Fără să fi
înregistrat succese notabile în politică, Mihai Răzvan Ungureanu se reîntoarce
Căderea guvernului condus de Ungureanu a fost primul pas
care a prevestit prăbuşirea ireversibilă a PDL. Partidul lui Băsescu a pierdut
puterea cu vreo opt luni înainte de termen. Alegerile locale şi parlamentare
din 2012 le-a organizat Guvernul Ponta. Probabil că dacă PDL şi-ar fi dus până
la capăt mandatul altele ar fi fost şi rezultatele. După patru ani, este şi
normal ca PDL să încerce să-şi recupereze ceva din puterea pierdută. MRU, mai
mult decât oricine, este îndrituit să-şi răzbune onoarea pierdută.
PNL nu consideră că a fost la guvernare alături de PSD,
consideră doar că l-au ajutat pe Victor Ponta să ajungă prim ministru. De aceea
şi ei doresc să-şi recupereze „împrumutul” prin dărâmarea Guvernului Ponta
înainte de terminarea mandatului. Pentru atingerea acestui scop nu este
suficientă lupta în Parlament. Noua putere, simbolizată de victoria lui Klaus
Iohannis, are nevoie de concursul tuturor instituţiilor pentru a învinge un
partid bine reprezentat în parlament. În acest context trebuie înţeleasă
desemnarea lui Mihai Răzvan Ungureanu pentru funcţia de şef al Serviciului de
Informaţii Externe.
Preşedintele are dreptul să propună, dar numirea
propriu-zisă trebuie votată în Parlament. Cum se poziţionează partidele? Pe
motiv că nu a fost consultat, Victor Ponta declară că PSD va vota împotrivă.
Cheia problemei se află la
UNPR. Gabriel Oprea ascunzându-se ca de obicei după
„interesul naţional”, şi după ce i-a promis preşedintelui Iohannis că va fi
alături de el în tot ce priveşte securitatea naţională, ordonă parlamentarilor
UNPR să voteze pentru numire. Un calcul simplu arată că voturile PNL, UDMR,
UNPR, PMP şi Minorităţi depăşesc voturile PSD şi ALDE. Mai exact spus, se
formează o nouă majoritate. Dacă alianţa conjuncturală se va menţine şi în
cazul unei moţiuni de cenzură, cade guvernul. De pildă, dacă PNL ar fi înaintat
o moţiune de cenzură considerând că a fost afectată siguranţa naţională prin
faptul că PSD s-a opus propunerii preşedintelui Iohannis, UNPR ar fi trântit
guvernul. Pe viitor, din moment ce se cunoaşte slăbiciunea lui Gabriel Oprea
pentru „siguranţa naţională” nu este exclus ca viitoarea moţiune de cenzură să
aibă o temă dragă UNPR-ului.
Supărarea lui Victor Ponta vine din faptul că nu a fost
consultat. Şi Iohannis s-a plâns că premierul nu l-a anunţat că pleacă în Baku sau că intenţionează
să scadă TVA-ul. Din aceste mici supărări se va naşte marea dispută dintre cele
două palate. Oricât ar încerca să fie de corecţi se vede că nu pot coabita un
preşedinte şi un premier de culori diferite. Puterea, ca să fie adevărată,
trebuie să fie concentrată într-o singură parte. Pe de altă parte în timpul
campaniei prezidenţiale, PSD era acuzat că vrea să aibă toată puterea. Acum
Victor Ponta întoarce reproşul, auzându-l pe Klaus Iohannis că vrea toată
puterea. Adevărul este pe undeva pe la mijloc. Puterea şi Opoziţia trebuie să
se controleze reciproc. Dar în această perioadă s-a creat impresia că puterea
nu mai este la partide, nu mai este în zona Executivului şi Parlamentului, ci
în zona Justiţiei şi a serviciilor secrete. Din această cauză se face atâta caz
pe nominalizarea şefului de la
SIE. Dacă va fi numit, cu siguranţă M. R. Ungureanu nu va fi
echidistant faţă de partide. El are de plătit o poliţă partidului care i-a
suflat funcţia de prim ministru. Preluare http://www.informatia-zilei.ro/mm/editorial/mru-si-slabiciunile-lui-gabriel-oprea#more-140277
Dumitru Păcuraru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu