal de stat, 83 de locuri în învățământul liceal particular).

Precizăm că în etapele anterioare repartizării computerizate au fost admiși în învățământul liceal:

385 de elevi la specializări vocaţionale;

36 de elevi pe locurile speciale, rezervate candidaţilor de etnie romă (29 pe coduri și 7 în învățământul vocațional);

30 de elevi admişi pe locurile rezervate copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) (27 pe coduri și 3 în învățământul vocațional).

407 absolvenți de gimnaziu s-au înscris în învăţământul profesional.

https://edu.ro/comunicat_presa_64_2024_rezultate...

ISJ MM

UNDE SE POATE ANGAJA UN ABSOLVENT DE LICEU, LA 18 ANI, CU ACEL POPTIROȘ NUMIT ”DIPLOMĂ DE BAC” DACĂ NU ARE O MESERIE LA MÂNĂ?

 

Când un absolvent de liceu, la 18 ani, nu știe să facă nimic pe linie practică, va accepta să lucreze cu lopata sau încărcător descărcător?!

În 4 ani de liceu ar fi trebuit să devină profesionist într-o anumită meserie, dar școala respectivă nu l-a învățat nimic în acest sens. Sau ce se urmărește?! Privatizare a tot ce există?  Vor mai fi ”de stat” doar primării, unități de încasare taxe și impozite, tribunale, birouri avocați, străzi și trotuare? Altceva nimic nu va fi fără percepție privată.

 Este clar că la licee nu se mai învață nimic pe linie de o anumită meserie, (mă refer în România) decât teorie. Un absolvent de liceu nu a fost învățat să facă nimic, nici să știe bate un cui într-o scândură sau să monteze o priză în/pe perete, sau ceva pe linie comercială, nimic, dar e ”deștept” că are diplomă de ”bac”, în rest nu știe să facă nimic. Asta se urmărește, distrugerea sistemului de învățământ (de stat)ca să nu știi nimic până la 18 ani, la angajare , să fii slugă până prinzi ceva de la un angajat mai vechi. Când se știe că nici 20% din absolvenții de liceu nu merg la facultăți, atunci ce fac ceilalți 80% dacă nu au fost învățați nimic pe linie de o anumită meserie. La lopată? La încărcat descărcat materiale? Hamali, necalificați? În 4 ani de liceu ar trebui să ajungi profesionist într-o anumită meserie, însă nu știi nimic, decât că ai acel poptiroș numit ”diplomă de bac”, fără să cunoști nimic pe linie de o anumită meserie. Și ne mirăm că tinerii de 18 ani sunt muritori de foame că nu-i învață nimic în liceu pe linie de meserii, decât teorii, geografie, istorie, literatură, religie, prin care nu se poate pune nimic în practică. Unii tineri ajung muritori de foame fără o meserie la mână, doar cu acel ”liceu”. De fapt asta se urmărește în politică, fără cunoștințe să devii slugă până prinzi ceva de la un angajat mai vechi, pe linie de o anumită meserie. Domnilor, pot spune cu dovezi prin faptul că la liceele de azi nu se învață o meserie anume ci doar teorie. Un  bărbat trecut de 18 ani,  dacă nu urmează o facultate trebuie să ne angajeze undeva, și atunci...? Fără să cunoască nimic, având doar hârtia aceea la mână numită ”diplomă de bac”, fără să aibă cunoștințe despre o anumită meserie, (deoarece nu l-a învățat nimeni în unitatea aceea de învățământ) , nici  cât să știe bate un cui într-o scândură sau să știe instala în/pe perete o priză sau o dulie, neavând alte cunoștințe pe linie de familie sau conjuncturi de altă natură,  se poate angaja doar  ca încărcător-descărcător , la lopată sau la muncile agricole. Stimați politicieni, dacă nu  se vor opri câțiva absolvenți a efectua și servicii unde se produce ceva material, nu doar planuri pe hârtii, nu vor avea pe masă nimic inginerii, profesorii, medicii și cei cu alte funcții și ranguri, deoarece trebuie și în producție cineva la diferite meserii. Și atunci ce facem cu absolvenții de licee dacă profesorii nu i-au învățat o meserie în liceu, decât teorie, adică, istorie, geografie, literatură, filozofie etc. Domnilor, trebuie axate liceele din România să aibă și profile după care absolvenții să obțină o meserie la mână, fie în plan electronic, mecanic, în industrie alimentară, artă culinară,  nu doar diplome pe teorii ... Când un absolvent de liceu nu știe nici care este diferența între un linguroi și un polonic (nu mă refer la materialul din care sunt confecționate), cum credeți că va face față în centre comerciale, în cantine, restaurante sau alte unități de servire a alimentelor ca meniuri? Trebuie să rămână cineva să lucreze cu materiale , la producție în alimentație , în profil electronic, la montaj , instalații, sau în alte domenii , nu doar cu hârtii în birouri. Dacă intri într-o firmă și ai arătat la patron sau la director doar ”diploma de bac”, fără să cunoști nimic legat de o anumită meserie, ce faci, vei accepta să-ți pună patronul lopata în mână sau la încărcat -descărcat sau la stivuit materiale pe rafturi ca cei fără nici o clasă? Nu pot merge toți la facultăți...nici măcar 20% dintre absolvenții de liceu. Dacă ar fi să meargă toți absolvenții de liceu la facultate, cine rămâne în producție pentru a realiza materiale de care avem nevoie zi de zi în alimentație sau pe altă linie la casele noastre? La asta trebuie să ne gândim!  De aceea până la 18 ani un tânăr trebuie învățat o meserie prin profesorii, maiștrii sau instructori din liceu. În 4 ani de liceu trebuie să devii profesionist într-o anumită meserie, cu sau fără acea numită doar de fală ”diplomă de bac”.

În altă ordine de idei știți de ce s-au desființat școlile profesionale? Vă spun eu sigur. Pentru că cel cu ”bacul” luând în derâdere pe cel cu o școală profesională, spunând că e neșcolit că nu are liceul, însă luând la modul concret pe linie de o anumită meserie, fie în electronică, artă culinară, arta lemnului, muzică, artă etc , pe care un școlit în aceste profile le cunoaște bine , pe când un absolvent de liceu nu știe nimic pe linie de aceste profesii, nici să bată un cui într-o scândură sau să spună care este diferența dintre un linguroi și un polonic (nu mă refer la materialul din care sunt confecționate), unde se poate angaja cel care are doar ”bacul”, cunoscând doar noțiuni teoretice? Trebuie în liceu ca toate clasele ca atare indiferent ce materie ți se predă, sau că faci practică pentru a învăța ceva legat de meseria anume, trebuie să fie denumite clase de liceu, nu unele într-un fel, iar alte în alt fel, doar să fie separate după profesii, deoarece nu după felul cum sunt denumite, cică e ”clasă de liceu” sau ”clasă de profesională”,   se face performanță ci prin prestanță.

Vasile Dan Marchiș

ofițer de presă al Ligii Scriitorilor din România.

28 de elevi din Maramureș au rămas nerepartizați după prima etapă a repartizării computerizate

 

Ministerul Educaţiei a publicat miercuri, 19 iulie 2023, pe pagina dedicată, admitere.edu.ro, rezultatele repartizării computerizate în învăţământul liceal a absolvenţilor clasei a VIII-a, care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2023 – 2024.

Numărul total de locuri pentru clasa a IX-a, învățământ liceal, în județul Maramureș, este de 2694, din care 114 rezervate pentru elevii de etnie rromă și 115 pentru elevii cu cerințe educaționale speciale.

În județul Maramureș, din totalul de 2672 de elevi cu opțiuni completate pentru admiterea în învățământul liceal, au fost repartizați 2644 de elevi (25 pe locuri rezervate pentru elevii de etnie rromă, 14 pe locuri rezervate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, 49 elevi proveniți din alte județe) și au rămas nerepartizați 28 de elevi.

Un număr de 55 de elevi din județul nostru și-au depus fișele cu opțiuni completate pentru admiterea în învățământul liceal în alte județe, dintre care 54 au fost repartizați și 1 elev a rămas nerepartizat.

După prima etapă de repartizare, în județul Maramureș au rămas 216 locuri libere, din care 92 sunt pentru elevii de etnie rromă 104 locuri pentru elevii cu cerințe educaționale speciale.

Conform calendarului admiterii în învățământul liceal, în perioada 20 – 25 iulie, candidații vor transmite/depune dosarele de înscriere la secretariatele liceelor în care au fost admiși.

În intervalul 26 – 28 iulie 2023, comisiile județene de admitere/comisia ISMB vor soluționa situațiile speciale apărute după etapa de repartizare computerizată (situaţii medicale speciale, schimburi de elevi, redistribuirea candidaţilor gemeni, distribuire sau redistribuire pe locuri rămase libere, pentru apropiere de domiciliu etc.).

                                                                                                   GDL

Liviu Marian Pop, ministrul Educaţiei: "Luăm în calcul introducerea înscrierii online la liceu, pentru elevii din provincie"

Ministrul Educaţiei, Liviu Marian Pop, a declarat, miercuri, că ia în calcul introducerea înscrierii online la liceu pentru candidaţii din provincie, această decizie fiind luată după ce, la Şcoala „Sfinţii Voievozi” din Capitală, sute de elevi şi părinţi au format cozi pentru a completa actele de admitere.

„Ceea ce se întâmplă zilele acestea la o şcoală din Bucureşti, în care elevii şi părinţii fac sute de kilometri pentru a se înscrie la un liceu în Capitală, este un lucru inuman, din punctul meu de vedere şi alături de colegii mei din minister, de inspectorii şcolari şi toţi colegii din inspectorate trebuie să regândim metodologia de admitere în liceu, în sensul în care să nu alerge persoanele cu dosarele, să alerge hârtiile pentru că suntem în perioada de alfabetizare digitală, dacă o pot numi aşa, şi cred că trebuie să găsim instrumentele electronice în aşa fel încât să uşurăm viaţa fiecărui cetăţean”, a declarat Liviu Pop, ministrul Educaţiei Naţionale.

Ministrul Educaţiei a explicat că cea mai bună varinată pentru această problemă ar fi ca elevii să îşi trimită online documentele de înscriere.

„Nu văd o problemă, astăzi, ca la o şcoală dintr-o comună, elevii, care au absolvit clasa a VIII-a să nu stea cu dirigintele şi cu părintele şi să completeze o fişă de înscriere la un liceu din Capitală sau alt judeţ. De ce este nevoie să vină cu dosarul la înscrieri şi toate celelalte? Simplificăm procedura. Documentele să le completeze la şcoala de la care provine, să fie prelucrate prin centrul judeţean şi să ajungă direct la centrul Bucureşti pentru a fi procesate aici. Este o procedură în cadrul metodologiei. Încercăm să simplificăm procedurile pentru a nu alerga cetăţenii, să alergăm hârtiile”, a adăugat Liviu Marian Pop.

Pop s-a arătat nemulţumit de rezultatul obţinut la examenul de bacalaureat al liceelor tehnologice şi doreşte să facă modificări, introducând o examinare diferenţiată, în funcţie de filieră.

„O modificare a structurii Bacalaureatului, introducerea a încă două tipuri de Bacalaureat va fi luată în calcul, vom face o dezbatere publică, iar orice modificare, îşi va produce efectul în doi-trei ani de zile. Nu ne putem juca cu o modificare făcută pe picior a examenului. Din datele pe care le avem, putem trage concluzia că avem nevoie de această formă de Bacalaureat, mai ales că am pierdut în ultimii patru ani, 26.000 de elevi, aproape un oraş. Constatăm că odată cu modificarea Legii educaţiei în 2011, atunci când introducerea unui nou stil de Bacalaureat, a dus, pe zona liceelor tehnologice, un grad de promovabilitate din ce în ce mai mic, iar pe zona liceelor teoretice, o creştere a ratei de promovabilitate. Sunt lucruri pe care trebuie să le discutăm cu partenerii educaţionali în aşa fel încât, să identificăm care sunt problemele de fond. Dacă facem o conmparaţie între ultimii 10 ani de zile între cei care au absolvit învăţământul liceal şi cei care au luat exmenul de Bacalaureat, vom vedea că lucrurile nu stau aşa cum ne-am dori”, a explicat ministrul Educaţiei.

Rata de promovare din acest an de la examenul de Bacalaureat 2017 este de 71,4 %, cu cinci procente mai mare faţă de anul trecut, când 66,4% dintre elevi au luat notă de trecere.

                                                                                      MEDIAFAX

Ministrul Educaţiei: "Nu vreau examen de admitere la liceu. Bacalaureatul trebuie schimbat"

Ministrul Educatiei, Pavel Nastase, a anuntat ca nu considera oportuna reformarea metodologiei de acces in invatamantul liceal prin reintroducerea examenelor de admitere. Tot Nastase spune, insa, ca ar putea fi modificat examenul de bacalaureat. Acesta ar urma sa devina diferentiat, in functie de specializarea in care a fost pregatit elevul.

Ministrul Educatiei, Pavel Nastase, a declarat in timpul unei vizite facute, joi, la Arad, ca nu crede ca este oportuna reformarea metodologiei de acces a elevilor in invatamantul liceal, subiect aflat in dezbatere publica in ultima perioada.

"Asa cum este organizata evaluarea (nationala - n.r.) in momentul de fata, corespunde si se racordeaza foarte bine cu sistemul romanesc de invatamant. Noi avem obligativitatea invatamantului pana in clasa a X-a, iar daca introduci un examen de admitere... nu este necesar. Evaluarea nationala este un examen care ne permite sa repartizam elevii in ciclul urmator", a spus Pavel Nastase.

Ministrul a fost intrebat si daca are in vedere introducerea bacalaureatului diferentiat, in functie de specializarile urmate de elevi in liceu, afirmand ca ia in calcul aceasta posibilitate.

"Ma gandesc la orice masura, inclusiv la aceasta masura, care sa aduca sistemul de invatamant romanesc intr-o stare de normalitate. Sa avem flexibilitatea necesara si cu aceasta descentralizare, copiii sa vina cu placere la scoala, sa avem manuale care evident sa aiba la baza programe scolare corespunzatoare, nu foarte stufoase, care sa plece de la competente, si nu de la anumite disipline sau continuturi pe care le cunosc unii sau atii care lucreaza in invatamant", a spus Nastase.

Ministrul Educatiei a facut o vizita in Arad pentru a participa la Targul EDU2JOB (care include un targ a locurilor de munca, un targ al educatiei si unul al firmelor de exercitiu), pentru inaugrarea unui nou sediu al Inspectoratul scolar Judetean si pentru o intalnire cu inspectorii scolari generali judeteni.

Nastase a afirmat ca inchiderea a 1.600 de scoli incepand cu 2006 nu este o masura neaparat buna, pentru ca "s-a mers doar pe ideea de eficienta economica", in timp ce siguranta elevilor nevoiti sa faca naveta in centre de comuna sau la oras a fost neglijata.

"Din cauza inchiderii scolilor, au aparut si microbuzele scolare, a aparut naveta pentru elevi si cadrele didactice (...) Avem semnale din teritoriu foarte multe de la cadre didactice si elevi care se plang pentru ca fac naveta dintr-o parte in alta. Foarte grav este ca aproape in fiecare saptamana sunt accidente in care sunt implicate microbuzele scolare. Decat naveta, cred ca mai eficient este sa reinfiintam anumite scoli", a spus ministrul.

"Vrem sa vedem daca sunt unele locatii care, in functie de populatia scolara si resursa cadrelor didactice, sa fie redeschise, sa gandim o realocare a acestor spatii".

"Pe mine ma ingrijoreaza foarte mult aceste accidente cu microbuze scoalare, aproape saptamanal se intampla. in plus, am aglomerat foarte mult scolile centrale, toata lumea vrea sa invete in centru. Trebuie facuta o noua analiza, sa nu cumva din motive pur de eficienta economica sa afectam viata oamenilor, sanatatea", a adaugat Nastase, potrivit news.ro.

                                                                          Autor: portalInvatamant.ro

Modificare importantă la admiterea în liceu în 2017

Evaluarea Naţională devine un examen de care se ţine cont în măsură cât mai mare. În acest an, nota de la concursul pe care îl vor susţine absolvenţii clasei a opta va avea o pondere de 80% la admiterea de la liceu, relatează Digi24.

„Iniţial procentul era 50% - 50%, apoi era de 75% şi de anul acesta de 80%”, spune Marian Banu, purtător de cuvânt ISMB Bucureşti.

Profesorii spun că această măsură a venit după ce în repetate rânduri s-a observat o diferenţa majoră între notele obţinute de elevi în anii de şcoală şi cele de la Evaluarea Naţională.

„Există diferenţe, uneori notabile, între media claselor V-VIII şi media de la Evaluarea Naţională. Foarte rar invers! Deci este clar că ceva trebuie reglat. Ceva trebuie reglat în sensul de a deplasa centrul de greutate pe Evaluarea Naţională la un anume moment”, adaugă Marian Banu, purtător de cuvânt ISMB Bucureşti.

În timp ce multe cadre didactice susţin că acest exament reprezintă cea mai bună metodă pentru că un elev să între la liceul dorit, experţii în educaţie sunt de cu totul altă părere! Ei spun că împărţirea liceelor după preferinţe dăunează, atât sistemulul de învăţământ, cât şi adolescenţilor.

„În Finlanda diferenţa dintre şcoli, în ceea ce priveşte calitatea nu este deloc mare. Aşadar, oriunde ţi-ai duce copilul eşti sigur că are parte de oportunităţi educaţionale adecvate. În Romnia nu avem asta. Avem câteva licee, unele care au o medie absurdă, din punctul meu de vedere. Adică să ai că ultima medie 9,80...pentru mine este absurd”, afirmă Tincuţa Apateanu, consultant educaţional.

Şi totuşi, pe 2 mai, toate unităţile de învăţământ - fie că sunt licee sau şcoli profesionale - sunt obligate să îşi afişeze ofertele de şcolarizare, pe profiluri, domenii şi calificări profesionale. Apoi, de la jumătatea aceleiaşi luni vor fi programate şedinţe de instruire cu părinţii şi elevii

Profesorii cred că elevii ar trebui să acorde o importanță deosebită acestui examen, care în bună parte le poate schimbă viaţă.

Anul trecut, la Evaluarea Naţională 25% dintre elevi au luat note mai mici de 5, în timp ce notă maximă au obţinut-o doar 253 de elevi.

Invatamant obligatoriu de la 4 ani si examen de admitere la liceu. Ce include programul de guvernare al PNL pentru Educatie

Asa cum ne-au obisnuit politicienii romani, cu doar doua luni inainte de alegerile parlamentare din 2016 si-au facut publice programele de guvernare, cu scopul de a convinge cat mai multi romani sa ii voteze.

Vom prezenta in materialul urmator programul de guvernare propus de PNL pentru Educatie.

In cazul in care ar ajunge la putere, Raluca Turcan, deputatul liber propune urmatoarele modificari ale sistemului de invatamant:

- generalizarea invatamantului obligatoriu de la 4 ani;
- examene de admitere la licee, diferentiate, in functie de profilul liceului;
- Bacalaureat diferentiat;
- crearea de facultati de profesori;

"Avem 700.000 de copii in afara scolii. 32% dintre tineri nu-si pot gasi un loc de munca, decuplarea de piata muncii este la un grad alarmant, iar analfabetismulfunctional este de 37% in randul populatiei.

Un simplu calcul ne arata ca din cei 26 de ani, PSD a fost in fruntea ministerului educatiei - 19!!! Si atunci cum sa-i mai crezi cand vorbesc despre depolitizarea sistemului, de salariile mici, despre abandonul scolar, despre diplome false sau plagiate?! Cand tot ce fac e sa falsifice, la vedere - concursurile, diplomele, doctoratele.

PNL-ul va oferi raspunsuri pe urmatoarele teme prioritare:

    Decuplarea educatiei de piata muncii;
    Subfinantarea cronica si netintita a educatiei;
    Pungile de saracie acuta si abandonul scolar record;
    Scolile profesionale inutile pentru investitori;
    Manualele, programele si evaluarile rupte de cerintele pietei;
    Promovabilitatea scazuta - jumatate de milion de elevi nu au reusit sa ia examenul de BAC in ultimii ani si se indreapta vertiginos spre saracie si izolare. Si au nevoie de solutii!"

Raluca Turcan a mai amintit ca Romania are nevoie de:

- Mai multi absolventi de scoli profesionale, cu calificari reale si adaptate pietei muncii;
- Licee profesionale la standarde moderne in parteneriat cu mediul economic, facilitati fiscale investitorilor care doresc sa faca parteneriate cu scolile profesionale. Scolile profesionale nu mai trebuie sa fie un refugiu pentru cei care nu reusesc la un liceu teoretic, ci un traseu voluntar de cariera;
- Generalizarea invatamantului obligatoriu de la 4 ani si asigurarea de locuri in gradinite si scoli astfel incat sa ajungem la invatamant intr-un singur schimb in toate scolile!
- Examene de admitere la licee, diferentiate, in functie de liceul pe care-l urmeaza. Bacalaureat diferentiat, in functie de profilul liceului, cu acces diferit spre universitati;
- Modificat continutul manualelor, simplificat, adaptat la cerintele si sistemele de evaluare (nationale si internationale);
- Crearea de facultati de profesori pentru a invata sa-i inveti pe elevi!
- Profesorii sa fie salarizati in functie de evaluare si performanta;
- Invatamantul superior si cercetarea sa fie motoarele dezvoltarii economice si ale inovarii, cu standarde ridicate de calitate si integritate  

                                                                          Autor: Ion Andreea

Sursa Portal Invatamant

Calendar admitere liceu 2016

Ierharhia mediilor de admitere la liceu pentru candidaţii care au susţinut Evaluarea Naţională a fost publicată, joi, pe site-ul admitere.edu.ro. 
Începând de vineri, 8 iulie, absolvenţii de clasa a VIII-a vor completa fişele de înscriere. Tot în această perioadă fişele vor fi introduse în baza de date computerizată.
 Ministerul Educaţiei a publicat joi, 7 iulie, ierarhia la nivel judeţean a mediilor aboslvenţilor claselor a VIII-a, astfel încât aceştia să ştie către ce licee să se îndrepte.  
 Ierharia la nivel judeţean poate fi accesată pe site-ul admitere.edu.ro. 
  În perioada 8 - 12 iulie, elevii vor completa fişele de înscriere la liceu, urmând ca în aceeaşi perioadă acestea să fie introduse în baza de date computerizată.

Veste bună pentru toţi cei care au doar liceul. Se dă lege!

Bostan: "Vrem să eliminăm restricţiile privind nivelul de şcolarizare. Programator poţi deveni doar cu liceul".

Ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Marius Bostan, a susţinut, marţi, într-o dezbatere de specialitate, că facilităţile acordate start-upurilor şi taxa zero pentru programatori reprezintă preocupări pentru autorităţile în domeniu, susţinând, de asemenea, că ‘programator poţi deveni doar cu liceul’. Rectorul Politehnicii din Bucureşti i-a răspuns ministrului ca dacă e aşa, atunci să desfiinţeze universităţile.

‘Suntem preocupaţi de accesul start-upurilor pentru a oferi facilitatea de taxă zero pentru programatori. Vrem să eliminăm şi bariera de 10.000 de dolari fixată în acest moment. Suntem preocupaţi de eliminarea oricăror restricţii privind nivelul de şcolarizare, pentru că există programatori tineri care pot fi foarte uşor studenţi. Sunt exemple foarte multe de tineri competenţi. Programator poţi deveni doar cu liceul, doar trebuie să ai o specializare. Trebuie să ajungem o concluzie cât mai repede pentru a finaliza un astfel de Ordin’, a spus Bostan.

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI) a publicat, în aprilie, un proiect de ordin comun prin care încearcă să lărgească sfera de aplicare a impozitului zero pentru programatori.

Oficiali din instituţiile publice, ai mediului educaţional şi lideri ai industriei IT&C au participat, marţi, la o dezbatere de profil, organizată în cadrul conferinţei cu tema ‘Cererea pieţei IT&C vs. oferta educaţională’

sursa:romaniatv.net

MINISTRUL EDUCAŢIEI VREA SĂ REINTRODUCĂ EXAMENUL DE ADMITERE LA LICEU

Examenul de admitere la liceu ar putea fi reintrodus. Ministrul Educatiei, Adrian Curaj, a anuntat ca nu exclude aceasta varianta, care ar eficientiza procedura de repartizare la liceu.

Astfel, pe langa examenul de Evaluare Nationala de la sfarsitul gimnaziului, absolventii claselor a VIII-a ar trebui sa sustina un nou examen pentru admiterea la liceu.

Desi considera ca ar fi o varianta buna pentru invatamantul romanesc, ministrul Educatiei nu stie insa daca va putea duce la bun sfarsit un astfel de proiect in mandatul sau scurt.

"As vrea sa cred ca in viitorul apropiat vor aparea transformari majore in modul in care scolile isi vor alege copiii si copiii vor avea intelegerea asupra posibilitatilor lor de a alege. (...) As lua in calcul (varianta unui examen de admitere la intrarea in liceu - n.r. ), numai ca nu stiu daca pot sa duc un astfel de lucru la bun sfarsit in mandatul meu scurt si prefer sa spun ca ar trebui, dar, din pacate, nu pot sa am aceeasi abordare cu cea pe care o am acum, pragmatica, referitor la invatamantul profesional dual", a declarat Adrian Curaj.

Acesta mai spune ca tinerii care termina clasa a opta ar trebui sa beneficieze de o consiliere profesionala mai temeinica.

"Am fost cu totii nemultumiti si suntem nemultumiti: la liceu se intra si cu media 2, 3.... Nu se poate. Cred ca nu am fost suficient de expliciti. Tinerilor trebuie sa li se acorde sanse mai multe si oportunitati mai multe.Consilierea profesionala, din pacate, este departe de ce ar trebui sa fie si aici avem interesul si determinarea sa investim foarte mult in consiliere profesionala, astfel incat tinerii nostri, la terminarea clasei a opta, sa fie mai bine dirijati: pe o cale care tine de liceu - care ne asteptam sa se incheie cu Bacalaureatul si vedem unde suntem - sau o cale care e legata de valorificarea potentialului in zona profesionala, punand accent pe faptul ca ma pot misca dintr-o parte in alta, astfel incat nu este blocat niciun tanar in a-si realiza intreg potentialul, inclusiv de a ajunge profesor universitar, daca la momentul zero a ales sa mearga pe cale profesionala, dar e puternic, determinat si stie ce vrea", a mai spus ministrul Educatiei.

Autor: Ion Andreea

Admiterea la liceu în anul şcolar 2015 – 2016

După ce iniţial a anunţat că ar putea fi reintrodus un nou examen pentru absolvenţii claselor a VIII-a, care să asigure admiterea la liceu în 2016, Ministerul Educaţiei s-a răzgândit. Astfel, absolvenţii de gimnaziu vor fi admişi la liceu şi anul viitor prin aceeaşi formulă ca în anii precedenţi, în urma repartizării computerizate.

Media de admitere la liceu în 2016 se va calcula, astfel: 25% media anilor de gimnaziu şi 75% media obţinută la Evaluarea Naţională.

Potrivit Ordinului Ministrului Educaţiei, elevii care au obţinut nota 10 la un examen de recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, pot fi admişi fără să dea proba de limba străină la liceele cu profil bilingv.

Calendar:

• 23-24 mai 2016 - înscrierea pentru probele de aptitudini sau pentru examenele de limbă modernă sau maternă;
• 25-28 mai 2016 - desfăşurarea probelor de aptitudini, de limbă modernă sau maternă;
• 30 mai 2016 - afişarea rezultatelor şi depunerea de contestaţii, acolo unde metodologia permite;
• 31 mai 2016 - afişarea rezultatelor finale la probele de aptitudini sau de limbă modernă sau maternă;
• 8-12 iulie 2016 - completarea opţiunilor în fişele de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi de către părinţii acestora, asistaţi de diriginţii claselor a VIII-a;
• 8-12 iulie 2016 - introducerea în baza de date computerizată a datelor din fişele de înscriere;
• 9-13 iulie 2016 - verificarea de către părinţi şi candidaţi a fişelor editate de calculator, corectarea greşelilor în baza de date computerizată şi listarea fişelor corectate din calculator;
• 19 iulie 2016 - repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2016 - 2017;
• 20 iulie 2016 - afişarea în şcolile gimnaziale a rezultatelor, adică a listelor cu absolvenţii repartizaţi proveniţi din şcolile respective şi a listei cu locurile neocupate în liceele din judeţ;
• 20 iulie 2016 - afişarea de către fiecare liceu a listei candidaţilor repartizaţi în acea unitate;
• 21-29 iulie 2016 - depunerea dosarelor de înscriere la şcolile la care candidaţii au fost repartizaţi.

                  

MANUALE GRATUITE PENTRU ELEVII CLASELOR A XI-A SI A XII-A: CUM POT FI DECONTATE

Manuale gratuite pentru elevii claselor a XI-a si a XII-a: cum pot fi decontateIncepand din anul scolar 2015-2016, Ministerul Educatiei a decis sa ofere manuale scolare gratuite si elevilor din clasele a XI-a si a XII-a.

La presiunile Consililui National al Elevilor, Ministerul Educatiei a decis sa deconteze cel putin materialele didactice pentru materiile pe care elevii din ciclul superior al liceului le studiaza pentru examenul de bacalaureat.

Legea Educatiei arata ca invatamantul obligatoriu si gratuit se refera la primele 10 clase, asadar, elevii din clasele a XI-a si a XII-a sunt nevoiti sa isi cumpere singuri manualele de care au nevoie la scoalal, acesta fiind unul dintre motivele principale care incurajeaza abandonului scolar.

Ministerul Educatiei a decis sa ii scuteasca pe elevi de o cheltuiala in plus, pe care multi dintre ei nu si-o pot permite si a decis sa le asigure manuale gratuite cel putin pentru materiile principale.

Decizia a fost luata pe ultima suta de metri inainte de inceperea noului an scolar, motiv pentru care Ministerul Eduatiei nu poate achizitiona manuale direct de la editori si sa le ofere elevilor in prima zi de scoala, insa a decis sa le deconteze elevilor cheltuielile facute pentru achizitia cartilor necesare.

"In urma discutiilor cu elevii, vom aloca o suma care sa le acopere macar cheltuielile pentru manualele de la materiile care se dau la Bac. Din pacate, nu mai este timp sa achizitionam manualele direct, dar elevii isi vor putea deconta cheltuielile facute pe manuale in baza unei chitante", a explicat ministrul Educatiei, Sorina Cimpeanu.

Manualele scolare pentru clasele a XI-a si a XII-a vor costa bugetul de stat aproximativ 20 de milioane de lei, considera ministrul Cimpeanu.

                                                                              Ana-Maria Tudor

Se modifică metodologia admiterii la liceu!

Notele obţinute de elevi vor conta mai puţin la admiterea la liceu. Ponderea notelor din clasele V-VIII va conta numai în proporţie de 25%, în timp ce media de la Evaluarea Naţională va conta în proporţie de 75% la admiterea la liceu de anul viitor, a anunţat, vineri, 6 septembrie 2013,  ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, spune că măsura este "o cârpeală binevenită", însă mai corectă era măsura din lege, în care este prevăzut si un examen de admitere la liceu.  "Ministrul a anuntat ca la admiterea in liceu media de la examen va conta 75% iar notele din V-VIII vor conta 25%. Este o CARPEALA binevenita. E bine ca a facut acest lucru. Masura corecta este cea prevazuta de Legea educatiei: 30% examen specific organizat de liceu, 35% examen national si 35% portofoliul educational. Sa se angajeze ca o va aplica. Trebuie rezolvata problema de fond: notarea necorelata cu realitatea, care s-a vazut in momentul in care am organizat examenul corect. Obligatoriu trebuie introdus portofoliului educational: nota nu descrie, de una singura, totul despre nivelul copilului. De exemplu un copil poate avea 8 la stiinte naturale pentru ca toceste iar altul pentru ca intelege foarte bine totul dar nu a memorat numele tuturor speciilor de plante. Cei doi copii au abilitati diferite si trebuie orientati diferit. Portofoliul ii poate diferentia, nota nu", a declarat pe Facebook fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu. „Singura schimbare de anul acesta este la admiterea la liceu unde ponderea notelor din clasele V-VIII va fi de 25% şi ponderea notei de la Evaluarea Naţională va fi de 75%”, a ţinut să precizeze Remus Pricopie. El a mai spus că a aprobat toate metodologiile de examen şi că acestea nu au suferit schimbări. Până acum, ponderea mediei de admitere la liceu era de 50% - 50%. Ministrul a adăugat că a luat această decizie dat fiind faptul că evaluarea la clasă are „un grad de subiectivism extrem de ridicat”. „Au fost şcoli unde elevii aveau la clasă medii de 7-8 şi la evaluarea naţională au luat 2”, a completat Pricopie. Cele mai multe situaţii (59,52% din unităţile de învăţământ) relevă diferenţe de 2 până la 2,5 puncte între felul în care au fost evaluaţi elevii pe parcursul gimnaziului şi media de la evaluarea naţională a acestora, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei. Această ruptură între cele două tipuri de evaluare a fost identificată în 25 de judeţe: Iaşi, Sibiu, Braşov, Argeş, Giurgiu, Bacău, Constanţa, Dâmboviţa, Maramureş,  Alba, Vaslui, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi, Sălaj, Tulcea, Bihor, Arad, Teleorman, Satu-Mare, Covasna, Dolj, Harghita, Călăraşi, Botoşani şi Ialomiţa. În alte 6 judeţe (Vâlcea, Mureş, Timiş, Hunedoara, Caraş-Severin, Olt) diferenţele sunt şi mai mari, depăşind 2,5 puncte. O situaţie considerată acceptabilă, respectiv un raport de 1,5 până la 2 puncte între mediile pe ciclul gimnazial şi cele la Evaluarea Naţională, se înregistrează în judeţe precum Gorj, Suceava, Vrancea, Ilfov, Prahova, Cluj, Buzău, Galaţi şi Neamţ (reprezentând 21,42% din totalul unităţilor de învăţământ, la nivel de ţară). Numai Bucureştiul şi judeţul Brăila înregistrează un raport normal între evaluarea la clasă şi Evaluarea Naţională, dar reprezintă doar 4,76% din totalul judeţelor. Şcolile unde sunt aceste diferenţe vor fi monitorizate O situaţie îngrijorătoare o reprezintă şi faptul că 35.000 de elevi, din totalul celor care au participat la Evaluarea Naţională, nu au reuşit să obţină minim 5. O parte a elevilor se încadrează în sfera analfabetismului funcţional. De asemenea, abandonul şcolar este un fenomen întâlnit mai ales la trecerea de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi este direct proporţional cu eşecul şcolar înregistrat în urma Evaluării Naţionale. Toate unităţile de învăţământ unde diferenţele de notare sunt mari sau unde numărul de elevi cu medii de promovare a fost scăzut vor fi monitorizate în mod constant. Inspectoratele şcolare vor realiza analize, punctuale, iar conducerile şcolilor vizate vor fi evaluate în funcţie de măsurile pe care le vor adopta pentru îmbunătăţirea procesului de predare - învăţare. Peste 190.000 de elevi, înscrişi în invăţământul primar Anul acesta, în învăţământul primar s-au înscris 190.000 de elevi. Dintre ei, 175.000 sunt înscrişi la clasa pregătitoare, restul de 16.000 fiind înscrişi direct în clasa I. „99% din copiii de cinci ani sunt la grădiniţă şi 75-85% din cei până în cinci ani sunt înscrişi la grădiniţă. În schimb, 8% din copiii care au terminat clasa a VIII-a anul acesta nu s-au înscris la liceu”, a punctat ministrul Educaţiei la Guvern. Potrivit acestuia, Legea Educaţiei stipulează că părinţii care nu şi-au înscris copiii în învăţământul obligatoriu trebuie amendaţi. Demnitarul a adăugat că în învătăţământul tehnic sunt înscrişi 13.000 de copii, cărora un număr de peste 2.000 de firme le vor asigura practica în acest an. „Anul trecut erau doar 12.600 de elevi în învăţământul tehnic şi 1.500 de firme”, a mai spus Pricopie. Infrastructura şcolară şi decontarea abonamentelor de transport La rândul său, vicepremierul Liviu Dragnea a explicat că anul acesta s-au investit peste 1,6 miliarde de lei în reabilitarea şcolilor. Acesta speră ca până săptămâna viitoare să rezolve situaţia decontării transportului şcolar. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie a adăugat că lucrul acesta se va face gradual şi că au fost luate măsuri astfel încât să nu mai existe diferenţe foarte mari la preţurile de abonamente. Prin urmare, a fost stabilit un plafon maxim pentru fiecare kilometru ca să nu se mai ajungă la diferenţe de abonamente de la 20 de lei la 600 de lei pentru 5 km de drum, spre exemplu. Numai 25% din şcoli au pază, susţine Victor Ponta Legat de actele de violenţă în şcoli, acestea au scăzut cu 1,4% în anul şcolar 2012 - 2013, potrivit ministrului de Interne, Radu Stroe. Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a atras atenţia că numai 25% din şcoli au pază, în cele mai multe cazuri aceasta fiind asigurată de firme private. El le-a cerut miniştrilor de Interne, Administraţiei şi Educaţiei să elaboreze un plan naţional de acţiune având ca scop creşterea siguranţei în mediul şcolar şi colaborarea mai bună între autorităţile locale şi şcolare pe de-o parte, şi Poliţie şi Jandarmerie pe de altă parte. "În cât timp putem să asigurăm creşterea la şcolile, în special, cu un grad mai mare de pericol? O s-o luăm şi noi treptat că nu poţi să le faci pe toate 75% odată, dar trebuie să găsim zonele, cartierele, în special în marile oraşe, unde e un pericol şi un grad de infracţionalitate ridicat. Acolo, în primul rând, trebuie să facem colaborarea dintre Poliţie, Jandarmerie şi Şcoală. Vreau să facem, nu doar să ridicăm din umeri şi să spunem «Aşa se întâmplă în toată lumea». Încă putem să oprim acest fenofmen şi s-l inversăm ca trend", le-a cerut Ponta participanţilor la videoconferinţă. La rândul său, Stroe a anunţat că Guvernul a aprobat un memorandum care stabileşte un mod de relaţionare directă între primari, directorii şcolilor şi structurile Ministerului de Interne, documentul având drept scop reducerea violenţei în incinta şi în jurul şcolilor.De Adevarul.ro

                                                                                                   c.l.

M-am “ţolit” prima dată în “Şulmeghi!

   Poate că titlul o să vă surprindă, dar povestioara pe care vi-o spun este adevărată şi-mi face plăcere s-o relatez cititorilor acestui blog şi tinerei generaţii de azi. Tocmai intrasem în treapta I la liceu, e vorba de Liceul Electrotehnic Baia Mare, pe strada Culturii, adică în “buricul târgului”. O lume nouă, misterioasă şi cu …multe necunoscute. Aveam parte însă după o săptămână de nişte dascăli-prieteni care doreau să ne înveţe şi mai multe lucruri. Îmi amintesc cu plăcere de doamna profesoară Angela OŞAN la limba română, de domnul profesor Augustin Griguţa BOTIŞ, de doamna dirigintă Elisabeta ŞUTEU, de doamna Lia CHIOREAN, de regretata profesoară-antrenor Ioana BODEA, de domnul profesor de matematică Vasile ILUŢ, de domnul director şi profesor de fizică Nicolae NECHITA, de domnul professor de biologie Marin BOBOC, de domnul profesor ing. Adrian TURICU, de maistrul Justin SĂLĂJAN, de doamna bibliotecar M. PETRESCU, de pedagogii Liviu PETRESCU şi Augustin GAVRA, de doamna ing. Rodica MICU, de regretatul Ioan MOLDOVAN sau domnul GHERASIM.

 Părinţii mei şi în special mama Ana, dorind să-mi răsplătească cumva faptul că învăţam bine spre foarte, foarte bine a luat hotărârea ca de Crăciun să am prima mea “canadiană” adică un cojoc de oaie prelucrat foarte bine, de culoare maronie şi care se făceau la Ulmeni. În acest sens mama a luat hotărârea să mergem sâmbătă după masa (deoarece se făceau ore pe vremea mea şi sâmbăta!) la Ulmeni, la un vestit cojocar. La convins pe tata să-i dea banii necesari şi urma să facem “joncţiunea”în staţia de autobuz pentru a merge până în Mireşu Mare iar de acolo pe jos, să trecem calea ferată pe podul de cale ferată şi să ajungem pe strada Gării unde stătea vestitul cojocar. Ne-a luat cam două ore şi jumătate această incursiune a noastră. Iată-ne şi ajunşi la cojocar acasă. O casă mare, frumoasă şi o cameră în care lucra meşterul, fiica sau nora dânsului. Eram subţirel, “tras printr-un inel, aveam coşurile adolescenţei pe faţă dar şi un “atu” în sensul că nu va trebui să folosească multe piei de miel pentru canadiana mea. M-a măsurat după care mi-a arătat trei modele de canadiană. Cea mai frumoasă era considerată a fi cea care avea la guler mai multă lână. Mama s-a înţeles la preţ cu meşterul. Acesta a lăsat de la el vreo 50 de lei care reprezenta un adevărat succes pentru mama mea. La o săptămână urma să vin după ea. Aşa am şi procedat, numai că de data asta m-am dus eu împreună cu tatăl meu cu o pereche de cai mai “năzdrăvani” ca cei din poveştile lui Creangă. Am trecut Someşul cu podul plutitor şi nu ne-am oprit pănă la cojocar acasă. Acesta mi-a dat să probez canadiana şi eu deja mă visam cu colindul la fetele frumoase din Lucăceşti care o să-mi aprecieze canadiana! Ne-am întors acasă iar tatăl meu mi-a spus să mi-o las pe mine ca să nu se “zbârcească” , lucru pe care l-am făcut fără nici o împotrivire deşi afară erau vreo 12-15 grade Celsius. Şi astăzi mai am canadiana, din păcate nu mă mai cuprinde, cojocarul nu ştiu dacă mai trăieşte dar ştiu în mod cert că niciodată nu mi-a fost frig când o purtam. Poate de aceea oile şi mieii nu se plâng de frig niciodată…

                                                                                Gelu Dragoş

Haos! Clasa a IX-a rămâne la liceu

În loc să le facă viaţa mai uşoară copiilor, aşa-zisa reformă din învăţământul românesc capătă, noi forme, care nu fac altceva decât să chinuie copiii. De la an la an, iniţiativele legislative ale politicienilor folosesc drept cobai elevii!

După ce a fost nevoie de ani buni ca actuala Lege a educaţiei să intre în vigoare şi abia în 2011 a fost definitivată, aceasta urmează să fie din nou schimbată! Cea mai controversată dintre prevederile ei a fost, fără doar şi poate, cea adusă de ex-ministrul Daniel Funeriu, cu privire la introducerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial. De atunci însă, şeful de la Educaţie a fost înlocuit, iar actualul ministru, Ecaterina Andronescu, are propriile idei. Ea a declarat, weekendul trecut, că doreşte menţinerea clasei a IX-a la liceu, şi că intenţionează să legalizeze cât mai rapid această... modificare a schimbării! “Acest lucru (introducerea clasei a IX-a la gimnaziu) ar fi pur şi simplu o abandonare a calităţii sistemului naţional de învăţământ. Vom corecta Legea educaţiei”, a afirmat hotărâtă doamna ministru. Potrivit actului legislativ din 2011, elevii care au intrat în clasa a V-a în acest an şcolar ar trebui să stea în gimnaziu cinci ani, inclusiv în clasa a IX-a. Măsura ar fi trebuit să se aplice din 2015, dar situaţia rămâne incertă în cazul în care ministrul Andronescu îşi va duce la îndeplinire ideea, aşa cum “ameninţă”.

Nu se ştie cum se va da Bac-ul!

O altă nebuloasă în existenţa elevilor este cea legată de introducerea bacalaureatului profesional, de asemenea, dorită de şefa de la Educaţie. Deşi au început şcoala de mai multe săptămâni, elevii din clasele a XII-a încă nu ştiu dacă examenul de la finalul liceului se va da diferenţiat sau, ca şi până acum, la fel pentru toţi liceenii, indiferent de gradul de pregătire.

Sursa: Libertatea.ro

                                                                                  Mihaela Barbu