LA MULŢI ANI ROMÂNIA! LA MULŢI ANI ROMÂNI, ORIUNDE V-AŢI AFLA!!!

CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU

                                             Prietenului meu, col (r) Gavril Babiciu

            În buchetul cu frumuseţi  al vieţii mele, a apărut, de vreo 3 ani de zile, o floare rară, „Doina lui Lucaciu”,  în interpretarea Andreiei  Botiş, fata frumoasă şi şcolită într-ale muzicii a consăteanului meu, părintele Radu Botiş din Chelinţa. Este remarcabil că tânăra generaţie perpetuează cântecele noastre istorice. Doina mi s-a pus la suflet  de cum am auzit-o şi nu mă voi putea despărţi de ea niciodată.

              Sunt privilegiat de faptul că pot înţelege aceste cântece, că ştiu multe despre epoca în care au apărut şi rolul lor în realizarea idealurilor neamului. Puţini  dintre noi pot conştientiza  forţa lor mobilizatoare extraordinară, faptul că pot conduce naţiunile la victorie. Să ne gândim doar la avântul emoţional stârnit de Marseieza (La Marseillaise) lui Rouget de Lisle, care i-a condus pe francezi la victorie în 1792. Şi Doina lui Lucaciu a stârnit uragane de durere şi revoltă faţă de starea de robie în care s-a  aflat naţiunea română din Ardeal secole în şir. Conştiente de acest lucru, autorităţile austro-ungare au considerat-o ca un semn al răzvrătirii. Purtarea tricolorului şi chiar folosirea limbii române stârneau represiuni aspre. Cântarea sau chiar fredonarea  Doinei putea fi motiv de întemniţare,  deoarece simboliza  rezistenţa activă şi aderenţa la scopurile propovăduite de părintele Vasile Lucaciu. Interesant mi se pare şi faptul că dintre toate marile personalităţi care au condus lupta românilor din Ardeal pentru dezrobirea  şi întregirea neamului, „Leul de la Şişeşti” a devenit cel mai popular. Poporul închină doine şi balade doar celor neînfricaţi, celor care se confundă cu idealurile sale. Pentru activitatea  şi viaţa dedicată  neamului său, Vasile Lucaciu a cunoscut calvarul închisorilor ungureşti : Vacz, Seghedin, Satu Mare.

             Variantele doinei sunt multe. Cea cântată de Andreia Botiş :

 Plânge-o mierlă prin păduri, of, of, of,

Rob îi  Lucaci în lanţuri

Pentru sfânta libertate

De care noi n-avem parte.

Nu fi mierlă supărată, of, of, of,

Nu-i robia ne-ncetată,

Vine dalba primăvară,

Fi-va Lucaci liber iară.

Nu suspina în zadar, of, of, of,

Du-te până la Sătmar

Unde-i Lucaci la-nchisoare,

Nu vede nici cer, nici soare

Şi să-i spui închinăciune

De la-ntreaga naţiune,

Că el mândru s-a luptat

Ca român înflăcărat.

            Doina a fost scrisă de învăţătorul George Bocu din Şiştaroveţ,  la sfârşitul lui iulie 1893 şi publicată mai întâi în „Foaia poporului”. Autorul a copiat-o şi a adaptat textul după „Hora lui Roman”, compusă de Iosif  Vulcan şi publicată la Pesta în revista „Gura satului” în anul 1870. Hora era dedicată jurnalistului Alexandru Roman, predecesor al lui Vasile Lucaciu în lupta pentru drepturile românilor ardeleni (Vezi Wikipedia).

            Poate că nu aş fi scris această poveste dacă nu aş fi găsit, cautând  pe  Youtube, o variantă  interpretată de Florica Duma ,cântăreaţă trăitoare prin părţile  Bihorului. Am sunat-o şi mi-a spus că a auzit-o de la tatăl său,  după ce acesta s-a eliberat din închisoare. Fusese închis pentru vina de a fi fost ţăran harnic, adică chiabur şi,  acolo, în detenţie, a învăţat-o  de la nişte preoţi greco-catolici. De altfel, melodia acestui cântec se pare că ar fi fost compusă de preoţi greco-catolici  întorşi de  la studii din Roma. Să nu uităm că şi Vasile Lucaciu a fost preot greco-catolic. Mi-am amintit apoi că în alegerile  pentru parlamentul de la Budapesta Lucaciu a candidat în anul 1907  în cercul electoral al Beiuşului, ieşind învingător. Poate atunci Doina s-a răspândit şi în arealul bihorean. Mai mult, o Horă  a lui Lucaciu, cântată pe melodia Horei Unirii era răspândită prin foi volante printre intelectualii şi meseriaşii beiuşeni:

„Delegat cu cunoştinţă

De-ale  noastre suferinţe

Şi din viţă românească

Dr. Lucaci să trăiască”

            De fapt, o cercetare a ariei de răspândire a ei ne-ar putea aduce surprize. Cred că s-a cântat în tot Ardealul. Iată varianta Floricăi Duma :

Aşa-mi vine duneori

Şi mă duc la deal cu flori,

Aşa-mi vine câteodată

Şi mă duc la deal din piatră.

Din piatră să iasă foc

Şi fac la inimă loc.

Cântă mierla pă păduri

Lucaci îi rob în lanţuri,

Numai pân’ la primăvară

Fi-va Lucaci liber iară.

Bat clopotile-n Ardeal

Fi-va Lucaci liber iar.

Nu fi mierlă supărată,

Nu-i robia ne-ncetată.

            În ultimul moment am aflat că şi cunoscuta interpretă de muzică populară, d-na prof. Marinela Zegrean Istici, de la Gherla, are în repertoriu Doina lui Lucaciu. Mi-a mărturisit că a preluat-o de la un fost deţinut politic, Ioan Ungur.  Să fi fost închisorile comuniste academii de muzică patriotică ? Faţă de varianta Andreiei Botiş diferă ultimele două strofe :

Vântu bate, frunza pică,

Inima mi se despică

De durere şi de chin

Că-i Lucaci la Segedin.

Seghedine, Seghedine,

Dumnezeu cum te mai ţine?

Mureş, Tisa, până când

Te-or mai ţine pe pământ?

            Pe 29 noiembrie se  împlinesc  91 de ani de la moartea părintelui Vasile Lucaciu, iar această poveste a fost modul meu de a-l omagia pentru toată jertfa pe care a dat-o pe altarul dragostei de neam.

                                              25 noiembrie 2013, prof. Traian Rus, Oarţa de Sus

            

RUGĂ ŞI URARE DE ZIUA ROMÂNIEI DIN PARTEA LUI MIHAI EMINESCU - adică PUŢINĂ GÂNDIRE! CEVA INTELIGENŢĂ! MAI MULTE FAPTE...

DOINĂ

                    de Mihai EMINESCU

„De la Nistru pân’ la Tisa

Tot Românul plânsu-mi-s-a

Ca nu mai poate strabate

De-atâta strainatate.

Din Hotin si pân’ la Mare

Vin Muscalii de-a calare,

De la Mare la Hotin

Mereu calea ne-o atin;

Din Boian la Vatra Dornii

Au umplut omida cornii

Si strainul te tot paste,

De nu te mai poti cunoaste.

Sus la munte, jos la vale

Si-au facut dusmanii cale;

Din Satmar pâna ‘n Sacele

Numai vaduri ca acele.

Vai de biet Român saracul,

Indarat tot da ca racul,

Nici îi merge, nici se ‘ndeamna,

Nici îi este toamna toamna,

Nici e vara vara lui

Si-i strain în tara lui.

Dela Turnu ‘n Dorohoiu

Curg dusmanii în puhoiu

Si s-aseaza pe la noi;

Si cum vin cu drum de fier,

Toate cântecele pier,

Sboara paserile toate

De neagra strainatate.

Numai umbra spinului

La usa crestinului.

Isi desbraca tara sânul,

Codrul – frate cu Românul

De secure se tot pleaca

Si isvoarele îi seaca

Sarac în tara saraca!

Cine-au îndragit strainii

Mânca-i-ar inima cânii,

Mânca-i-ar casa pustia

Si neamul nemernicia.

Stefane, Maria Ta,

Tu la Putna nu mai sta,

Las’ Arhimandritului

Toata grija schitului,

Lasa grija Sfintilor

In sama parintilor,

Clopotele sa le traga

Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga,

Doar s-a ‘ndura Dumnezeu

Ca sa-ti mântui neamul tau!

Tu te ‘nalta din mormânt

Sa te-aud din corn sunând

Si Moldova adunând.

De-i suna din corn odata,

Ai s-aduni Moldova toata,

De-i suna de doua ori

Iti vin codri ‘n ajutor,

De-i suna a treia oara

Toti dusmanii or sa piara

Din hotara în hotara,

Indragi-i-ar ciorile

Si spânzuratorile!

Cine ne-au dus Jidanii

Nu mai vaza zi cu anii

Ci sa-i scoata ochii corbii

Sa ramâe ‘n drum cu orbii

Cine ne-au adus pe Greci

N’ar mai putrezi în veci

Cine ne-au adus Muscalii

Prapadi-l-ar focul jalei

Sa-l arza sa-l dogoreasca

Neamul sa i-l prapadeasca

Cine tine cu strainii

Mânca-i-ar inima cânii

Mânca-i-ar casa pustia

Si neamul nemernicia.”

Şi iată si o altă variantă a “Doinei”, extrem de puţin cunoscută astăzi – dar aparţinând tot lui Mihai Eminescu – care se găseşte în cartea “Mihai Eminescu – poezii tipărite în timpul vieţii”, vol. III, note şi variante, ediţie critică îngrijită de Perpessicius cu reproduceri după manuscrise, Editura Fundaţiei Regale, Bucureşti, 1944.

„De la Nistru pân’la Tisa

Tot românul plânsu-mi-s-a

Că nu mai poate străbate

De-atâta singurătate;

Din Hotin si pân’la Mare

Vin Muscalii de-a călare

De la Mare la Hotin

Calea noastră ne-o atin

Si Muscalii si Calmucii

Si nici Nistrul nu-i înneacă

Săracă tară , săracă!

Din Boian la Cornu Luncii

Jidoveste’nvată pruncii

Si sub mână de jidan

Sunt românii lui Stefan.

Vai de biet român săracu

Că-ndărăt tot dă ca racul

Fără tihnă-i masa lui

Si-i străin în tara lui.

Din Brasov pân’la Abrud

Vai ce văd si ce aud

Stăpânind ungurul crud

Iar din Olt până la Cris

Nu mai este luminis

De greul suspinelor

De umbra străinilor,

De nu mai stii ce te-ai face

Sărace, român, sărace!

De la Turnu-n Dorohoi

Curg dusmanii în puhoi

Si s-aseaza pe la noi;

Si cum vin cu drum de fier

Toate cântecele pier

Zboară paserile toate

De neagra singurătate

Numai umbra spinului

La usa crestinului

Codrul geme si se pleacă

Si izvoarele îi seacă

Săraca, tară , săracă!

Cine ne-a adus jidanii

Nu mai vază zi cu anii

Si să-i scoată ochii corbii

Să rămâie-n drum ca orbii

Cine ne-a adus pe greci

N-ar mai putrezi în veci

Cine ne-au adus Muscalii

Prăpădi-l-ar focul jalei

Să-l arză, să-l dogorească

Neamul să i-l prăpădească,

Iar cine mi-a fost misel

Secă-i-ar inima-n el,

Cum dusmanii mi te seacă

Săracă, tară, săracă!

Stefane, Măria Ta,

Lasă Putna, nu mai sta,

Lasă Arhimandritului

Toată grija schitului

Iară grija gropilor

Dă-o-n seama popilor

La metanii să tot bată,

Ziua toată, noaptea toată,

Să se-ndure Dumnezeu

Ca să-ti mântui neamul tău…

Tu te-naltă din mormânt

Să te-aud din corn sunând

Si Moldova adunând

Adunându-ti flamurile

Să se mire neamurile;

De-i suna din corn o dată

Ai s-aduni Moldova toată

De-i suna de doua ori

Vin si codrii-n ajutor;

De-i suna a treia oară

Toti dusmanii or să piară

Dati în seama ciorilor

Ş-a spânzuratorilor.

Ştefane, Măria Ta,

Lasă Putna, nu mai sta

Că te-asteaptă litvele

Să le zboare tigvele

Să le spui motivele

Pe câti pari, pe câti fustei

Căpătâni de grecotei

Grecoteii si străinii

Mânca-le-ar inima câinii

Mânca-le-ar tara pustia

Si neamul nemernicia

Cum te pradă, cum te seacă

Saracă, tară, săracă!”

Maramureşenii sunt toţi cu ochii pe TVR 2!

Căpitanul Ioan POP din magnifica trupă a lui Apjok şi Lucaci ne promite CUPA ROMÂNIEI în vitrina clubului CSM Ştiinţa Baia Mare de Ziua Naţională a României. Cum mogoşeanul e om de cuvânt, aşteptăm ...CUPA!
 HAI ŞTIINŢA!
HAI BRAVILOR ZIMBRII!
                                                                      g.d.l.

Gluma zilei - La repetiţii la cor

- Unde mergi Vasile?!

- La cor!

- Şi ce faci acolo?!

- Bem coniac şi jucăm table.

- Şi când cântaţi?!

- Pe drum, la întoarcere!

Americanii construiesc cel mai mare vas din lume. Pe când şi un nou „Turn Babel”?!

O companie din Florida (USA) a proiectat un vas de 25 de etaje, cu şcoli, parcuri, spital, cazino şi aeroport, pe care ar putea să locuiască 70.000 de oameni.

A proiectat acest vapor uriaş, cu o populaţie permanentă de 50.000 de persoane, care ar funcţiona ca un oraş plutitor, în scopuri turistice şi pentru oameni cu dare de mână.

Freedom Ship (foto)  va avea o lungime de 1.37 kilometri, de aproape patru ori mai mare decât Allure of the Seas, cel mai mare vas de pasageri din lume şi o înălţime de 25 de etaje, aproape 106 metri. Vasul, care îşi propune să aibă 50.000 de rezidenţi permanenţi, 20.000 de angajaţi şi încă 10.000 de vizitatori zilnic, va avea o lăţime de 228 de metri şi o greutate de 2.7 milioane de tone, fiind prea mare ca să poată opri în vreun port. Compania care l-a proiectat spune că vaporul ar urma să rămână permanent pe mare, înconjurând lumea la fiecare doi ani. Sursa dailymail.co.uk.

                                                                                  I.I.D.

Aforismul zilei - Lev Tolstoi

Fraţii moldoveni ştiu oare că doar îşi schimbă stăpânii dacă aderă la U.E.?!

Republica Moldova şi Georgia, reprezentate de premierul Iurie Leancă şi, respectiv, preşedintele Ghiorghi Margvelaşvili, au parafat, vineri, la Vilnius Acordurile de Asociere cu UE. "Trăim un moment istoric, ce simbolizează încredere şi deschidere în relaţia dintre R.Moldova şi UE", a declarat premierul moldovean Iurie Leancă, după parafarea acordului împreună cu Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton.

"Acest eveniment simbolizează încrederea, deschiderea şi cooperarea între ţara mea şi Uniunea Europeană, reprezintă un pas sigur spre viitorul unor relaţii care, cu siguranţă, vor aduce într-o zi ţara mea în UE", a adăugat Leancă, relatează Europa Liberă, în pagina electronică.

Ulterior, şeful Guvernului de la Chişinău a cerut permisiunea de a se adresa cetăţenilor săi în limba sa maternă. "Vă rog să-mi permiteţi să spun acelaşi lucru în limba mea maternă, să mă adresez concetăţenilor mei: Moldova, astăzi am asigurat drumul nostru către Uniunea Europeană!", a adăugat el.Sursa Mediafax

                                                                                            C.L.

Rezultate din Liga I şi clasamentul competiţiei

Rezultate înregistrate în partidele disputate, vineri, 29 noiembrie 2013, în etapa a XVI-a a Ligii I, programul celorlalte meciuri şi clasamentul competiţiei:

Vineri:

Universitatea Cluj Napoca - FC Braşov 2-0

Au marcat: Lemnaru '25, Kovacs '39

ACS Poli Timişoara - Astra Giurgiu 1-2

A marcat: Nanu '88 / Cristescu '53, '79

Sâmbătă, se dispută partidele:

FC Viitorul Constanţa - Oţelul Galaţi, ora 18.30, DigiSport

FC Vaslui - Ceahlăul Piatra Neamţ, ora 19.00, Dolce Sport

Săgeata Năvodari - FC Dinamo Bucureşti, ora 21.00, DigiSport

Duminică, 1 decembrie

FC Botoşani - Concordia Chiajna, ora 14.00, DigiSport

Corona Braşov - Pandurii Târgu Joi, ora 18.30, DigiSport

Steaua - Petrolul Ploieşti, ora 21.00, DigiSport

Luni, 2 decembrie

Gaz Metan Mediaş - CFR Cluj Napoca, ora 20.30, DigiSport

Clasament:

1. Astra Giurgiu 15 11 2 2 40-15 35 puncte

2. Steaua Bucureşti 12 9 3 0 28-8 30

3. Petrolul Ploieşti 15 8 6 1 22-10 30

4. Pandurii Târgu Jiu 15 8 3 4 32-18 27

5. Ceahlăul Piatra Neamţ 15 7 5 3 19-12 26

6. Dinamo Bucureşti 15 6 4 5 21-15 22

7. FC Vaslui 15 6 4 5 16-13 22

8. Gaz Metan Mediaş 15 6 4 5 18-17 22

9. CFR Cluj Napoca 15 5 7 3 17-16 22

10. ACS Poli Timişoara 16 5 4 7 15-18 19

11. FC Botoşani 15 5 4 6 14-23 19

12. Concordia Chiajna 13 5 3 5 16-15 18

13. Săgeata Năvodari 15 4 3 8 15-30 15

14. FC Braşov 16 3 5 8 15-21 14

15. Oţelul Galaţi 15 4 2 9 15-28 14

16. Universitatea Cluj  Napoca15 3 4 8 15-27 13

17. FC Viitorul 14 2 4 8 6-24 10

18. Corona Braşov 15 1 3 11 11-25 6.

                                                       Cristi SOMEŞAN

Fotografia zilei - dr. NICOLAE BUD

"Orice listă aş face, nu aş putea să nu încep cu cei care m-au mandatat să-i reprezint – vreme de opt ani – în Parlament. Oamenii din Maramureş alcătuiesc patria sufletului meu; ei sunt cei de care nu mă voi dezice niciodată, pentru că lor le datorez totul, încă din copilărie. Pe atunci, nu-mi imaginam că, vreodată, voi ajunge între cei ale căror decizii pot influenţa semnificativ viaţa comunităţii. Dacă am ajuns unde am ajuns, asta s-a întâmplat fiindcă am plecat dintre aceşti oameni demni şi frumoşi. Acum mă întorc la ei, cu prinosul meu de recunoştinţă. »

                                                                                 Nicolae BUD

Semnificaţii istorice pentru 30 noiembrie

1667 - S-a născut Jonathan Swift, scriitor celebru în domeniul satirei: "Călătoriile lui Gulliver" (m. 19 octombrie 1745)

1786 - Ducatul Toscanei devine primul stat care aboleşte pedeapsa cu moartea.

1817 - S-a născut istoricul Theodor Mommsen, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1902 ("Istoria Romei") (m.1901)

1835 - s-a născut scriitorul Mark Twain (pseudonim pentru Samuel Langhorne Clemens): “Aventurile lui Tom Sawyer”, “Prinţ şi cerşetor” (m. 21 aprilie 1910)

1874 - S-a născut Winston Churchill, prim-ministru al Marii Britanii în perioada 1940-1945 şi 1951-1955 (d. 1965).

1874 - S-a născut criticul literar Paul Zarifopol (m. 1 mai 1934)

1900 - A încetat din viaţă scriitorul Oscar Wilde: "O femeie fără importanţă", "Portretul lui Dorian Gray" (n. 16 octombrie 1854).

1924 - S-a născut istoricul Nicolae Stoicescu, membru de onoare al Academiei Române (m. 16 septembrie 1999)

1930 - S-a născut Andrei Bantaş, traducător, autor de manuale şi dicţionare de limbă engleză (m. 1997).

1934 - A încetat din viaţă poetul şi epigramistul Cincinat Pavelescu: "Epigrame"(n. 1872).

1992 - România a aderat la Convenţia Europeană privind statutul copiilor născuţi în afara căsătoriei.

1994 - La reuniunea NATO, miniştrii de Externe ai celor 16 ţări membre ale Alianţei au anunţat oficial decizia NATO de a accepta ca ţările est-europene să poată deveni membre ale acestui organism.

1998 - Conducerea societăţii "Aerofina" a dezminţit informaţiile conform cărora ar fi negociat cu Irakul livrarea unor sisteme de orientare a rachetelor.

1999 - A încetat din viaţă Charlie Byrd, cunoscut ca unul dintre chitariştii cu cele mai mari disponibilităţi, care a combinat genurile latino, jazz şi clasic (n. 1925).

2001 - Preşedintele României i-a decorat pe membrii conducerii postului de radio Europa Liberă şi pe cei ai departamentului de limbă română ai postului, pentru contribuţia la promovarea libertăţii şi democraţiei.

2001 - A încetat din viaţă cântăreţul George Harrison, component al trupei Beatles. (n. 25 februarie 1943)

2002 - Experţii ONU au reluat inspecţiile în Irak.

2005 - SUA găzduiesc în premieră reuniunea miniştrilor Apărării din Europa de Sud-Est.

2007 - Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat decretul care suspendă participarea Rusiei la Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa (CFE).

2007 - Preşedintele României l-a decorat pe pugilistul Lucian Bute cu Ordinul Meritul Sportiv clasa I.

2008 - Desfăşurarea primelor alegeri parlamentare uninominale din România.

2008 - A murit Artur Silvestri, scriitor cu activitate enciclopedică, istoric al civilizaţiilor, promotor cultural, editor (n. 1953)

2009 - A încetat din viaţă principesa Margareta Sturdza, mama Prinţului Dimitrie Sturdza

Peste 600.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei

Sfântul Andrei 2013 este unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus şi este considerat de ortodocşi "Ocrotitorul României" sau "Patronul spiritual al românilor"- fiind cel care a adus si a promovat religia creştină şi învăţăturile lui Iisus în zona ţării noastre. Ziua lui de celebrare a înlocuit, scrie creştinortodox.ro, o importantă divinitate precreştină, personificarea lupului, ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) fiind cunoscută şi sub numele de Ziua Lupului. 

Noaptea Sfântului Andrei este una magică, în care animalele (lupii în special) capătă puteri neobişnuite, ritualurile de dragoste au sorţi de izbândă şi, foarte important, strigoii, vârcolacii şi sufletele rătăcite umblă prin lume.

Superstiţiile din bătrâni susţin că, pentru a te proteja împotriva lupilor şi să nu-i aduci în apropierea casei şi gospodăriei, e bine SĂ NU îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu dai gunoiul afară.

Conform superstitiilor din batrani, ca sa te protejezi impotriva puterii lupilor si sa nu-i aduci in apropierea gospodariei, ar trebui sa nu iti piepteni parul in aceasta zi, sa nu torci, sa nu faci curat in casa sau sa dai gunoiul afara. E bine să nu se dea bani împrumut.

Sfântul Andrei 2013- Noaptea STRIGOILOR

În noaptea de 29/30 noiembrie se crede că locuinţele sunt păzite de strigoi dacă oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos şi dacă cenuşa caldă e scoasă din sobă, pentru ca strigoii să nu se poată adăposti la căldură.

Oamenii mănâncă usturoi în acea seară şi se ung pe corp tot cu usturoi, sau numai pe frunte, piept, spate şi încheieturile trupului. Se ung şi uşile şi ferestrele cu usturoi şi se atârnă şiruri de usturoi. Mai mult, pentru protecţie se lasă candela aprinsă. 

Sfântul Andrei 2013 - noaptea ritualurilor de dragoste

Fetele cred că în noaptea de Sfântul Andrei îşi pot vedea ursitul, folosind, în diferitele părţi ale ţării, diferite metode, scrie femina.rol.ro.

Metoda "făcutului cu ulcica": singură în faţa sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantaţie ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit.

Metoda cu verigheta: într-un pahar cu apă neîncepută se aruncă o verighetă sfinţită de preot în mijlocul căreia apare chipul ursitului.

Metoda oglinzii: o fată dezbrăcată se aşează între două oglinzi cu câte o lumânare în fiecare mână şi priveşte intens în oglinda din faţă. Se spune că în oglinda din spate i se reflectă scene din viitor şi imaginea viitorului soţ.

Prin alte părţi este obiceiul ca fetele de măritat să facă o turtă subţire ca o plăcintă din făină de grâu, foarte sărată – denumită Turtuca de Andrei, pe care o mănâncă la culcare. Băiatul pe care-l visează că le aduce apă ca să le astâmpere setea se crede că este viitorul lor soţ. Sursa crestinortodox.ro

                                                                                          Cristian LAURENTIU

Cum va arăta şi cât va costa parada de 1 Decembrie 2013

Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a anunţat deja că în acest an, de Ziua Naţională, românii se vor bucura de cea mai grandioasă paradă militară din ultimii 20 de ani.

„În acest an se împlinesc 95 de ani de la Marea Unire de la 1918 şi cred că un eveniment de o asemenea importanţă trebuie sărbătorit cum se cuvine. De aceea, în colaborare cu celelalte structuri ale statului — MAI, SRI, SPP şi toate celelalte instituţii care cooperează în vederea realizării acestui eveniment — vom realiza cea mai mare paradă militară de după '90“, declara recent Mircea Duşa.

Elementul de noutate constă în prezenţa militarilor din armatele SUA, Franţa, Polonia sau Turcia, care vor mărşălui alături de militari români.  De asemenea, tehnica grea - tancul TR 85 M1 Bizonul, sistemul de artilerie Larom, Ghepardul, absente din parada anului trecut, vor putea fi admirate în acest 1 decembrie.

În jur de 30 de aeronave ale Forţelor Aeriene (avioane de lupta — MIG 21 Lancer, elicoptere IAR 330 Puma etc.) vor survola de 1 decembrie cerul capitalei.

Cheltuieli de peste 1 milion de euro

Ziua de 1 decembrie aduce cheltuieli pe măsură. Executivul alocă peste 1 milion de euro pentru sărbătorirea Zilei Naţionale, suplimentând, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Executivului, bugetul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, SPP si SRI.

Potrivit Hotărârii de Guvern din 6 noiembrie privind organizarea, desfăşurarea şi finanţarea manifestărilor prilejuite de 1 Decembrie, aceste suplimentari bugetare, în valoare de 4.804.000 de lei, sunt destinate finanţării cheltuielilor privind participarea cu tehnică şi efective la paradele şi ceremoniile militare organizate cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României, la data de 1 decembrie 2013.

Astfel, bugetul MApN a fost completat cu suma de 3.500.000 lei pentru Ministerul Apărării, dintre care 13.000 lei pentru cheltuieli de personal şi 3.487.000 lei pentru bunuri si servicii. De asemenea, ordinea publică şi siguranţa naţională pentru bunuri şi servicii au fost suplimentate cu suma de 1 milion de lei.

Serviciile secrete au avut parte de o sumă suplimentată mai mică decât în cazul celor două ministere. Bugetul SPP s-a suplimentat cu 100.000 lei, iar suma alocata SRI fiind de 204.000 lei.

Parada militară dedicată Zilei Naţionale a României a costat în 2012 aproximativ 850.000 de lei, potrivit unor surse din MApN. Potrivit acestora, peste 450.000 de lei au reprezentat bani alocaţi din bugetul MApN, iar 400.000 de lei este suma aprobată de Guvern pentru a acoperi costurile totale.

Premierul Victor Ponta a anunţat că l-a invitat şi pe Regele Mihai la parada care va fi organizată, la Bucureşti, cu ocazia Zilei de 1 Decembrie.

Odată cu manifestările care vor avea loc de Ziua Naţională a României, traficul rutier de pe şoseaua Kiseleff va fi restricţionat vineri, atunci când vor fi făcute repetiţii pentru paradă, dar şi duminică, când va avea loc evenimentul. Totodată, traficul rutier va fi restricţionat pe mai multe străzi şi bulevarde din Capitală. Sursa  adevarul.ro

                                                                        Cristian LAURENŢIU

Cine sunt fermierii din Parlamentul României ?!

Hectar cu hectar, metru pătrat cu metru pătrat, parlamentarii României au strâns teren intravilan, extravilan şi în unele cazuri chiar păduri.

Un adevărat colecţionar de terenuri agricole este deputatul PDL Vasile Iliuţă. Din 1991 până în 2011, democrat-liberalul a cumpărat 402 hectare de teren agricol, la care se adaugă 8.000 de metri pătraţi de teren intravilan.

La fel de strângător, dar la capitolul terenuri extravilane, este deputatul PNL Marin Anton. Liberalul are nu mai puţin de 18 terenuri extravilane, adică 1.700.000 de metri pătraţi. Averea sa este completată de cinci terenuri intravilane şi patru forestiere. Marin Anton a început să cumpere pământ din 2000, în Ilfov, Giurgiu și Buzău.

Spre teren agricol s-a orientat şi deputatul PDL Stelian Fuia, care deţine 50 de hectare în judeţul Călăraşi.

Deputatul PSD Stanciu Zisu a obţinut prin vânzare-cumpărare 55 de hectare de teren agricol. Acesta mai are şi 17 terenuri intravilane.

Social-democratul Doru Babuş şi liberalul Victor Paul Dobre deţin şi ei câte 15 hectare de teren agricol.

Politicienii şi oamenii de afaceri caută cartea câştigătoare în agricultură. Tonul a fost dat de fiica preşedintelui, Ioana Băsescu, care a cumpărat aproape 300 de hectare de teren agricol în judeţul Călăraşi, cu ajutorul unui credit ipotecar de un milion de euro. Joi, 28 noiembrie 2013, Elena Udrea (foto) a anunţat la rândul său că va cumpăra circa 100 de hectare de teren! Aştia da fermieri! Oare de unde au bani ?! Dar iar zic şi mă întorc, CÂND UN POPOR E FORMAT DIN OI, GUVERNUL E MUSAI DE... LUPI FLĂMÂNZI DE PĂMÂNT! PE OI LE_AU JUPUIT DIN 1990 ÎNCOACE!! Sursa Digi24.ro

                                                                                                  GDL

Antologiile revistei SINGUR

În atenţia autorilor de limbă română

La 4 ani de la prima apariție a Antologiilor Revistei SINGUR, fenomen literar internațional al anului 2010, Editura SINGUR vă invită să participați la alte 2 antologii (de poezie şi de proză scurtă sau fragmente de roman), sub același generic și în aceleași condiții financiare.

Condiţii de participare:

1. Se primesc numai materiale culese pe calculator, cu diacritice, font Times New Roman, corp literă 12, spaţiere între rânduri de 1,5, format word.doc. Materialele nu vor depăşi 3 (trei) pagini format A4. Acestea vor fi trimise până la data de 30 ianuarie 2014 pe mail: dorudancus@gmail.com sau poştal, pe suport electronic (CD sau DVD) pe adresa: Editura SINGUR, O.P. 1, Ghișeu 3, C.P. 19, loc. Târgovişte, jud. Dâmboviţa. Apariţia celor două antologii, inclusiv expediţia volumelor către autori se va realiza (şi se va încheia) până la data de 1 martie 2014.

2. Se vor ataşa o fotografie scanată în format jpg şi un scurt CV literar.

3. Autorii confirmați de Grupul Consultativ vor participa financiar la cheltuielile tipografice cu suma de 100 lei. Serviciile de prepress, corectura, taxele de expediţie poştală şi resursele necesare mediatizării vor fi suportate integral de Editura SINGUR, care editează aceste lucrări.

Suma poate fi expediată în următoarele moduri:

• Card Banca Transilvania:
• Nume: BUMB GRIGORE MARINEL
• Cod Swift: BTRLRO22DBA
• Cont IBAN: RO 66 BTRL 01 601 201 P 945 81 XX - PENTRU LEI
• Nume: BUMB GRIGORE MARINEL
• Cod Swift: BTRLRO22DBA
• Cont IBAN: RO 41 BTRL 016 042 01 P 94581 XX - PENTRU EURO
• Banca Transilvania, Târgovişte, Jud. Dâmbovița
• Plăţi externe (prin Western Union sau MoneyGram):
• Nume: Grigore Marinel Bumb
• CNP: 1680804244212
• Loc. Târgovişte, Jud. Dâmboviţa

Vă rugăm să păstraţi chitanţele de la bănci sau oficii poştale de unde faceţi această plată şi să vă indicaţi adresa poştală exactă. Anunţaţi efectuarea depunerii prin mail: dorudancus@gmail.com sau telefon: 072-444.35.87.

Serviciile de prepress, corectura, taxele de expediţie poştală şi resursele necesare mediatizării vor fi suportate integral de Editura SINGUR, care editează aceste lucrări.

4. Fiecare autor va primi câte 5 (cinci) exemplare din antologia în care a apărut.

5. Antologiile vor beneficia de o intensă campanie de mediatizare pe mai multe site-uri culturale din ţară şi din străinătate, în diverse publicaţii on line din ţară şi din străinătate şi în diverse publicaţii tipărite. De asemenea, vor fi prezentate publicului cu ocazia unor întruniri culturale, cenacluri, tabere de creaţie etc. Autorii vor fi ţinuţi la curent în permanenţă cu stadiul mediatizării scrierilor lor.

Campania de mediatizare va fi făcută de Grup Media SINGUR.

6. Selecția și aprobarea autorilor va fi făcută de următorul Grup Consultativ:

Grigore Timoceanu

Eugen Evu

Ștefan Doru Dăncuș

7. Informaţii suplimentare: dorudancus@gmail.com; telefon: 072-444.35.87

Director general Grup Media SINGUR,

Ștefan Doru Dăncuș

Comunicat de presă ANRM

Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, Clubul Monarhiștilor Cluj și Asociația Cluj Today vă invită la comemorarea Apostolilor Unirii. Evenimentul va avea loc la capela greco-catolică Sfântul Iosif, de la demisolul Catedralei Martirilor și Mărturisitorilor Credinței din Secolul XX (în construcție) din Piața Timotei Cipariu. Vor fi comemorați Regele Ferdinand I cel Loial, Regina Maria, Cardinalul Iuliu Hossu, Iuliu Maniu, George Pop de Băsești și toți cei care au făcut posibilă Ziua Unirii, 1 Decembrie 1918. Cu această ocazie, va fi reiterat apelul monarhiștilor clujeni pentru adoptarea a două zile naționale: 10 Mai - Ziua Independenței și 1 Decembrie – Ziua Unirii. Acest model este larg răspândit în Europa Centrală. Ungaria are trei zile naționale, iar Polonia două. Evenimentul va începe mâine, 30 NOIEMBRIE, serbarea Sfântului Apostol Andrei, de la ora 09.00, cu Sfânta Liturghie. Apoi, de la ora 10.00, va fi oficiată o rugăciune solemnă pentru Apostolii Unirii, urmată de o proiecție a fotografiilor realizate la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, de către artistul Emanoil Mârza.

Vă așteptăm cu drag!

Claudiu Pădurean

redactor - șef

www.clujtoday.ro

claudiu.padurean@clujtoday.ro

0040744566444

0040723677344

Salut Trecut - 29 noiembrie 1910 - Ernest E. Sirrine obţine primul patent pentru un semafor

  Intr-o zi de 29 noiembrie, in 1910, americanul Ernest E. Sirrine obtinea primul patent pentru un semafor. Totusi, semaforul avea deja, la acea data, o istorie de cativa ani buni. In istoria semaforului, un rol important l-au jucat caile ferate, care s-au dezvoltat, la inceput, mai repede decat caile rutiere. Astfel, in 1848, englezul John Deakin introducea, la caile ferate britanice, semnalizarea mecanica, prin pivotarea unor semnale de cale constituite din sticle colorate, care se deplasau prin fata unei lampi fixe. In 1851 francezul Etienne Jean-Joseph Lenoir inventa un sistem de semnalizare pentru caile ferate. Primul semafor rutier din istoria omenirii a fost un model care functiona pe gaz si a fost instalat la Londra la data de 10 decembrie 1868, la intersectia dintre Bridge Street si Palace Yard. Lanterna era montata pe un pivot de otel de 7 metri inaltime. Pe o parte era rosie iar pe cealalta parte era verde. Pivotul de sustinere era rotit cu ajutorul unui levier de catre un agent de politie. Istoria spune ca la 2 ianuarie 1869, la nici o luna de la punerea in functiune, agentul de politie care il manevra a fost ranit de explozia instalatiei de gaz. Primul semafor electric, inventat de James Hodge, a fost instalat la data de 5 august 1914 in Cleveland, Ohio. Acesta era prevazut si cu o sonerie electrica ce se declansa la schimbarea culorii. Sistemul era compus din patru perechi de lampi montate la colturile strazilor, ca si in present, pentru o intersectie simpla in cruce. In fiecare colt era montata cate o lampa pentru STOP si o lampa pentru LIBER. Comanda se dadea manual dintr-un post amplasat intr-unul din colturi. In 1918 a fost inaugurat la New York primul semafor electric cu trei culori: rosu – stop, portocaliu – atentie, verde – cale libera. Comenzile erau date manual de catre o persoana cu atributii in dirijarea circulatiei. In decembrie 1920, politistul William Potts din Detroit a construit un semafor electric cu trei culori si care a fost montat suspendat, ca in zilele noastre.

                                                                                                     I.I.D.

Se întâmplă la bibliotecă - săptămâna 2- 6 decembrie 2013...

Luni, 2 decembrie 2013

ora 17.00, Sala de conferințe

Va avea loc campania de prevenire a cancerului de col uterin și la sân „Prețuiește-ți viața”, organizată de Organizația Femeilor Liberale – Filiala Baia Mare.

Marți, 3 decembrie 2013

ora 12.00, Sala de Conferințe

Va avea loc lansarea documentarului biobibliografic aniversar „Nicolae Bud – 60”.

Miercuri, 4 decembrie

ora 16.00, Sala de Conferințe

Va avea loc lansarea cărții „Borșa. Neamul Găborenilor”, apărută la Editura Eurotip, 2013.

Prezentarea cărții va fi făcută de:

dr. Teodor Ardelean – director al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”

Gheorghe Pârja – redactor șef Graiul Maramureșului

Ioan Marchiș – director DJCPN Maramureș

Dragomir Ignat – jurnalist

Vasile Timiș – conf. Univ. UBB Cluj-Napoca

Joi, 5 decembrie 2013

ora 16.00-12.00, Sala de Conferinţe

Ediţia a doua a simpozionului: „Casa ecologică între vis şi realitate”, organizat de Universitatea Tehnica Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare, Facultatea de Resurse minerale şi Mediuare în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare şi Ordinul Arhitecţilor – Filiala Maramureş;

Vineri, 6 decembrie 2013

ora 12.00, Sala de Conferințe

Va avea loc lansarea cărții „Basmul, soarele copilăriei”, autoare Aurica Bâlc.

Ştefan Selek

bibliotecar

Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare

Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

Fotografia zilei - 1 Decembrie este Ziua Naţională a ROMÂNIEI!!!

Gluma zilei - Trebuie să vă liniştiţi!

O tipă sexy, 90-60-90, merge la medicul ginecolog.

 -Nu mai ştiu ce să mă fac, se văita blonda. De fiecare dată când fumez, îmi vine cheful de sex nebun!

 -Mai întâi trebuie să vă liniştiţi, spuse doctorul. Haideţi să fumăm un Kent...

„A freca menta”

                                                                                 de Traian RUS

     

            În Grecia antică, mesele pe care se servea mâncarea erau frecate cu frunze de mentă, pentru răcoare şi miros plăcut. Fanarioţii au adus şi la noi obiceiul în secolul XVIII, familiile înstărite din Bucureşti şi din Tulcea adoptând cu iuţeală acest tabiet de bonton. Pentru că servitorii din casele lor ajunseseră să-şi dispute cu ardoare sarcina frecării meselor cu mentă, infinit mai uşoară decât tăiatul lemnelor, spălatul rufelor sau alte activităţi casnice, „a freca menta” a devenit sinonim cu ideea de a păcăli munca.

Semnificaţia expresiei s-a păstrat până în prezent, dar povestea s-a pierdut.

Aforismul zilei