Domnule ministru Ioan Rus, atunci când cineva spune despre
familiile muncitorilor care lucrează în străinătate așa ceva – ”Copiii se fac
golani acasă şi nevastă-sa curvă!” – nu mai putem vorbi despre o licență
(aici). N-am să vă spun exact ce înseamnă genul acesta de declarație pentru că
am obrazul fin ( cel puțin încerc să-l păstrez așa ). N-am să vă repet nici
ceea ce probabil v-au spus deja alții și anume că declarația dumneavoastră cu
tot cu context este discriminatorie și sexistă. Să nu mai spun că ea nu vă face
cinste nici ca ministru și nici măcar ca simplu cetățean.
Există în toate o limită. Aflat la cârma Ministerului
Transporturilor care funcționează cum știm cu toții că funcționează,
dumneavoastră vă permiteți să jigniți cetățenii unei țări din care majoritatea
au plecat din lipsă de șanse – în calitate de ce?
ZF spune că CFR Călători, controlată de stat prin Ministerul
Transporturilor, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2 miliarde de
lei, în creştere cu 23% faţă de anul 2013, reuşind în acelaşi timp să revină pe
profit, înregistrând un rezultat financiar pozitiv de 69 de milioane de lei,
potrivit datelor de la Ministerul Transporturilor. Serios? Cum? Nu cred
că am văzut în ultimii trei ani trenuri de călători ocupate în proporție mai
mare de 10 % (și nu sunt singura, vă asigur).
Dar ce părere aveți despre Transalpina unde la sfârșitul lunii
martie, din cauza ploilor abundente, o porțiune de circa 15 metri din drumul
județean dintre localitățile Tilișca și Rod s-a surpat? Că dumneavoastră
declarați în iulie 2014 – citez: Transalpina este în situația de copil orfan.
Adică ea n-a fost preluată de către CNADNR de la constructor, constructorul e
în faliment sau nu știu exact cum e, a preluat-o o firmă de insolvență, o primă
firmă de insolvență care a renunțat, și-au dat demisia din insolvență și a
luat-o a doua, care nici aia…
Transalpina, deci, e un copil orfan, care n-are tata, n-are
mama în acest moment și încercăm să vedem prin ’serviciile de protecție
socială, de asistență, de casa copilului’ să-i găsim o soluție în acest moment.
Ăsta e adevărul-adevărat. Sigur, câteva luni mai târziu un șofer cu dubiță a
plonjat în gol într-o râpă. Probabil încă un nefericit care a rămas în România
să lucreze pentru salariul minim pe economie 24 de ore din 24 dacă se poate.
Sigur, pentru șoseaua de 148 de kilometri statul român a plătit DOAR 400 de
milioane de euro până acum – un material amplu aici. Ce credeți, cam câte
locuri de muncă pentru cei ai căror copii devin golani acasă și nevestele curve
se puteau crea cu banii ăștia?
Înțeleg că se dorește privatizarea Tarom. Din cauza
pierderilor desigur. Un bilet București – Satu Mare dus-întors costă
aproximativ 200 de euro. Cum pentru mine banii nu cresc prin copaci am
călătorit doar de două ori cu avionul ( și chiar și atunci pentru că era urgent
să ajung în aceeași zi și nu după 24 de ore cât aș fi călătorit cu trenul ). În
tot avionul eram vreo trei pasageri. De ce? De ce să ții cu dinții de prețul
atât de ridicat al biletelor când peste tot în lume avionul a devenit un mijloc
de transport comun?!
Spuneați în februarie anul acesta că pentru modernizarea și
dezvoltarea infrastructurii de transport a României în următorii ani sunt
necesari peste 48 de miliarde de euro. 48 de miliarde de euro!!! Pentru
ceva ce se va termina în 2030! Și chiar ați adăugat calm și citez: Este o
perioadă destul de lungă, în care nici nu știm astăzi cu mare precizie ce va
însemna un miliard de euro în 2027 pentru România. S-ar putea să însemne foarte
puțin. Desigur că mizăm pe fondurile europene, mizăm pe resurse bugetare, care,
an de an, se vor amplifica, mizăm pe parteneriatele publice private pe unele
proiecte care se pretează la așa ceva, mizăm pe concesiuni și mizăm și pe credite
de la instituțiile financiare internaționale, care vor putea fi extinse și
dincolo de 2030, probabil.
Și dacă nu pot să aștept până în 2030? Și dacă nu pot să vă
cred pe cuvânt și prefer să plec să lucrez în construcții, pentru autostrăzile
din Europa cu un salariu de 1500 de euro la care aici pot doar să visez frumos?
Veți da cu toții vina pe mine?!
de Dora Constantinovici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu