Cinstirea Apostolilor este atestată în Constituţiile
Apostolice: ,,Zilele Apostolilor, să le serbeze, căci ei au fost învăţătorii
voştri.” Constituţiile Apostolice (gr. Αποςτολικαι Διαταγαι; lat.
Constitutiones Apostolicae) sau Aşezămintele Sfinţilor Apostoli sunt o scriere
creştină din secolul IV şi se prezintă ca aparţinând celor 12 apostoli.
Biserica Ortodoxă le-a inclus printre cărţile ortodoxe. Primele 6 cărţi se
bazează pe Didascalia Apostolilor (lat.Didascalia Apostolorum). Cuvântul
apostol provine din grecescul αποστολος, însemnând "acela care este
trimis". În contextul creştin, apostolul se referă la ucenicii care
răspândesc învăţătura.
Din primii ani ai creştinismului, în bisericile române
ortodoxe (şi în cele române unite cu Roma) se sărbătoreşte în fiecare an de 30
iunie ,,Soborul Sfinţilor 12 Apostoli”. Redăm din canonul de rugăciune la Soborul Sfinţilor
12 Apostoli: ,,Cei ce sunteţi între apostoli şi lumii învăţători, Stăpânului
tuturor rugaţi-vă să dăruiască pace lumii şi sufletelor noastre mare milă.” şi
,,Cu un glas pe dumnezeieştii ucenici şi Apostolii lui Hristos, care ne-au
tunat nouă cereştile învăţături, grădinile credinţei, pe făcătorii de bine cei
de obşte ai omenirii şi mântuitorii şi slujitorii Cuvântului, să-i lăudăm.”
Profesorii, educatoarele şi învăţătorii din România s-au
simţit onoraţi să fie serbaţi şi felicitaţi de ziua apostolilor în fiecare an.
Şi an de an, de chiar ziua apostolilor, li se aduce aminte că au cea mai nobilă
misiune pentru care merită făcute orice sacrificii asumându-şi apostolatul. În
1923, la un congres al lor ţinut în Arad ,
învăţătorii au fost numiţi ,,cei bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi iubiri de
moşie,,.
Nu cunoaştem altă sărbătoare care să fi dănuit la români în
calendare atât timp. Ziua Învăţătorului a fost atât de împământenită încât şi
regimul comunist a păstrat-o la 30 iunie trecând însă sub tăcere sau nedându-şi
seama şi de semnificaţia ei creştină.
30 iunie a fost aleasă şi ca dată de ,,naştere,, a Asociaţiei
Generale a Învăţătorilor din România fiindcă aceasta a ales pentru
autentificarea statutului său la tribunalul Ilfov chiar data de 30 iunie
(1927). Se oficializa atunci manifestarea solidarităţii între cadrele didactice
la nivelul României Mari -corolar al tradiţiei asociative învăţătoreşti
începută la 1869 în diferitele provincii în care exista şcoală românească. Mai
mult, sediul din perioada interbelică a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din
România a fost ales în Bucureşti pe chiar strada Sfinţii Apostoli la nr 14.
Legislativul român, a hotărât în 2007 prin legea nr. 289 să
se sărbătorească Ziua Învăţătorului în 5 iunie. Suntem siguri că legiuitorul a
fost în necunoştinţă de cauză şi a aprobat această dată la cererea unora care
nu aveau ştiinţă de existenţa şi semnificaţia adevăratei Zilei a Învăţătorului,
aceea din 30 iunie. Iniţiatorii îşi doreau poate o zi care să nu fie după
încheierea anului şcolar. Conform acestei logici s-ar putea, pentru raţiuni de
comoditate, să se legifereze date mai convenabile şi pentru Paşte, Crăciun, 1
Decembrie etc. Suntem siguri că se va reveni asupra acestei gafe care îşi bate
joc, vorba poetului, ,,de ţară, de străbuni, de obicei…”. Vom cere acest lucru
domnului Ministru cu ocazia Şcolii de Vară Internaţionale de la Chişinău (24-26 iulie) şi
Eforie Sud (26-29 iulie 2015) cu vizita pe traseu Cetăţii Albe şi a unei şcoli
româneşti din regiunea Odessa, Ucraina și cu
ocazia celui de-al XXXVII-lea congres al Asociaţiei Generale
a Învăţătorilor din România care se va desfăşura în perioada 18-22 august 2015
în Cluj-Napoca, cu o vizita în 22 august în Maramureş, Săpânţa şi
Solotvino-Ucraina, acțiuni care au loc sub auspiciile unor deosebite
aniversări:
• -175 ani de la
apariţia la Sankt Petersburg
a Gramaticii de limbă valaho-moldovenească (1840) a lui Iacob Hâncu, care spune
în introducere ,,Limba Română şi denumirea de Români nu e întâmplătoare. Până
la formarea Voievodatului Moldovei, locuitorii ambelor Principate erau
cunoscuți sub numele comun al Românilor. Deci, suntem în drept să ne ținem de
comuna lor denumire; deci limba Română poate servi drept noțiune comună pentru
graiul Valah și pentru cel Moldovenesc.”
• -150 de ani de la
tipărirea la Chişinău
a Cursului primitiv (abecedarului) de limbă română al lui Ioan Doncev (1865)
citit şi folosit de intelectualii moldoveni până în 1905
• -135 de la
naşterea lui Teodor Neaga (1880–1943), profesor ales membru în Sfatul Ţării de
către Uniunea învăţătorilor moldoveni. În 1917 a fusese preşedinte al
primului Congres al învăţătorilor şi profesorilor moldoveni din Basarabia. A
fost şi inspector-şef al învăţământului din Basarabia.
• -98 de ani de la
primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia (25 – 28 mai 1917, Sala
Eparhială din Chişinău). În şedinţa din 26 mai 1917, congresul a adoptat
următoarea rezoluţie: „În şcoala moldovenească se introduce alfabetul latin,
care va fi întrebuinţat atât în cărţile didactice, cât şi în scris”. În
referatul în problema alfabetului scria: „Prin alfabetul latin noi ne deschidem
deodată porţile spre întreaga cultură românească, din care până acum nu ne-am
împărtăşit aproape deloc”.
• -90 de ani de la Congresul Asociaţiei
Generale a Învăţătorilor din România de la Chişinău (6-8 septembrie 1925)
• -105 ani de la Congresul Asociaţiei
Generale a Învăţătorilor din România de la Constanţa (1910)
• -Clujul a fost
gazdă a congreselor învăţătorilor români din 1-3 august 1920 (95 de ani de la
eveniment), 23 ianuarie 1921, 6 -7 august 1921, 6 -8 august 1922, 27 -28
decembrie 1928 şi Congresul Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România din
8 -10 septembrie 1933. Miniştrii educaţiei, conducerea administraţiei şcolare
clujene şi a Universităţii din Cluj nu au lipsit de la niciun congres.
• -,,Asociaţia
învăţătorilor români din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş” cu sediul în Cluj
a fost înfiinţată în 24 februarie 1919 de către Iuliu Vuia, absolvent al
Preparandiei arădene şi mai târziu al Universităţii din Cluj, cel care la Marea Adunare
Naţională de la Alba Iulia
participase ca preşedinte al delegaţiei învăţătorilor şi fusese ales membru în
Marele Sfat Naţional de la Sibiu ,
cel de la a cărui naştere se împlinesc 150 de ani în 2015.
• -În 2015 se
împlinesc 85 de ani de la congresul din 29 -31 august 1930, congres în a cărui
ultimă zi, participanţii s-au deplasat la o şcoală românească din Maramureşul
din dreapta Tisei (atunci în Cehoslovacia, acum în Ucraina), deplasare pe care
vrem să o facem şi noi în 22 august 2015.
IMNUL ÎNVĂŢĂTORILOR
Versuri: Victor Bilciurescu
Muzica: Al. Mihăilescu-Buşteni
Chemaţi de sfânta datorie
De-a lumina noi talpa ţării
Cu dor de muncă şi frăţie
Răspundem glasului chemării.
Semănători pe toată viaţa
De soare’n natul viitor
Luptăm din greu să topim gheaţa
Ce amorţea bietul popor.
Dar lupta cere bărbăţie
Şi jertfă ca să biruim,
Puterea noastră stă’n frăţie
Cu toţii dar să ne’nfrăţim.
Ai noştri paşi călăuzeşte-i
Acel ce toate păstoreşti
Şi-n ligă trainică uneşte-i
Pe toţi apostolii să-i creşti;
Al nostru steag mult timp reverse
Simbolul trainicei uniri
Şi-n cuta lui să stea neşterse
Măreţe pilde, mari porniri.
Deci, puneţi minte lângă minte
Şi umăr lângă umăr tare,
Căci prea sunt năzuinţe sfinte
Şi prea ni-i idealul mare.
Şi strâns legaţi, prin dor de muncă
Pe’ntinsul ţării răspândiţi,
De sus s’avem sfânta poruncă:
„Nainte învăţători, uniţi”!.
Ai noştri paşi călăuzeşte-i
Acel ce toate păstoreşti
Şi-n ligă trainică uneşte-i.
Pe toţi apostolii să-i creşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu