„În toate cercetările,spiritul omenesc îşi îndreaptă atenţia
asupra tot ceea ce este în contact cu sine. Toată cunoştinţa noastră nu este
altceva decât o continuă stabilire de relaţii între subiect şi obiect....
Cunoştinţa omenească în genere tinde către două scopuri şi anume: a explica
lumea, universul, din care facem parte şi a înţelege rostul existenţei noastre
şi valoarea ei”. Citându-l pe filosoful Petre Andrei, ediţia de faţă a revistei
,,Vlăstare Chiorene” îşi propune ca de data aceasta să evidenţieze prin
titlurile abordate câte-va activităţi desfăşurate cu copiii care vor răspunde
la cele două idei prezentate mai sus.
Vorbind despre OM, practic
vorbim despre o persoană, despre existenţa sa şi despre tot ce implică aceasta:
individul ca ca fiinţă cât şi personalitatea sa. Omul este singura fiinţă
morală de pe Pământ, doar el este capabil să aleagă între bine şi rău sau
frumos şi urât.
Sinceritatea, cinstea, dreptatea, curajul, buna– cuviinţă,
demnitatea, cooperarea, iubirea faţă de aproapele tău sau omenia sunt câte-va
dintre valorile umane care se transmit din generaţii în generaţii începând cu
cele mai mici vlastare, copiii noştri.
În copilărie,
imaginaţia şi imposibilul prind viaţă. Tot ce este fabulos, în această perioadă a vieţii se transformă în
realitate. Imprevizibilul prinde viaţă, copilul devine eroul principal care
trăieşte sentimente profunde, ,, copilăria nu dispare din noi , ea constitue
izvorul permanet din care decurg toate meandrele vieţii noastre”, afirmă George
Călinescu în scrierile sale.
Să încercăm
aşadar să contribuim nemijlocit la formarea personalităţii copiilor noştrii
prin transmiterea valorilor încă de la cea mai fragedă vârstă- copilăria,
astfel formând în genere Omul de mâine. Să deschidem în faţa lor, noi
oportunităţi de învăţare prin care să le acordăm şanse micilor vlăstare să crească, să se dezvolte
să-şi exprime sentimentele de bucurie şi fericire.
IMPORTANŢA BASMELOR ŞI POVEŞTILOR ÎN EDUCAREA COPIILOR
Literatura
contribuie în mod deosebit în formarea
şi educarea personalităţii copilului de vârstă preşcolară. Varietatea tematică
a acesteia oferă copilului şansa de a intra în contact cu diferite medii
sociale, exprimând în acelaş timp sentimente omeneşti, satisfăcând setea de
cunoştere, contribuin nemijlocit la formarea personalităţii copilului. Astfel
opera literară îi învaţă pe copii să investigheze lumea prin noutatea sa
eternă, astfel copilul învaţă să-şi pună întrebări dintre cele mai simple dar
în acelş timp tulburătoare,,de ce”, ,,pentru ce” sau ,,încotro” se îndreaptă
lumea?.
Basmul este lumea
mirifică care prinde viaţă în gândurile copiilor. Gândirea copilului devine mai
abstractă, ceea ce dă posibilitatea lărgirii câmpului de acţiune, a imaginaţiei
creşterii gradului de creativitate. Preşcolarii sunt fermecaţi de lumea
fantastică a basmelor, le ascultă cu plăcere şi chiar dacă sunt repetate, ei
îşi manifestă dorinţa ca ele să dureze cât mai mult. Cu ajutorul basmului sau
poveştilor, se exersează modalităţi de prelucrare a reprezentărilor în
imaginaţie, se face transpunerea în lumea acestor fiinţe, unde eroii acţionează
în concordanţă cu imaginaţia fecundă a copiilor, în care fiinţele îndrăgite,
căţeluşul sau iepuraşul, sunt totdeauna bune, puternice şi îndrăzneţe, în care
binele şi dreptatea triumfă.
Importanţa
alegerii basmelor sau poveştilor potrivite fiecărei vârste a copilăriei este
deosebită. Literatura pentru copii include toate creaţiile care prin gradul de
accesibilitate sau profunzimea mesajului cât şi nivelul realizării artistice
,se dovedeşte a fi capabilă să intre într-o relaţie afectivă cu cititorii sau
ascultătorii săi.
Trăsăturile
funcţiilor artistice ale basmelor sau poveştilor ajută copiii în dezvoltarea
gândirii, limbajului, imaginaţiei, exprimarea emoţiilor şi sentimentelor
estetice sau formarea comportamentului moral. Astfel se identifică trei
trăsături : caracterul informativ (cognitiv), basmul comunicând informaţii
organizate printr-un mesaj educativ, caracterul formativ prin care mesajul
artistic este înţeles într-o varietate de semnificaţii şi expresivitatea
conţinutului care prezintă valorificare virtuţilor estetice ale limbajului.
Aşa cum se ştie ,
ascultarea unei poveşti, cere din partea copilului un efort susţinut. Povestea
trebuie aleasă cu grijă,să fie potrivită vârstei şi interesele copilului. De
exemplu pentru copii de 2-3 ani povestea trebuie sa fie simplă, cu puţine
comentarii, cu un subiect liniar. Pe măsură ce copiii cresc, se maturizează,
aceştia vor fi capabili să stea aşezaţi perioade de timp mai îndelungat. Le
place să asculte nu numai basme dar şi povestiri despre alţi copii, despre
evenimentele care le dezvoltă interesele.
De acum devin
căutători de informaţii, ,,adevăraţi cercetători” de fapte, perosnaje sau
evenimente reale. Nu este importantă cantitatea de informaţie ci forma de
redare. Pentru a asigura înţelegerea şi reacţia afectivă adecvată, povestitorul
trebuie să folosească stilul literar oral, povestea să fie spusă prin viu grai,
într-o formă cât mai expresivă, cu un ton cât mai nuanţat, apelându-se la
explicaţii şi comparaţii plastice.
Unele dintre
textele propuse şi accesibile ca formă, conţinut sau întindere sunt accesibile
pentru nielul de vârstă astfel: la 3-4 ani: Căsuţa din oală- poveste populară,
Scufiţa Roşie, Povestea unei picături de apă, Ce a uitat fănucă sa spună? şi
altele, apoi la 4-5 ani se pot prezenta: Ridichea cea uriaşă, Murdărica,
Rilă-Iepurilă, Puf Alb şi Puf Gri, Ursul păcălit de vulpe, Cei trei purceluşi
etc. iar pentru cei de vârstă 5-6-7 ani: Iedul trei capre, Punguţa cu doi bani,
Capra cu trei iezi, Fata babei şi fata moşneagului, Cenuşareasa, Albă ca Zăpada
şi cei şapte pitici, şi multe altele.
Adresându-se
micilor oameni în formare, basmele şi povestirile pentru copii, sunt absolut
necesar să aibă valenţe educative în plan moral dar şi estetic deoarece ele
pătrund în inimile şi sufletele celor mici.
Caracterul
formativ al basmului sau poveştilor este deosebit de complex, ele pun în lumină
lupta dintre bine şi rău şi-i ajută pe copii să-şi însuşească aspectele morale,
a comportamentului moral. Din faptele eroilor copiii învaţă să fie curajoşi,
dârji, perseverenţi, hotărâţi, modeşti, harnici, cinstiţi, drepţi, prieteni
adevăraţi, exprimând compasiune faţă de cei mici şi slabi, sau admiraţie faţă
de cei optimişti şi încrezători în forţele proprii.
Din poveştile:
Capra cu trei iezi, Scufiţa Roşie, Puiul, copiii pot învăţa că neascultarea
faţă de părinţi poate avea urmări grave. Deasemenea ei pot să dezaprobe
necinstea, viclenia, lăcomia, zgârcenia şi minciuna, înfăţişate în poveştile:
Găinuşa cea moţată, Ciripel cel lacom, Punguţa cu doi bani, Ursul păcălit de
vulpe. Prin intermediul poveştilor precum Mănuşa, Căsuţa din oală, Ridichea cea
uriaşă, copiii au prilejul să aprecieze frumuseţea prieteniei, a ajutorului
reciproc sau aviaţii în colectiv. Dragostea nemărginită între membrii familiei,
bunătatea şi sacrificiul lor, sunt foarte bine subliniate în basmele: Lebedele,
Hans şi Gretel, Inima mamei sensibilizând sufletul copilului şi făcându-l să
trăiască sentimente intense.
De asemenea
trăsăturile morale ca: modestia, hărnicia, necesitatea de a munci pot fi
sesizate în basmele: Cei trei purceluşi, Fata babei şi fata moşneagului,
Cenuşăreasa, iar virtuţile despre curaj, adevăr, dreptate le putem regăsii în
basmele Prâslea cel Voinic şi merele de aur, Doi feţi cu stea în frunte sau
Punguţa cu doi bani. Copiii îşi dau seama cu uşurinţă că izbânda este de partea
celor cinstiţi şi că cei lacomi, avizi să risipească bunurile altora, cruzi şi
răi, sunt până la urmă înfrânţi. Copii învaţă astfel să fie de partea
adevărului şi dreptăţii, să dispreţuiască şi să lupte împotriva minciunii ,
asupririi şi a nedreptăţii.
Această revistă a mea "Vlăstare chiorene" tocmai de asta vorbeşte, despre copilărie şi frumuseţea acestei vârste!
Mirela
Georgeta PETER
iubitul meu misterios 
