Întreaga iarna m-am gândit
cum primavara ţi-o voi da
zâmbind sfioasă-n marţişor
şi-n dalb miros de ghiocei;
dar gerul tău s-a-nstăpânit
peste speranţa-mi chinuită,
încât în şnur am împletit
doar dorul şi visarea nestrunită,
ce-s prea banale să-ţi vorbească;
de darul meu -
o pasăre măiastră
venită pentru tine
dintr-o cu totul altă lume.
George PETROVAI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu