Manualele şcolare, abecedarul lui Mihăiţă, erau, pe vremea
aceea, tipărite, având pe prima pagină portretul regelui Mihai sau Carol. Nu
mai ţin minte. Între timp, ne am mutat în locuinţa unde a stat Drăguţescu,
peste drum de dezargintare. Într o zi, vine Mihăiţă de la şcoală, atunci când
cu abolirea monarhiei, şi îmi dă cărţile cu fotografia regelui în mână. Doamna
Mureşan primise ordin să distrugă fotografiile regale, însă, dânsa le a decupat
din carte la toţi copiii şi le a spus să facă ce o vrea cu ele. Vine copilul,
cum zic, de la şcoală. Eu lucram la o sobă de teracotă, cu şamotă. Astupam
găurile, că aveam şobolani. Îmi spune băiatul ca doamna învăţătoare le a rupt şi
le a dat copiilor să le ducă acasă, aşa decupate. Eu, fiind ocupat, am luat
pozele de la copil şi le am pus pe sobă, deasupra, şi mi am continuat lucrul,
cu astuparea găurilor la sobă, pe unde aveau drum şobolanii, uitând cu
desăvârşire de această întâmplare, fără să ştiu că mai târziu voi suferi,
nevinovat, pentru acest lucru.
– Să ştiţi, stimaţi tovarăşi, care m aţi persecutat pe
nedrept şi nevinovat pentru acest lucru, că aţi făcut o din prostia voastră,
fără să cercetaţi. Aţi dat în mine fără milă, că aşa vă este mintea, de a vedea
viaţa prin ochii calului.
După un timp mai îndelungat, la uzină au venit soldaţii.
Locuinţa unde am stat a fost transformată în corp de gardă pentru soldaţi. Eu
am fost mutat vizavi de dispensar. Locuinţa unde am stat era lângă laborator. S
au făcut unele modificări. S au scos duşumelele şi s a turnat ciment. Când
muncitorii au desfăcut duşumeaua, la fosta mea cameră, sub duşumea, au găsit
fotografiile regelui, ale lui Antonescu şi altele, împachetate într un ziar
«Scânteia». Între muncitorii care erau de faţă, era şi sora lui Fânăţeanu
Andrei. Ea era căsătorită cu Tigler, care era la închisoare, nu ştiu pentru ce.
Se zice că ar fi zis:
– Uite un reacţionar care şade liniştit acasă, pe câtă vreme
bărbatul meu este la puşcărie.
A luat corpul delict şi l a predat la Partid.
Eu nu ştiam nimic. Eram de serviciu, la dezargintare.
Şi, numai văd că vine Petriceanu Gabi şi îmi spune:
– Ai grijă, domnule Ganea, că uite ce s a întâmplat. La
locuinţa unde ai stat, s a găsit într un ziar fotografia regelui şi a
celorlalţi iar Maria lui Fânăţeanu, Maria Tigler, le a dus la Partid.
După plecare lui Gabi, numai ce văd că vine un tăşcar la
mine şi începe, pe departe:
– Ce mai faci, tovarăşe Ganea? Cum mai merge treaba, pe
aici? Ce greutăţi, în muncă, mai ai? Etc etc.
Eu i-am răspuns, deodată:
– Tovarăşe, treceţi direct la subiect şi... fără ocolişuri.
– Da. Este vorba de o completare a biografiei dumnea¬voastră
Ne am deplasat în birou şi am completat cele ce mi s au
cerut. Am scris adevărul.
– Nu ştiu nimic de provenienţa fotografiilor regale de sub
duşumea.
Asta este partea tristă ce mi s a întâmplat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu