De la pensiile nesimţite la temperaturile resimţite

 

Problema pensiilor nesimţite pare să fie nerezolvabilă. Contează, din punct de vedere politic, electoral, că tema rezistă. Nu dispare o zi din dezbaterile publice. Dacă opinia publică a găsit o expresie tare în cazul pensiilor nesimţite, iată că şi meteorologii îşi iau revanşa şi vorbesc despre „temperaturi resimţite”.

Astfel dacă temperatura reală la umbră se ridică la 32, 36, 38 de grade, se spune că temperatura resimţită este de peste 40 de grade. Nu ştim cum se măsoară această temperatură resimţită, dar expresia sună bine.

Multe alte lucruri sunt resimţite altfel decât sunt în realitate. De exemplu summit-ul NATO de la Madrid pare că a mulţumit pe toată lumea, mai cu seamă pe preşedintele Iohannis, dar problema războiului din Ucraina este departe de a fi fost rezolvată. Dimpotrivă, tensiunea dintre cele două blocuri este în continuă creştere.

Statele Unite au o atitudine tot mai provocatoare faţă de Putin, în acelaşi timp obligând şi China să se apropie de Rusia.

Tânărul preşedinte al Ucrainei Volodimir Zelenski este tratat ca un erou al timpurilor noastre, ca şi cum în centrul lumii s-ar afla numai problema Ucrainei.

În realitate, problemele la nivel global sunt tot mai multe, mai greu de înţeles, şi aproape imposibil de rezolvat după metodele vechi.

Diplomaţia din spatele liderilor pare să fi dispărut. Contează doar ce spune Joe Biden, Vladimir Putin, Zelenski, Macron, John Boris. Nu doar diplomaţii nu se văd, dar nici tehnicienii, experţii nu mai contează ce opinii au despre problemele la zi, criza energetică, criza petrolului, a gazului scumpirilor etc.

Puterea pare să se fi concentrat în mâinile şefilor de stat şi de guverne. Este un loc comun să spui că la situaţii excepţionale trebuie luate măsuri excepţionale. Adevărul este că la aceste vremuri tulburi ar fi nevoie de şefi de stat şi de guvern excepţionali. În acest moment istoric greu de definit, dificil din toate punctele de vedere, are România oamenii potriviţi să o scoată la liman? Are un şef de guvern care stăpâneşte toate problemele şi ia măsurile cele mai potrivite? Este un avantaj uriaş pentru România că are un preşedinte de origine germană?

De pildă cum trebuie privită scurta intervenţie a preşedintelui Iohannis care laudă compensaţia de 50 de bani pe litrul de benzină şi motorină, catalogând celelalte propuneri, plafonarea, reducerea accizelor, drept populiste? Preşedintele a dat verdictul final: prin compensaţie, nu se dau 50 de bani, ci rămân în buzunar.

Marcel Ciolacu nu a reacţionat, dar cu siguranţă ţine cont de atacul acesta prea transparent ca să nu fie sesizat de toată lumea că preşedintele se referă la propunerile PSD. În ciuda crizelor care se acutizează, a problemelor care-şi cer rezolvarea, o ruptură între PSD şi PNL poate surveni oricând. Şi nu doar din cauzele temperaturilor ridicate. Printre factorii care ţin împreună PSD şi PNL este şi slaba prestaţie a USR. Acum şi dacă s-ar dori nu se mai poate reface coaliţia de dreapta PNL-USR-UDMR. Partidul condus de Dan Barna, preluat de Dacian Cioloş, aflat acum în căutarea unui nou preşedinte, este în disoluţie.

Din PNL a plecat un grup de parlamentari la Forţa Dreptei lui Ludovic Orban. Probabil va mai rupe câţiva parlamentari şi Florin Cîţu şi astfel devine imposibilă formarea unei majorităţi de dreapta, aşa ca după alegerile parlamentare din 2020.

Fotografia de moment a scenei politice nu arată deloc bine.

Sunt prea multe pete de întuneric, adevărate zone crepusculare, cu un PNL care a schimbat doi preşedinţi într-un an, riscând două dizidenţe, cu un USR care nu mai ştie ce vrea, cu un AUR în ascensiune, dar fără direcţie, cu un PSD care aşteaptă la colţ rotativa premierilor, dar fără un program clar, mizând în continuare pe promisiuni fără acoperire. Căldura să fie de vină că lucrurile merg prost, că nu se rezolvă aproape nimic?

Este posibil, totuşi, ca anumite ministere să meargă bine pentru că sunt conduse de miniştri capabili, dar în haosul generalizat nimeni nu mai are timp să observe puţinele lucruri bune care se fac.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş