Foto: Gelu DRAGOŞ, U.Z.P.R.
vineri, 1 iulie 2022
De la pensiile nesimţite la temperaturile resimţite
Problema pensiilor nesimţite pare să fie nerezolvabilă. Contează, din punct de vedere politic, electoral, că tema rezistă. Nu dispare o zi din dezbaterile publice. Dacă opinia publică a găsit o expresie tare în cazul pensiilor nesimţite, iată că şi meteorologii îşi iau revanşa şi vorbesc despre „temperaturi resimţite”.
Astfel dacă temperatura reală la umbră se ridică la
32, 36, 38 de grade, se spune că temperatura resimţită este de peste 40 de
grade. Nu ştim cum se măsoară această temperatură resimţită, dar expresia sună
bine.
Multe alte lucruri sunt resimţite altfel decât sunt
în realitate. De exemplu summit-ul NATO de la Madrid pare că a mulţumit pe
toată lumea, mai cu seamă pe preşedintele Iohannis, dar problema războiului din
Ucraina este departe de a fi fost rezolvată. Dimpotrivă, tensiunea dintre cele
două blocuri este în continuă creştere.
Statele Unite au o atitudine tot mai provocatoare
faţă de Putin, în acelaşi timp obligând şi China să se apropie de Rusia.
Tânărul preşedinte al Ucrainei Volodimir Zelenski
este tratat ca un erou al timpurilor noastre, ca şi cum în centrul lumii s-ar
afla numai problema Ucrainei.
În realitate, problemele la nivel global sunt tot
mai multe, mai greu de înţeles, şi aproape imposibil de rezolvat după metodele
vechi.
Diplomaţia din spatele liderilor pare să fi
dispărut. Contează doar ce spune Joe Biden, Vladimir Putin, Zelenski, Macron,
John Boris. Nu doar diplomaţii nu se văd, dar nici tehnicienii, experţii nu mai
contează ce opinii au despre problemele la zi, criza energetică, criza
petrolului, a gazului scumpirilor etc.
Puterea pare să se fi concentrat în mâinile şefilor
de stat şi de guverne. Este un loc comun să spui că la situaţii excepţionale
trebuie luate măsuri excepţionale. Adevărul este că la aceste vremuri tulburi
ar fi nevoie de şefi de stat şi de guvern excepţionali. În acest moment istoric
greu de definit, dificil din toate punctele de vedere, are România oamenii
potriviţi să o scoată la liman? Are un şef de guvern care stăpâneşte toate
problemele şi ia măsurile cele mai potrivite? Este un avantaj uriaş pentru
România că are un preşedinte de origine germană?
De pildă cum trebuie privită scurta intervenţie a
preşedintelui Iohannis care laudă compensaţia de 50 de bani pe litrul de
benzină şi motorină, catalogând celelalte propuneri, plafonarea, reducerea
accizelor, drept populiste? Preşedintele a dat verdictul final: prin
compensaţie, nu se dau 50 de bani, ci rămân în buzunar.
Marcel Ciolacu nu a reacţionat, dar cu siguranţă
ţine cont de atacul acesta prea transparent ca să nu fie sesizat de toată lumea
că preşedintele se referă la propunerile PSD. În ciuda crizelor care se
acutizează, a problemelor care-şi cer rezolvarea, o ruptură între PSD şi PNL
poate surveni oricând. Şi nu doar din cauzele temperaturilor ridicate. Printre
factorii care ţin împreună PSD şi PNL este şi slaba prestaţie a USR. Acum şi
dacă s-ar dori nu se mai poate reface coaliţia de dreapta PNL-USR-UDMR.
Partidul condus de Dan Barna, preluat de Dacian Cioloş, aflat acum în căutarea
unui nou preşedinte, este în disoluţie.
Din PNL a plecat un grup de parlamentari la Forţa
Dreptei lui Ludovic Orban. Probabil va mai rupe câţiva parlamentari şi Florin
Cîţu şi astfel devine imposibilă formarea unei majorităţi de dreapta, aşa ca
după alegerile parlamentare din 2020.
Fotografia de moment a scenei politice nu arată
deloc bine.
Sunt prea multe pete de întuneric, adevărate zone
crepusculare, cu un PNL care a schimbat doi preşedinţi într-un an, riscând două
dizidenţe, cu un USR care nu mai ştie ce vrea, cu un AUR în ascensiune, dar
fără direcţie, cu un PSD care aşteaptă la colţ rotativa premierilor, dar fără
un program clar, mizând în continuare pe promisiuni fără acoperire. Căldura să
fie de vină că lucrurile merg prost, că nu se rezolvă aproape nimic?
Este posibil, totuşi, ca anumite ministere să meargă
bine pentru că sunt conduse de miniştri capabili, dar în haosul generalizat
nimeni nu mai are timp să observe puţinele lucruri bune care se fac.
Autor:
Dumitru Păcuraru
Sursa:
Informaţia zilei Maramureş
Theodor Damian din New York, la Nord Literar
de Gheorghe Pârja
Numărul din luna iunie al revistei “Nord Literar” a
apărut în preajma manifestării ZILELE NORD LITERAR, (care încep, astăzi, 1
iulie) ca un simbol al valorilor literare care s-au perindat prin paginile
sale. Acum, când revista a pășit în cel de-al doilea deceniu de viață,
reamintim cititorilor noștri că publicația susținută de Consiliul Județean
Maramureș, și-a propus promovarea valorilor literare maramureșene, naționale și
din lume. Așa Maramureșul cultural este cunoscut în aceste cercuri concentrice,
este admirat și comentat. În acest număr, personalitatea care mi se pare mai
luminoasă este poetul, teologul Theodor Damian din New York, un spirit erudit
și pragmatic în comunitatea românească din Astoria metropolei americane. Am
fost acolo, am trăit energia românului plecat, dar nu înstrăinat. Criticul și
istoricul literar Mircea Popa îl surprinde pe Theodor Damian, în toată
plenitudinea lui intelectuală socotindu-l un mediator al valorilor. Rând pe
rând răsfoiesc revista. Poemul lunii este semnat de Elena Cărăușan care ne
spune că „prea neobservate se petrec diminețile noastre/ roua prunciei se
evaporă.” Universitarul timișorean ne aduce aminte că s-a împlinit veacul de la
nașterea poetului nobil, Ștefan Aug. Doinaș, așezându-l între poezie și
atitudine. Istoricul literar Mircea Popa scrie despre Eminescu, ca stea din
cumpăna neamului. Istoricul literar Săluc Horvat, fondatorul revistei Nord
Literar, comentează proza literară a lui Eminescu. Mihaela Albu, scriitor
prolific, analizează destinul unor scriitori exilați care au oscilat cu patria
în gând și cu țara regăsită. Criticul literar Daniela Sitar-Tăut, ne
reamintește de începuturile literare ale lui Balzac. Pagina-oglinda lirică a
revistei sub semnul lui Orfeu găzduiește poeme semnate de poetul Adi Cristi,
despre acest timp războinic și refugiat. Adi este prezent la manifestarea
Zilele Revistei, el fiind arhitectul Festivalului Internațional de Poezie de la
Iași, unde am fost invitat în acest an. Despre eveniment am scris o pagină din
revistă. Ovidiu Pecican purcede la deslușirea drumurilor filosofiei istoriei
românești oglindindu-se în cel mai strălucit filosof interbelic Lucian Blaga.
Criticul literar Delia Munteanu scrie despre magnetismul dintre cuvânt și
pictură având ca suport volumul Plăcuțele din Medio Monte construit de Gabriel
Chifu și Mircea Bochiș. Proza din acest număr este semnată de cunoscutul poet
și prozator Vasile Igna. Anca Sârghie ne-a dăruit un text memorialistic despre
soții Dorina și Radu Stanca, profesori de actorie la Sibiu. Colega Raluca
Hășmășan analizează cartea de debut a tinerei Anastasia Herbil, din Sighetul
Marmației socotind că volumul, în întregime, este o frumoasă metaforă a
întrupării și creșterii poetei Anastasia Herbil în zborul spre promițătoare
înălțimi literare. George Vlaicu scrie o cronică mai amplă la recentul volum al
poetei Mioara Baciu. Profesorul, omul de teatru, traducătorul Nicolae Weisz,
și-a deschis în coloanele revistei cronica de film. A început cu Cometa
Covid-19. Mai semnează poezie Dumitru Drinceanu, Victor Rusu, Marius Arbănași.
Nu-l uit pe neobositul parodist Lucian Perța, care s-a cățărat pe edificiul
liric al lui Adi Cristi. Prozatorul, poetul, traducătorul Horia Bădescu a
tălmăcit-o pentru sufletul nostru pe belgianca, poeta Beatrice Libert. Numărul
are o dimensiune inedită. Este ilustrat cu lucrări de pictură din creația
criticului literar IRINA PETRAȘ, președinta Filialei Cluj a Uniunii
Scriitorilor din România. Prima pagină este color. Revista poate fi procurată
de la unele chioșcuri din Baia Mare. Cred că v-am convins că merită citită
prima revistă literară din istoria Maramureșului care este NORD LITERAR.
Lectură plăcută!
Evenimentele zilei de 1 iulie 2022
Evenimente ale zilei 1 iulie
1770:
Cometa Lexell, descoperită de astronomul Charles Messier, trece la doar 0,015 unități astronomice (2,2 milioane kilometri) de Pământ, cel mai aproape dintre toate cometele observate de-a lungul istoriei.
1862:
Prințesa Alice a Regatului Unit, a doua fiică a reginei Victoria, s-a căsătorit cu Prințul Ludovic de Hesse, viitorul Ludovic al IV-lea, Mare Duce de Hesse.
1863:
Războiul civil american: Începe Bătălia de la Gettysburg.
1878:
S–a încheiat Congresul de pace de la Berlin. Prin Tratatul de pace s–au recunoscut independența României și drepturile ei asupra Dobrogei.
Județele Cahul, Bolgrad și Ismail, din sudul Basarabiei, aflate în componența României, sunt încorporate Imperiului Țarist.
1903:
Începe prima ediție a Turului Franței.
1916:
În prima zi a Bătăliei de pe Somme, 19.000 soldați ai armatei engleze sunt uciși, iar 40.000 sunt răniți.
1920:
Se înființează, la Sibiu, Școala militară de ofițeri activi de infanterie (inaugurată la 19 decembrie), în prezent Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
1921:
În conformitate cu agenția de știri Xinhua la Shanghai a fodt fondat Partidul Comunist Chinez.
1925:
António Maria da Silva este numit pentru a treia oară prim-ministru al Portugaliei.
1942:
Al Doilea Război Mondial: Începe prima bătălie de la El Alamein.
1990:
Reunificarea Germaniei: Germania de Est acceptă Marcă germană ca monedă, unind astfel economiile Germaniilor de Est și Vest.
1993:
România: A intrat în vigoare taxa pe valoare adaugată (TVA) și liberalizarea completă a prețurilor.
1999:
Regina Elisabeta a II–a a Marii Britanii a inaugurat, la Edinburgh, primul parlament scoțian ales în ultimii 300 de ani.
2004:
Postul de radio România Tineret emite doar pe internet, devenind un post experimental. Directorul postului este Florian Pittiș.
2005:
Intră în circulație leul nou, urmând ca până la 31 decembrie 2006 leii vechi să circule în paralel cu cei noi.
Aceasta reprezintă a doua etapă a denominarii și începând cu această dată 10.000 lei vechi vor fi preschimbați pentru un leu nou.
2007:
Rutierul Dan Anghelache câștigă Turul României 2007. Victorie românească după 10 ani.
2007:
Pe stadionul Wembley are loc un concert pentru comemorarea a 10 ani de la dispariția prințesei Diana.
2011:
Albert al II-lea, Prinț de Monaco se căsătorește la palatul regal cu Charlene Wittstock, fostă înotătoare olimpică; Wittstock devine Prințesa Charlene.
2013:
Croația aderă la Uniunea Europeană, devenind al 28-lea stat membru al Uniunii Europene.
Celebrări 1 iulie
Comemorări 1 iulie
Sursa: Wikipedia
Abonați-vă la:
Postări (Atom)