96 de noi cazuri de infectare cu coronavirus în Maramureș în ultimele 24 de ore

Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției Maramureș are centralizate următoarele informații cu privire la situația epidemiologică:

23457 persoane infectate cu SARS-CoV-2 de la începutul pandemiei;
96 persoane confirmate în ultimele 24 de ore;
3952 pacienți vindecați și externați din spital;
242 pacienți internați în spital;
18 pacienți internați la ATI, din care șapte pacienți sunt intubați;
7044 pacienți externați la cerere cu test pozitiv până în prezent;
2161 persoane carantinate la domiciliu sau în locația declarată;
90481 teste efectuate până în prezent;
1544 persoane izolate la domiciliu sau în locația declarată;

1164 persoane decedate de la începutul pandemiei.

                                                                            CJCCI MM 

Statistica, mai importantă decât restricţiile şi relaxarea!

După o luptă politică deloc onorabilă, rămâne cum s-a stabilit: nici mai multe restricţii, nici mai largă relaxare.

Dacă nimic nu se schimbă pe bună dreptate se pune întrebarea la ce foloseşte o continuă confruntare politică?  Am zice că întâi de toate lupta hrăneşte orgoliul fiecărui politician. Aşa cum antrenamentul ţine în formă un sportiv, gargara zilnică pregăteşte politicianul pentru adevăratul război.

Din nefericire, trecem printr-o perioadă în care există două teatre de război politic.

Într-o parte se duce o luptă grea împotriva unui duşman nevăzut, Covid-19, iar în altă parte au loc obişnuitele manevre de uzură pentru slăbirea adversarului.

Cât de reală este lupta anti-coronavirus? Cum influenţează acest efort, comparabil cu efortul de război, viaţa politică obişnuită este greu de stabilit.

În puhoiul de incertitudini, există însă câteva certitudini.

Este o certitudine că Opoziţia, fără să aibă probe, este convinsă că pandemia va contribui la erodarea guvernului PNL. Singurul lucru pe care trebuie să-l facă partidele care nu sunt la guvernare este să întreţină vie impresia că guvernul greşeşte şi la capitolul restricţii şi la capitolul relaxări.

O altă certitudine ţine de statistică. Numărul testelor, numărul persoanelor depistate pozitiv, numărul cazurilor grave, numărul morţilor ar trebui să fie dincolo de orice dubiu. Este o certitudine că niciun partid nu crede în corectitudinea datelor prezentate exlusiv de guvern.

Tot de statistică ţin şi datele de ordin economic şi financiar. Şi în vremuri normale partidele de la guvernare au fost suspicionate că măsluiesc datele, jonglează cu cifrele. Guvernele PSD s-au lăudat cu realizările economice, dar faptul că social-democraţii situau România pe primul loc în UE  la creşterea economică nu i-a ajutat nici la euroalegeri, nici la prezidenţiale.

Guvernul actual este obligat să utilizeze statistica în dublu sens. Pe de o parte se străduieşte să demonstreze că menţine economia peste linia de avarie, pe de altă parte trebuie să prezinte datele despre evoluţia pandemiei pentru a justifica justeţea echilibrului dintre măsurile restrictive şi cele de relaxare. Nu este uşor.

Guvernul Orban a învăţat din mers să supravieţuiască într-un mediu politic total ostil. Nu are niciun partener de nădejde. Pe partea dreaptă a eşichierului politic se află USR-PLUS, PMP, ALDE şi UDMR.

USR-PLUS s-a născut ca o forţă anti-sistem şi indiferent ce partid ar fi la guvernare, ca să-şi menţină popularitatea, trebuie să aibă o atitudine critică. Mai concret, dacă USR-PLUS încetează să critice guvernul PNL, îşi asumă riscul de a scădea sub pragul electoral atât la alegerile locale, cât şi la cele parlamentare.

PMP a încercat să se apropie de PNL, dar liberalii nu uită că din cauza preşedintelui Băsescu au fost obligaţi să se alieze cu PSD. Sunt supăraţi pe Traian Băsescu şi foştii PDL-işti, pentru că le-a fracţionat partidul.

ALDE ar fi meritat mai multă atenţie din partea PNL pentru că datorită lui Tăriceanu a căzut guvernul PSD. Prin tot ce face, PNL îndepărtează ALDE de la orice tip de colaborare, împingându-l spre PSD.

UDMR are motive suficiente pentru a fi supărat pe PNL. Atitudinea de-a dreptul ostilă a preşedintelui Iohannis faţă de UDMR a surprins chiar şi PNL-ul.

În consecinţă, liberalii au încetat orice colaborare şi cu această formaţiune care, totuşi, face parte din aceeaşi familie politică europeană.

Nu mai este cazul să vorbim despre relaţiile PNL cu PSD şi Pro România.

Concluzia firească este că PNL este un partid izolat. Asediat din toate părţile, pandemia îi oferă guvernului Orban şansa de a experimenta nu doar un nou tip de comunicare, ci şi un alt mod de guvernare. Lista adversarilor, în ordinea periculozităţii: USR-PLUS, PMP, UDMR, Pro România, PSD.  Ce prieten i-a mai rămas? Pandemia.

Dacă gestionează măcar ca şi până acum criza sanitară, dacă salvează economia, PNL are şansa de a ieşi aproape învingător din confruntarea cu toate partidele.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Încă un caz de coronavirus înregistrat în Maramureș și alte 361 în țară, în ultimele 24 de ore

Autoritățile au anunțat, astăzi, un nou bilanț al infecțiilor cu COVID-19. Până în 29 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 11.978 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19. În ultimele 24 de ore a fost confirmat încă un caz și în județul nostru.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 362 de noi cazuri de îmbolnăvire.  Dintre persoanele confirmate pozitiv, 3.569 au fost declarate vindecate și externate. Totodată, până la prânz, 675 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. La ATI, în acest moment, sunt internați 247 de pacienți.  Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 166.993 teste, acestea includ și testele raportate în data de 28.04.2020 după ora 13:00.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Numărul de cazuri confirmate, pe județe, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică;

1. Alba 171
2. Arad 550
3. Argeș 134
4. Bacău 191
5. Bihor 449
6. Bistrița-Năsăud 175
7. Botoșani 446
8. Brașov 429
9. Brăila 22
10. Buzău 20
11. Caraș-Severin 88
12. Călărași 48
13. Cluj 325
14. Constanța 228
15. Covasna 178
16. Dâmbovița 96
17. Dolj 101
18. Galați 362
19. Giurgiu 127
20. Gorj 44
21. Harghita 19
22. Hunedoara 492
23. Ialomița 165
24. Iași 243
25. Ilfov 260
26. Maramureș 72
27. Mehedinți 59
28. Mureș 423
29. Neamț 461
30. Olt 38
31. Prahova 68
32. Satu Mare 55
33. Sălaj 31
34. Sibiu 282
35. Suceava 2.733
36. Teleorman 96
37. Timiș 449
38. Tulcea 44
39. Vaslui 112
40. Vâlcea 25
41. Vrancea 252
42. Mun. București 1.255

Eurostat: Bărbaţii stau mai mult internaţi în spital decât femeile în majoritatea statelor UE

Conform celor mai recente date prelucrate de Eurostat, în medie, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, un cetăţean a stat internat în spital între 4,5 zile şi 9,8 zile.

Cea mai mare şedere în spital o au vecinii noştri din Ungaria, care au stat în medie 9,8 zile în anul 2017. Conduc detaşat în topul statelor europene, urmaţi fiind de cehi cu 9,6 zile, francezi cu 9,1 zile, nemţi cu 9 zile în medie şedere într-o unitate spitalicească.

Românii sunt undeva la mijlocul clasamentului cu 6,5 zile şedere în medie în spital, la fel ca spaniolii. Biroul de date statistice al Uniunii Europene mai notează că deşi au existat mai multe paciente de sex feminin decât pacienţi de sex masculin, durata medie de şedere în spital a bărbaţilor a fost, în general, mai mare în majoritatea statelor membre.

                                                                                                               C.L.L.

Mai puține apeluri la 112 în minivacanța de Crăciun ca anul trecut

În minivacanța de Crăciun, operatorii STS au asigurat, 24 de ore din 24, funcționalitatea operativă a Sistemului național unic pentru apeluri de urgență. Cele mai multe apeluri de urgență au vizat solicitări pentru echipaje medicale ale Serviciului de Ambulanță.

Potrivit statisticilor existente la nivelul Serviciului de Telecomunicații Speciale, în perioada 24 – 29 decembrie s-au înregistrat 170.715 apeluri la numărul 112. Raportat la aceeași perioadă a anului trecut, numărul acestora a scăzut cu 14,83%.

În perioada de referință, toate apelurile de urgență au fost transferate către agențiile de intervenție, după cum urmează:

• Ambulanță – 58.865 (52,62%)
• Poliție – 27.355 (24,45%)
• ISU-SMURD – 19.933 (17,82%)
• Jandarmerie – 5.120 (4,58%)
• Alte agenții (cum ar fi Protecţia consumatorului) – 591 (0,53%)

Totodată, din statistica apelurilor înregistrate la 112 în perioada minivacanței de Crăciun, reiese faptul că numărul apelurilor transferate la Ambulanță a scăzut cu 13,85% față de anul 2018. La Poliție au fost transferate cu 4,36 % mai multe cazuri, la pompieri mai multe cu 3,17 %, iar la Jandarmerie mai multe cu 28,68%.

Timpul mediul de preluare a apelurilor de la cetățeni a fost de 4,27 secunde, iar timpul mediu de transfer al unui apel de la operatorii STS la dispecerii agențiilor de intervenție a fost de 55,62 secunde.

Un aspect important în această perioadă l-a constituit apelarea numărului 112 prin aplicația mobilă APEL 112. Un număr de 115 persoane au solicitat sprijin și au fost localizate prin intermediul aplicației dezvoltate de STS.

Reiterăm importanța apelării numărului unic 112 doar pentru urgențe! Reamintim cetățenilor că apelarea 112 în situații care nu reprezintă un pericol pentru viață, proprietate sau mediu provoacă întârzieri în acordarea ajutorului necesar persoanelor care sună pentru a anunța urgențe reale, iar acest lucru poate avea uneori consecințe fatale.

În România sunt 16.403 biserici ortodoxe și 19.543 școli

Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC) a publicat recent pe site-ul oficial o statistică privitoare la numărul locașurilor de cult aparținând celor 18 culte religioase recunoscute în România. Potrivit datelor care reflectă situația existentă la data de 31 decembrie 2015, Bisericii Ortodoxe Române îi aparțin 16.403 biserici, reprezentând 59,9% din totalul de 27.384 locașuri de cult existente în România.

Analizând informațiile publicate de SSC în paralel cu rezultatele ultimului recensământ din România, se observă următoarele:

Biserica Ortodoxă Română are 86,45% credincioși din totalul populației și un procent de numai 59,9% din totalul locașurilor de cult;
procentul de locașuri de cult aferent fiecărui cult, cu excepția Bisericii Ortodoxe Române, este mai mare față de procentul de adepți ai fiecărui cult din totalul populației;
discrepanța evidentă dintre procentul ridicat de persoane declarate de confesiune creștin-ortodoxă și procentul scăzut al locașurilor de cult, comparativ cu celelalte culte este de 25%.
Întrucât în spațiul public au fost lansate opinii tendențioase potrivit cărora numărul de biserici ortodoxe ar depăși numărul școlilor din România, trebuie reținute următoarele, conform Basilica.ro:

– conform Ministerului Educației Naționale există un total de 19.543 unități de învățământ preuniversitar (în mediul urban: 6.685; în mediul rural: 12.858) față de numai 16.403 locașuri de cult ortodoxe (în mediul urban și rural);

– aceste două instituții nu sunt în opoziție, ci se completează deoarece bisericile sunt destinate tuturor vârstelor, iar școlile doar elevilor (copiilor și adolescenților).

                                                             NapocaNews

Statistică europeană la adresa României ne dă de gândit !

1. Cea mai bisericoasă ţară din Uniunea Europeană (locul 1 la numărul de biserici pe cap de locuitor !).

2. Cea mai înapoiată ţară europeană (45% dintre români n-au WC în casă, faţă de 2% în Europa ).

3. Românii au doar jumătate din puterea de cumpărare a europeanului mediu, dar îşi petrec timpul liber în mall-uri şi hypermarket-uri şi contruiesc noi mall-uri şi hypermarket-uri, în ciuda crizei.

4. România este ţara cu cea mai dură lege anti-arme din lume, singura care işi ţine poporul complet dezarmat (motivând prin siguranţa populaţiei), dar este ţara cu cea mai mare corupţie din Europa – 40% ( Curtea de Conturi: din 15 miliarde de euro pe an achiziţii publice, 6.2 miliarde se fură  !).

5. România este printre puţinele ţări care interzic complet prostituţia ( pe motive de moralitate ), dar este cel mai mare exportator de prostituate din Uniunea Europeană ( peste Rusia si Ucraina !), conform EU Observer.

6. România este ţara cu cel mai mic şomaj oficial din ultimii 25 de ani, în medie, dar este singura ţară unde 50% din familii declară că nu au nici un membru angajat; iar 25% din familii au doar un membru angajat.

7. România este printre ţările cu cei mai mulţi absolvenţi de universitate din lume, dar este ţara fără nici o universitate în top 500 ( sub ţările africane !) şi ale cărei diplome nu sunt luate în seamă la angajare, nicăieri în Europa !

8. România este ţara unde şcoala este obligatorie până la sfârşitul liceului ( ?!, în sensul că liceul e gratuit ), dar este pe locul 1 în Europa la şcolari analfabeţi ( 30% !), iar 42% dintre români cred ca Soarele se învârteşte în jurul Pământului.

9. România este ţara cu cel mai mare procent de insatisfacţie la adresa clasei politice; românii se plâng în mod constant de corupţia şi incompetenţa politicienilor lor. Dar este singura ţară unde nu a avut loc nici un miting anti-coruptie în ultimii 25 de ani şi unde participarea publicului la acţiuni anti-coruptie este minimă.

10. România este ţara cu cea mai mică absorbţie a banilor europeni, dar este ţara cu cel mai mare procent de bani europeni furaţi, motiv pentru care Uniunea

Europeana a tăiat fondurile pentru infrastructură !

                                                                            Cristian LAURENŢIU

Depopularea României, judeţ cu judeţ

Scris de Mariana Bechir

Populaţia a scăzut în toate judeţele, cu excepţia Ilfovului. Tulcea deţine recordul, având cu 21,5% mai puţini locuitori decât în 2002.

Este vorba însă de datele preliminare, care nu includ cam 2,8% din gospodăriile ţării, ceea ce înseamnă, conform estimărilor Institutului Naţional de Statistică (INS), aproximativ un milion de persoane. Este vorba despre persoane pe care operatorii de la recensământ nu le-au putut contacta pentru că nu au dorit să fie recenzate sau pentru că toată familia era plecată în acel moment.

 Aşadar, potrivit rezultatelor preliminare, România are o populaţie stabilă de 19.043.767 de persoane, cărora li se adaugă cele 910.425 de români plecaţi la muncă în străinătate. 
Toate judeţele au înregistrat, de la recensământul din 2002 şi până la cel de acum, scăderi -  Timiş are cea mai mică diminuare (cu 4 procente), iar Tulcea deţine recordul negativ, având cu 21,5% mai puţini locuitori, faţă de acum 10 ani.
Dacă în 2002 aveam, în afara Bucureştiul, două judeţe cu o populaţie de peste 800.000 de locuitori (Prahova şi Iaşi), acum nu există niciunul cu atâţia locuitori. Prahova şi Iaşi se află în continuare pe locurile 2 şi 3, după Capitală, dar cu cu 735.883, respectiv 723.553 persoane. În 2002 existau patru judeţe cu populaţie peste 700.000 de locuitori, acum doar acestea două. A urcat în top judeţul Timiş, pentru că aici s-a înregistrat o scădere mai mică a populaţiei. Populaţia feminină este majoritară, reprezentând  51,3% din populaţia stabilă preliminară a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011.
Recordurile judeţului Ilfov
Ilfov este singurul judeţ unde a crescut populaţia, nu atât datorită natalităţii, cât faptului că s-au mutat aici mai multe persoane, în general fiind vorba de bucureşteni care au preferat să se retragă din zgomotoasa şi poluata Capitală. Astfel, Ilfovul are acum 364.241 de locuitori, cu 64.118 mai mulţi decât la recensământul din 2002, ceea ce înseamnă o creştere a populaţiei cu 21,4%. Tot Ilfovul este judeţul cu cea mai mare densitate, având 230 de locuitori pe kilometrul pătrat.
Ilfovul este şi judeţul cu cei mai puţini români plecaţi în străinătate - 2.565 de persoane.

În Vaslui domină bărbaţii
La fel ca şi până acum, numărul femeilor îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor, raportul fiind acelaşi ca şi la precedentele recensăminte. Astfel, în populaţia stabilă există 9.764.011 femei şi 9.279.756 bărbaţi. 
Spre deosebire de situaţiile anterioare, avem un judeţ cu mai mulţi bărbaţi decât femei: în Vaslui, populaţia stabilă este formată din 187.699 bărbaţi şi 187.452 femei. Balanţa nu este înclinată în Vaslui de faptul că ar fi plecat la muncă în străinătate mai multe femei decât bărbaţi, deoarece şi la acest capitol conduc bărbaţii: 13.960 de bărbaţi, spre deosebire de 13.567 femei.
Oricum, diferenţa este atât de mică, încât nu este exclus ca rezultatele finale ale recensământului să încline şi aici balanţa în favoarea femeilor. Recensământul arată că există, aşa cum se bănuia, judeţe unde femeile au plecat la muncă peste hotare într-o proporţie mai mare decât bărbaţii. 
Bucureştiul conduce în acest clasament, cu 2.318 mai multe femei plecate la muncă în vestul Europei (13.463 de bărbaţi şi 15.781 de femei). Urmează Iaşi, cu 1.256 mai multe femei care muncesc în străinătate (18.819 bărbaţi şi 20.075 femei). În Argeş, la fel, numărul femeilor plecate de acasă depăşeşte pe cel al bărbaţilor - 11.618 bărbaţi şi 12.755 femei.
Per ansamblu, numărul de bărbaţi plecaţi pentru mai mult de 12 luni îl depăşeşte uşor pe cel al femeilor, potrivit datelor colectate la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011 - 455.559 de bărbaţi şi 454.866 de femei.
În total, România are 910.425 de persoane plecate la muncă sau la studii de mai mult de 12 luni sau care intenţionează să stea afară mai mult de 12 luni, conform rezultatelor preliminare. Departe de numărul real, care trece de două milioane de români.

STATISTICA... ELECTORATULUI (I)

În legătură cu aceşti munţi de gunoaie, deocamdată s-a constatat că au pe vârfuri zăpezi veşnice...

  ***********
  Visele animalelor: realitatea în care oamenii visează...

  ***********
  Deocamdată am constatat că autorităţile, gura ne-au astupat, ridicând la rang de sat, peşterile şi grotele în care ne-am refugiat.
 
  ***********
  Dorim un partid sincer, care să facă minuni nu...vrăji!!!
 
                                                  VASILE DAN MARCHIŞ