miercuri, 4 mai 2016

Victoria Dutu expune la Bienala de arte de la Cannes


Victoria Dutu expune la Bienala de arte de la Cannes, in timpul Festivalului de film. 


.............................. ........................
Victorita Dutu will  expose at this event-International Fine Art Cannes Biennial during the Cannes Film Festival. 18-19 May 2016
MAMAG Modern Art Museum organize 1st International Fine Art Cannes Biennial during the Cannes Film Festival.
Curated from Heinz Playner
www.mamag-museum.com

Ştiaţi că?!

Condorul andin (Vultur gryphus) este o specie de păsări din familia catartide, unicul reprezentant al genului monotipic Vultur. Este răspândit în munții Anzi și pe coasta vestică a Americii de Sud. Are cele mai mari dimensiuni dintre toate păsările din emisfera vestică. Condorul andin se hrănește preponderent cu hoituri de animale, mai ales mari, cum ar fi cerbii, guanaco sau vitele mari cornute. Atinge maturitatea sexuală la vârsta de 5–6 ani și cuibărește la altitudinea de 3.000–5.000 m deasupra nivelului mării, de regulă pe pante abrupte și greu accesibile. Femela depune 1–2 ouă. Acest unic reprezentant al genului Vultur este una dintre cele mai longevive păsări, putând atinge vârsta de 50 de ani.
   Pagina Wikipedia dedicată condorului andin poate fi accesată aici.

marți, 3 mai 2016

Un document ultrasecret al Comisiei Europene zguduie din temelii UE. Costurile sunt uriaşe

Ţările europene care refuză să împartă povara valurilor de imigraţie ar putea să fie amendate cu 250.000 de euro pentru fiecare refugiat pe care îl refuză, conform unui plan al Comisiei Europene de revizuire a regulilor de la Dublin privind azilul şi care ar urma să fie făcut public miercuri, scrie Financial Times.

Planul european vine în contextul în care sistemul de azil nu face faţă valului de peste un milion de imigranţi cu care s-a confruntat Europa doar anul trecut. Recent, afluxul de imigranţi a scăzut, din cauza întăririi controlului la graniţe în Balcanii de Vest şi a acordului cu Turcia, de a trimite solicitanţii de azil înapoi în insulele greceşti. Totuşi, Europa rămâne divizată pe acest subiect, scrie Financial Times.

Comisia Europeană urmăreşte să mute gradual mai multă responsabilitate din sarcina statelor luate cu asalt, precum Grecia, către alte state europene, printr-un sistem automat de împărţire a refugiaţilor. Acest plan este susţinut şi de o taxă prohibitivă pentru statele care vor să evite relocarea temporară a solicitanţilor de azil. Taxa s-ar ridica la 250.000 de euro pentru fiecare refugiat refuzat.

„Valoarea contribuţiei se poate schimba, dar ideea este să pară ca o sancţiune”, a spus un diplomat pentru Financial Times.

Astfel, Polonia spre exemplu ar urma să plătească în jur de 1,5 miliarde de euro, dacă refuză să adopte cota de 6.200 de refugiaţi relocaţi din Grecia şi Italia.

Deşi cotele de refugiaţi au fost adoptate la nivel european anul trecut, pentru 160.000 de persoane, doar în jur de 1% din această ţintă a fost atinsă până acum.

Miniştrii de Interne ai statelor UE au aprobat în septembrie 2015 sistemul propus de Comisia Europeană privind distribuirea a încă 120.000 de refugiaţi, în plus faţă de cei 40.000 conveniţi în cadrul unui prim mecanism de relocare.

Decizia a fost luată cu o majoritate calificată, o măsură neobişnuită pentru că de obicei deciziile în Consiliu se iau cu unanimitate. Astfel, a fost ignorată opoziţia celor 4 state din Estul Europei - România, Cehia, Slovacia şi Ungaria, care au votat împotriva mecanismului suplimentar de relocare a refugiaţilor.

Cele 4 state vor participa însă la acest mecanism, pentru că sunt obligate de tratatele UE, o dată ce au recunoscut rezultatul votului. Conform cifrelor propuse de Comisia Europeană, România urma să primească în total 6.351 de refugiaţi - 1.705 prin primul mecanism aprobat în iulie la Bruxelles şi restul prin mecanismul aprobat astăzi. Al doilea mecanism de relocare a 120.000 de refugiaţi urmează să se desfăşoare în două etape, pe doi ani. În primul an, România va primi 2.475 de refugiaţi, care se adaugă la cei 1.705 conveniţi deja prin primul mecanism. În al doilea an, conform cotelor convenite acum însă care pot fi modificate, României îi mai rămân de primit 2.171 refugiaţi.


România a votat împotriva cotelor obligatorii de refugiaţi, fiind de acord să preia doar un total de 1.785 de persoane. Până acum, în România au sosit 15 refugiaţi care au fost cazaţi la Galaţi.

Editorialul lui George Petrovai

Despre caracterul ştiinţific al filosofiei şi istoriei

          Fiind atât de amplă (în antichitate cuprindea toate formele cugetării omeneşti) şi atât de prezentă în viaţa de zi cu zi a omului din toate timpurile (Stagiritul spunea că filosofează şi acela care pretinde că n-are nimic de-a face cu filosofia!), firește că aidoma culturii, ce cunoaște sute de definiții, filosofia a fost definită în fel și chip: de la „bătrâna” definiție atribuită lui Pitagora – „Filosofia este dragostea de înțelepciune”, trecând prin aristotelica definiție „Filosofia este arta artelor și știința științelor” și până în vremurile noastre, când ba se spune cu prudență despre ea că este o formă a conștiinței sociale (dar ce naiba o fi această conștiință socială?!), care reflectă cea mai generală concepție despre lume, societate și om, ba că ar fi știința lucrurilor inteligibile, respectiv știința despre ceea ce se situează dincolo de lumea perceptibilă, accepțiune în care filosofia este totuna cu metafizica (realitatea situată dincolo de lumea fizică).
            În pofida acestor asigurări venite de la corifeii filosofării, în inima noastră tot mai stăruie un sâmbure de îndoială: Este cu adevărat filosofia o știință? Pentru că, suntem avertizați de P.P.Negulescu în Problema ontologică, orice știință își are obiectul și metoda ei! (Iar eu adaug că nu trebuie să uităm nici de legile proprii și nici de limbajul specific.)
            De asemenea se știe că un studiu temeinic se bazează pe triada observație-experiment-raționament. Din toate aceste instrumente de lucru, indispensabile în activitatea omului de știință, filosoful se folosește într-un mod copios de raționament și doar într-o mică măsură de observație, un raționament care deseori face casă bună cu imaginația (după același Negulescu, am avea următoarele trei forme ale metafizicii: simbolică sau poetico-mitologică, dogmatică și critică).
            E drept că în mii de ani de cugetare filosofică limbajul a evoluat și s-a îmbogățit pe linia specializării (existență, spirit, ființă, obiect/obiectiv, subiect/subiectiv, materie, mișcare, spațiu, timp, devenire, salt, cantitate, calitate, cauză, efect, noțiune, idee, formă etc.). Dar nu îndeajuns de mult ca orice gând să poată fi turnat în concepte clare și distincte, motiv pentru care subtilul Miguel de Unamuno a apelat deseori la ajutorul contradicției, iar profundul Martin Heidegger a fost nevoit să facă în scrierile sale o adevărată echilibristică lingvistică.
            Ce să mai spunem de legi (ne declarăm mulțumiți doar cu Legea negării negației și cu discutabila Lege a acumulărilor cantitative și salturilor calitative?) sau de metoda cercetării filosofice a realității: unii sunt pentru metoda deductivă (de la general spre particular), alții pentru metoda inductivă recomandată stăruitor de Francis Bacon (urcarea de la particular la general, predilecta metodă de lucru în științele particulare), ba chiar pentru experiența intuitivă (intuiția intelectuală a subiectului cugetător).
            Iată de ce ne spune P.P.Negulescu că dacă științele pozitive pot fi studiate în mod dogmatic, în filosofie „neexistând un corp unitar de principii admise deopotrivă de toată lumea, pe care să le putem citi în orice manual”, studiul ei se face în mod istoric (se studiază fiecare filosof în parte). Și tot ilustrul profesor Negulescu ne înfățișează în tratatul Problema ontologică cele două funcții ale filosofiei: funcția analitică sau critică și funcția sintetică sau dogmatică.
            Ce se poate spune despre științificitatea istoriei după aceste precizări? Părerea mea este că nu stă la acest capitol cu nimic mai bine ca filosofia. Ba parcă nițel mai rău dacă avem în vedere faptul că ea este prima vizată de aspiranții la nemurire (documente și informații intenționat distorsionate, respectiv prezentate într-o lumină favorabilă pentru atotputernicul de-o clipă ce se dorește mare sculă istorică) și tot ea este schimbată până la sluțire, adică după nevoile ideologiei cârmuitoare. De florile mărului se spune că istoria este scrisă de învingători?...
            Dovadă istoria scrisă la comandă în perioada bolșevismului biruitor la orașe și sate (mai bine spus scandaloasa răstălmăcire din perspectivă marxisto-ceaușistă până la nivel de concept: consacratul Mircea cel Bătrân devine la vrerea primului cârmaci al țării Mircea cel Mare, locul lui Ioan Vodă cel Cumplit, cumplit în luptă și cu boierii trădători, este luat  de Ioan Vodă cel Viteaz etc.), ca după Decembriadă ea să fie într-atât de greu încercată prin indolența istoricilor autohtoni (unde-i adevărata istorie a străbunilor noștri traco-geți?) și la porunca străinilor, încât – iată – orele de istorie din școli se tot împuținează cu fiecare nouă programă școlară.
            Dar dincolo de aceste triste realități la nivel oficial, rescrirea istoriei (justa interpretare a atâtor evenimente neelucidate până în clipa de față, așa ca suita de trădări și jecmăneli de care au avut parte românii din partea aliaților după Războiul de Independență, precum și după primul și al doilea război mondial, ori așa ca actul de la 23 August 1944 sau tenebroasele evenimente din Decembrie 1989, ca să mă refer doar la cele mai apropiate de zilele noastre), rescrierea istoriei, prin urmare, depinde într-un mod esențial nu numai de harul cercetătorului  (documentele la care are acces și inspirația de care dă dovadă la deslușirea și înnădirea lor), ci și de curajul acestuia de-a spune lucrurilor pe nume, chiar și atunci (mai exact tocmai atunci!) când opinia lui argumentată vine în contradicție cu linia și comoditatea oficială.
            Căci o fi istoria precum o vedea Cicero la vremea lui (Historia magistra vitae) și cum ar trebui să o vedem și noi, cei deja absorbiți de vârtejul globalizării prin făcătura politică numită Uniunea Europeană, dar ne-ar fi cu adevărat fatal să persistăm în mai vechea eroare cum că succesiunea temporală  (legea ce guvernează această nobilă disciplină) devine automat și legătură cauzală!
           
            Sighetu Marmației,                                                                      30 aprilie 2016

Mesajul prefectului Sebastian Mihai Lupuţ cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei



Stimaţi jurnalişti,


 După cum s-a recunoscut, în 1991, printr-o rezoluţie a Conferinţei Generale UNESCO, o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice. Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, vă doresc să aveţi mereu puterea de a vă ţine deoparte de influenţele politice şi economice, de a vă face meseria corect şi cu sinceritate, în beneficiul societăţii. La mulţi ani!





   Prefect,
Sebastian Mihai LUPUŢ


Elevii revin la cursuri miercuri, 4 mai. Informaţie greşită furnizată de Antena 3, cum că şcoala are începe de azi!

Vacanţa de Paşte 2016 se încheie marţi, iar elevii revin la cursuri miercuri, 4 mai. După reluarea cursurilor, elevii din învăţământul preuniversitar se pregatesc de teze, evaluare naţională şi examenele de sfârşit de an.

Cursurile semestrului al II-lea vor fi reluate din 4 mai, cand incepe cea mai grea perioada pentru elevi: urmeaza tezele semestrului al II-lea, evaluarile pentru clasele mici, evaluarea nationala si examenul de bacalaureat.

Tezele semestrului al II-lea vor fi sustinute de elevii din invatamantul gimnazial si liceal pana la 20 mai.

Urmatoarea vacanta pentru elevi este vacanta de vara 2016, care incepe in 25 iunie, cu exceptia claselor terminale:

- elevii claselor a XII-a vor termina cursurile anului scolar 2015-2016 pe 3 iunie, dupa 33 de saptamani de scoala, urmatoarele patru saptamani fiind dedicate desfasurarii examenului de bacalaureat 2016;

- elevii claselor a VIII-a termina cursurile mai devreme, pe 17 iunie, urmand o saptamana dedicata desfasurarii examenului de evaluare nationala 2016:

Nici elevii claselor mai mici nu scapa de preocupari in urmatoarea perioada. Ministerul Educatiei a publicat calendarul Evaluarii Nationale 2016 pentru clasele a II-a, a IV-a si a VI-a.

                                                                                                             G.D.

3 Mai este Ziua Mondială a Libertăţii Presei

Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertăţii Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU, la o iniţiativă venită în cadrul Conferinţei Generală UNESCO din 1991. UNESCO sărbătoreşte în acest an "2016 World Press Freedom Day" la Helsinki (Finlanda), între 2 şi 4 mai.
Data de 3 mai comemorează Declaraţia de la Windhoek, adoptată la 3 mai 1991, în cadrul Seminarului pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste, organizat de UNESCO şi ONU la Windhoek, Namibia.
Potrivit unesco.org, celebrările din acest an a "2016 World Press Freedom Day" evidenţiază legătura dintre libertatea de informare şi dezvoltarea durabilă. UNESCO sărbătoreşte în acest an, Ziua Mondială a Libertăţii Presei la Helsinki (Finlanda), între 2 şi 4 mai.
Tema generală a acestei celebrări este accesul la informaţie şi a libertăţilor fundamentale, cu accent pe libertatea de informare şi dezvoltare durabilă, protejarea presei de cenzură şi de excesul de supraveghere, asigurarea siguranţei, atât online, cât şi offline a jurnaliştilor.
Cu ocazia acestei zile, marţi, 3 mai, Active Watch a lansat Raportul Freeex - Libertatea Presei in Romania 2015-2016, potrivit căruia politizarea excesivă transformă presa într-un instrument de propagandă.

                                                                                                              C.L.


duminică, 1 mai 2016

Astra Giurgiu este noua campioană a României la Fotbal!

Astra Giurgiu este oficial noua campioană a României. Becali: "Meciul de azi m-a dezlipit de fotbal". Şumudică: "Campioana acestei ediţii nu poate fi pusă la îndoială"!

Astra Giurgiu este oficial noua campioană a României, după egalul dintre Steaua şi Pandurii Târgu Jiu, scor 1-1. Formaţia antrenată de Marius Şumudică are un avans de cinci puncte faţă de Steaua, cu o etapă înainte de finalul campionatului.
Steaua şi Pandurii Târgu Jiu au terminat la egalitate, scor 1-1, meciul disputat în etapa a noua din play-out-ul Ligii I, pe Arena Naţională. Echipa antrenată de Edward Iordănescu a deschis scorul în minutul 60, prin golgheterul Ioan Hora, iar formaţia pregătită de Laurenţiu Reghecampf a restabilit egalitatea, şase minute mai târziu, prin Gabriel Enache.
În urma acestui rezultat de egalitate, Astra Giurgiu a devenit noua campioană a României. Formaţia lui Marius Şumudică a acumulat 45 de puncte, cu cinci mai multe decât Steaua Bucureşti, care mai are de disputat un singur meci, în deplasare, cu ASA Târgu Mureş.
Astra s-a aflat la conducerea campionatului din etapa a 7-a şi până la final. Este primul titlu din istoria clublui pentru formaţia lui Marius Şumudică. Giurgiu este al 13-lea oraş care dă campioana în România, după Bucureşti, Timişoara, Ploieşti, Arad, Craiova, Cluj-Napoca, Piteşti, Oradea, Braşov, Reşiţa, Urziceni şi Galaţi.

Titlul cucerit cu Astra Giurgiu este primul trofeu din cariera de antrenor pentru Marius Şumudică. Tehnicianul a câştigat trei trofee în tricoul echipei Rapid Bucureşti, un titlu de campion în 1999 şi două Cupe ale României, în 1998 şi 2002.

PROGRAM: Manifestări de Ziua Europei la Sighetu Marmaţiei

 Manifestări în Sighetu Marmaţiei şi în acest an cu ocazia Zilei Independenţei, a Victoriei şi a Europei.Ca de fiecare dată, momentele solemne vor fi urmate de deschiderea Festivalului internaţional de folclor „Am fost şi-om fi!”.


Manifestările din 9 mai vor debuta pe platoul din faţa Primăriei cu primirea delegaţiilor, după care la ora 12:00, la Monumentul Ostaşului Român va avea loc intonarea imnului României şi a celui al Europei. 

Tot atunci va avea loc şi solemnitatea arborării drapelului Uniunii Europene. Vor urma un parastas în memoria eroilor neamului șu un discurs al primarului municipiului Sighetu Marmaţiei, Ovidiu Nemeş, care va vorbi despre semnificaţia Zilei Independenţei, a Eroilor şi a Europei. 

La ora 12:45 va avea loc solemnitatea depunerii de coroane la Monumentul Ostaşului Român. Începând cu ora 13:00 se va deschide oficial cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului internaţional de folclor „Am fost şi-om fi!”, eveniment găzduit în fiecare an de municipiul Sighetu Marmaţiei, având participanţi din numeroase judeţe ale ţării, precum şi de peste hotare. Preluare Maramedia

Tribunalul Maramureş a decis: Cătălin Cherecheş poate candida pentru un nou mandat

Tribunalul Maramureş a admis sâmbătă, 30 aprilie 2016, apelul formulat de avocaţii primarului Cătălin Cherecheş împotriva Hotărârii Judecătoriei Baia Mare prin care fusese respinsă iniţial candidatura acestuia la alegerile locale din 5 iunie. Decizia Tribunalului Maramureş este definitivă şi irevocabilă, deci Cătălin Cherecheş poate candida pentru un nou mandat. Preluare http://www.informatia-zilei.ro/mm/stireazilei/tribunalul-maramures-a-decis-catalin-chereches-poate-candida-pentru-un-nou-mandat

Blogul "Moara lui Gelu" vă iubeşte şi vă doreşte Sărbători fericite în continuare!


                                                                   HRISTOS A ÎNVIAT !

Francois Villon, Epitaphe Villon ou ballade des pendus

N’ayez les coeurs contre nous endurcis,
Car, si pitié de nous pauvres avez,
Dieu en aura plus tôt de vous mercis.
Vous nous voyez ci attachés, cinq, six :
Quant à la chair, que trop avons nourrie,
Elle est piéça dévorée et pourrie,
Et nous, les os, devenons cendre et poudre.
De notre mal personne ne s’en rie ;
Mais priez Dieu que tous nous veuille absoudre !

Se frères vous clamons, pas n’en devez
Avoir dédain, quoique fûmes occis
Par justice. Toutefois, vous savez
Que tous hommes n’ont pas bon sens rassis.
Excusez-nous, puisque sommes transis,
Envers le fils de la Vierge Marie,
Que sa grâce ne soit pour nous tarie,
Nous préservant de l’infernale foudre.
Nous sommes morts, âme ne nous harie,
Mais priez Dieu que tous nous veuille absoudre !
La pluie nous a débués et lavés,
Et le soleil desséchés et noircis.
Pies, corbeaux nous ont les yeux cavés,
Et arraché la barbe et les sourcils.
Jamais nul temps nous ne sommes assis
Puis çà, puis là, comme le vent varie,
A son plaisir sans cesser nous charrie,
Plus becquetés d’oiseaux que dés à coudre.
Ne soyez donc de notre confrérie ;
Mais priez Dieu que tous nous veuille absoudre !
Prince Jésus, qui sur tous a maistrie,
Garde qu’Enfer n’ait de nous seigneurie :
A lui n’ayons que faire ne que soudre.
Hommes, ici n’a point de moquerie ;
Mais priez Dieu que tous nous veuille absoudre !



Fraţi oameni, care după noi trăiţi,
N-aveţi spre noi inime împietrite tare,
Căci mila voastră de ne-o dăruiţi
Domnul vă va primi mai cu-ndurare.
Cinci, şase, iată-ne-n spânzurătoare,
Iar carnea, îmbuibată altădat'
De mult e putrezită de păcat;
Ni-s oasele cenuşi şi spulberare.
Nu râdeţi de necazul ce ni-e dat,
Ci să-l rugaţi pe Domnul de iertare!
Fraţi de vă zicem, să nu ne priviţi
Cu scârbă, chiar de moartea ne-a pălit
Prin mâna legii. Însă bine ştiţi
Că nu toţi calea dreaptă au găsit.
Rugi pentru noi, acum că am pierit,
Spre Fiul Preacuratei să-nălţaţi,
De mila Lui să nu sfârşim uitaţi,
Ferească-ne de iad şi fulgerare.
Ci morţi suntem, să nu ne tulburaţi,
Ci să-l rugaţi pe Domnul de iertare!
Ploile ne-au muiat şi ne-au spălat,
Soarele ne-a uscat şi înnegrit;
Corbi, coţofene, ochii ne-au scurmat,
Bărbi şi sprâncene ni le-au ciugulit.
O clipă de hodină n-am găsit;
Încoace-'ncolo vântul de-a suflat,
În voia lui mereu ne-a legănat,
De păsări mai ciupiţi ca nişte degetare.
Să n-aveţi soarta noastră niciodat',
Ci să-l rugaţi pe Domnul de iertare!
Isuse, Prinţ al lumii, mila Ta
Păzească-ne de iad, să nu ne ia
Nici sufletul plocon, nici altă dare:
Oameni buni, nu ne luaţi în zeflemea
Ci să-l rugaţi pe Domnul de iertare!

Aforismul zilei - Wayne Dyer


"Confluenţe literare" ne urează Paşte fericit!


Date sintetice

Gelu Dragoș 
- profil de autor: vizualizare 
- articole publicate: 5 articole 
- numar total de accesari: 998 accesari 
- numar total de cititori: 925 cititori 
- numar de abonati: 2 abonati 
- performanta:
-> 200 accesari / articol
-> 1 accesari / cititor
-> 185 cititori / articol
- toate articolele: vizualizare

Vasile Ţincaş, directorul publicaţiei "Spinul" vă urează SARBATORI FERICITE !

Free_Press_Romania] Cristos a înviat! – Adevărat că a înviat!






















Fotografia zilei - Acasă la tine e cel mai bine !


Am trăit să văd şi asta! Meci de box în care scorul este...egal!

Sigur, lui Badou Jack îi convine, centura rămâne la el în continuare. Şi mie o să-mi convină un egal a lui Dinamo cu Astra Giurgiu! Ca niciodată nu m-au plictisit mai mult jocurile de culise! Oricum, agonia campionului Bute continuă! Spre bucuria lui Leonard! Hristos a Înviat!

Editorialul lui George PETROVAI

Cu lideri grei de nesimțire,
politica-i batjocorire

            Cum să se îndrepte starea de lucruri din România, când politruci erijați în cârmuitori o batjocoresc necontenit și-i sfidează în văzul lumii pe alegători? Au trecut, iată, 26 de ani de la Decembriadă și grosul românilor aduși la sapă de lemn încă mai speră că poate-poate binele în fașă va poposi și pe aceste meleaguri după viitoarele alegeri, deși – cu excepția membrilor unor partide mai mult sau mai puțin nocive – cam tot omul se simte îndemnat de drăcușorul derutei să-și pună tot mai des faimoasa întrebarea caragialescă: „Bine, bine, da’ eu cu acuma cu cine votez?”...
            Mă rog, câte bordeie, atâtea obiceiuri ale minciunii, ipocriziei și demagogiei, toate vizând același scop antiromânesc: câștigarea cu orice preț a puterii prin dezastruoasa componentă cantitativă a votului, după care ține-te trai pe vătrai.
            Câți dintre politrucii zilelor noastre „’Nalți în stat și mici la sfat” au habar de spusa lui Alexandru Vaida Voevod: „Am intrat bogat în politică și am ieșit sărac”? Adică politica să nu mai fie o vacă de muls pentru toți neisprăviții, ci o activitate pusă în slujba țării care te-a născut și a concetățenilor care te fac responsabil de votul acordat, o activitate neaducătoare de deșertăciuni materiale atunci când mulțumirea ta sufletească rezultă la scară istorică din sporul de mulțumire fizică și moral-spirituală a celor pe care înțelegi să-i slujești cu un devotament gata în orice clipă de sacrificiu.
            Când astfel vor gândi și-n acest spirit vor acționa măcar o mână dintre aleșii din această țară, de-abia atunci se va putea spune că s-a instaurat normalitatea și că democrația a coborât din dicționare pe pământul românesc: cu primari care la sfârșitul mandatului să-și ceară scuze de la membrii comunităților pentru nereușite și neîmpliniri (la noi este considerat primar bun acela care pe lângă furtișaguri mai face câte ceva din cele multe promise în campania electorală); cu consilieri care, donându-și indemnizațiile unui azil sau spital, să facă dovada concretă că nu avantajele materiale directe și indirecte i-au îndemnat să candideze (câți dintre ei au tragere de inimă pentru așa ceva, când este arhiștiută consistenta șpagă percepută de la viitorii catindați?!), ci sincera dorință cetățenească de a contribui cu o câtime financiară și o apreciabilă pildă la ridicarea localității; cu miniștri și parlamentari într-atât de omenoși, modești și bine intenționați, încât prioritatea mandatului lor să fie cu adevărat binele general, lucru realizabil inclusiv prin exemplul oferit: economii pretutindeni, mai ales în instituțiile centrale ale statului, și măsuri la vedere pentru reducerea progresivă a catastrofalului decalaj (de peste 20 la 1) dintre veniturile nesimțite și cele supraoropsite, nicidecum prin sfidătoare manevre derulate de aleși în sens invers, spre folosul lor și al ciracilor; cu lideri de partid de teapa lui Liviu Dragnea, care să devină amintiri de mare rușine pentru întreaga clasă politică; în sfârșit, dar nu în ultimul rând, cu președinți de țară care să se ridice deasupra foștilor președinți de ceapeuri și prin prestație, nu numai prin ifose și cheltuieli.

            Sighetu Marmației,                                             

               30 aprilie 2016

Mesajul transmis de Preafericitul Daniel

 Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a explicat, în Pastorala la Învierea Domnului, de ce toate veşmintele purtate în biserică în Noaptea de înviere sunt luminoase şi a transmis un mesaj special pentru sărbătorile pascale din acest an. 
 "Sărbătoarea Sfintelor Paști este o pregustare sau o arvună a bucuriei veșnice și a luminii neînserate din Împărăția cerurilor, din Ierusalimul ceresc. De aceea, în biserică toate veșmintele de Paști sunt luminoase, iar întunericul din noaptea de Înviere este biruit de mulțimea luminilor sau lumânărilor aprinse. În toată această perioadă pascală, până la Înălțarea Domnului, bucuria biruinței vieții asupra morții se exprimă prin cântarea des repetată a troparului Învierii Domnului și prin mărturisirea de credință frecvent folosită: 'Hristos a înviat!'; 'Adevărat a înviat!'. În felul acesta, devenim și noi ucenici și apostoli ai lui Hristos Cel Înviat", a explicat PF Daniel.
Potrivit Întâistătătorului BOR, în lumea actuală, "Sfintele Paști ne îndeamnă pe fiecare dintre noi să fim vestitori ai iubirii milostive a lui Hristos, ai păcii și bucuriei, într-o lume tot mai confuză și tristă, confruntată adesea cu dezbinarea și violența, cu sărăcia și suferința, cu boala și cu multe forme ale morții fizice și spirituale".
"Sărbătoarea Sfintelor Paști ne cheamă să aducem prin rugăciune, prin cuvânt și faptă bună, lumina Învierii lui Hristos în sufletele copiilor orfani, ale bătrânilor singuri, ale bolnavilor neajutorați, ale familiilor îndoliate și întristate. Să nu uităm în rugăciunea și în iubirea noastră nici pe românii care se află printre străini, dar trăiesc cu dorul de țară, de cei dragi rămași acasă. Îi așteptăm cu bucurie să revină și să rămână definitiv în țară, deoarece fără ei multe localități din România sunt triste și neajutorate", afirmă Patriarhul.
Înaltul ierarh îndeamnă la păstrarea credinței și viețuire creștină. "Să ne rugăm Domnului Hristos Cel Înviat să ne ajute să păstrăm dreapta credință și viețuirea creștină în fața multor rătăciri și ispite care se înmulțesc astăzi, să iubim și să ajutăm Biserica poporului român în lucrarea ei pastorală, misionară și socială de îndrumare și ajutorare a familiilor sărace care au mulți copii, să sprijinim educația și formarea spirituală a copiilor și a tinerilor, pentru ca aceștia să simtă iubirea familiei, a Bisericii și a școlii pentru ei, mai ales că anul acesta, 2016, a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox", subliniază Părintele Patriarh.
Totodată, acesta le mulțumește tuturor celor care au sprijinit și care vor sprijini construirea Catedralei Mântuirii Neamului.
"În mod deosebit, mulțumim tuturor celor care au sprijinit până acum și celor care vor sprijini, prin cuvânt și faptă, moral și financiar, construirea Catedralei Mântuirii Neamului (ajunsă la 70% din volumul cantităților de lucrări), pentru ca aceasta să poată fi sfințită la 1 decembrie 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire a românilor într-un stat independent. Această Catedrală este în același timp o necesitate practică și un simbol al credinței, libertății și demnității poporului român", susține Patriarhul BOR.
În final, mult PF Daniel urează tuturor ca sărbătoarea Sfintelor Paști să le aducă, "în suflet și în familie, pace și bucurie, lumină și mult ajutor în toată fapta cea bună". Sursa Realitatea.Net