Cât şi ce citesc românii, ce citesc ceilalți europeni...

Potrivit barometrului de consum cultural, din anul 2014, 37% dintre români citesc cel puţin o carte pe lună. Cei care, totuşi, nu obişnuiesc să citească, încearcă să facă o excepţie măcar în vacanţă. Este sau nu cititor pasionat, românul îşi pune în bagaje şi o carte. Cine sunt cititorii de cursă lungă ai vacanţelor şi ce anume citesc?! 

Aflăm de la scriitoarea Cecilia Ştefănescu şi istoricul Adrian Cioroianu:

În anul 2005, scriitorul britanic Ian McEwan a făcut un experiment. A vrut să testeze cât de importante mai sunt cărţile în viaţa oamenilor. A oferit, aşadar, trecătorilor dintr-un parc londonez cărţi... gratuit. Din 30 de persoane, un singur bărbat a acceptat să primească o carte, restul de 29 au fost împărţite femeilor. Rezultatul experimentului a fost publicat în cotidianul „The Guardian”, iar concluzia autorului britanic a fost categorică: „când femeile nu vor mai citi, romanul va muri”.

Şi în România, situaţia stă cam la fel. Studiile arată că femeile sunt mai atrase de lectură decât bărbaţii şi cumpără mai multe cărţi.

Adrian Cioroianu este de părere că „ţine de complexitatea reală, o complexitate sporită a sufletului feminin în raport cu cel bărbătesc, adică femeia e mult mai nuanţată, când spun suflet e simbolic, probabil că ceea ce numim noi suflet se află totuşi mai sus de umeri. Cred că mintea femeiască e cu mult mai nuanţată şi mai adâncă decât a bărbatului.”

Şi tot femeile, spun statisticile internaţionale, sunt cele care citesc mai mult în aer liber: pe plajă, pe o bancă în parc sau pur şi simplu în mijlocul naturii.

De altfel, în lume, au fost create biblioteci în aer liber care să încurajeze lectura în spaţii din ce în ce mai atipice. Un exemplu este Bookyard, bibliotec a creată de artistul italian Massimo Bartolini cu ocazia unui festival de artă din oraşul Gent din Belgia.

Rafturile cărţilor au fost construite pe aracii care susţineau...viţa de vie. Premisa de la care a pornit artistul italian a fost aceea că „lectura unei cărţi poate dezvolta mintea la fel ca un vin bun".

În anul 2006, plajele de pe coasta de nord-vest a Franţei, în Normandia, au fost împânzite cu mini-librării de vară pentru turişti, în cadrul proiectului „Lire a la plage”.

Însă nu toţi cititorii reuşesc să îmbine vacanţa cu lectura. Scriitoarea Cecilia Ştefănescu recunoaşte că, în cazul ei, o carte citită pe plajă trebuie neapărat recitită acasă: „De fiecare dată când noi vorbim despre cărţi de vacanţă, spunem că sunt cărţi uşurele aşa pe care le poţi parcurge, te pot distra, pot să suplinească entertainmentul, televizorul, să vină ca un fel de cum să spun ca un fel de desert al acelei vacanţe frumoase pe care tu ţi-o petreci pe o plajă în Grecia sau în Turcia sau în Vama Veche sau oriunde. Cititul pentru mine cel puţin cititul e o activitate destul de serioasă şi din cauza asta eu delimitez absolut în capul meu vacanţa şi lectura.”

Pentru istoricul Adrian Cioroianu, orice loc este un potenţial spaţiu pentru lectură, inclusiv plaja: „Vara e cam singura perioadă, mă refer la concedii, singura perioadă când citesc beletristică pentru că în restul anului citesc aproape din necesitate. Dar sunt câteva colecţii pe care le urmăresc, colecţiile de literatură universală de la Polirom, de la Humanitas, Raftul Denisei, Curtea Veche are o foarte bună colecţie de literatură universală. Şi citesc de la Houellebecq, Arturo Perez Reverte, un scriitor spaniol, ce să vă spun? Citesc, nu mă feresc în a spune că nu se întâmplă să ies la plajă fără carte.”

Câţi cititori, atâtea preferinţe. Şi câte ţări, tot atâtea topuri ale cărţilor recomandate pentru a fi citite în vacanţa de vară.

Într-un top al cotidianului britanic The Telegraph, printre cărţile recomandate pentru vara 2015 se găsesc „Mânăstirea din Parma” a lui Stendhal, „Minunata Lume Nouă” de Aldous Huxley sau „Amantul Doamnei Chatterley” de D.H.Lawrence.

În Franţa, printre recomandările de lectură ale verii se află şi o bandă desenată celebră deja în Hexagon: „Catharsis”, album realizat de Luz, desenatorul vedetă al revistei Charlie Hebdo.

În România, cercetările arată că românii cumpără, pe perioada verii, în proporţie de 13%, cărţi motivaţionale şi de business.

Scriitoarea Cecilia Ştefănescu recomandă, însă, pentru lectura la plajă, o carte care, spune autoarea, ni se potriveşte mănuşă, nouă, românilor: Mario Vargas Llosa, „Mătuşa Julia şi condeierul”.

„În ultima perioadă, uitându-mă aşa la televizor mi-am dat seama că oamenii probabil că au un apetit pentru vieţile celorlalţi, pentru sordid, pentru telenovelă, pentru dramă, pentru melodramă, şi cred că în loc să te uiţi la televizor, mai bine iei această carte care-l are pe Pedro Camacho, un scriitor de telenovele extrem de adulat şi care e un personaj extrem de controversat. Mai este şi relaţia de dragoste între o mătuşă şi un nepot fără să aibă legături de sânge şi este Peru anilor 70, cu care eu am avut aşa momente din astea în care m-am confundat destul de mult şi am recunoscut foarte multe din nefericire pentru noi, am recunoscut multe din România anilor ăstora în perioada respectivă. Mai ales dacă vorbim despre un tânăr scriitor care lucrează la un ziar, cum arată ziarul, cum arată tânărul scriitor, cum arată lumea în care el trebuie să răzbată şi cum arată povestea asta de iubire interzisă şi apetitul ăsta pentru vieţile celorlalţi, să-i ronţăim pe ceilalţi, să ne uităm la ei, această chestie de voyeurism aşa”, spune Cecilia Ștefănescu.

Una dintre cărţile ideale pentru vară este şi romanul „Spre Far” al Virginiei Woolf, crede Cecilia. O carte deloc facilă, de citit cu atenţie... sporită: „M-am reapucat s-o citesc pe plajă dar zgomotele din jur acopereau de departe toată cartea şi apoi când am revenit am luat-o mai serios la citit. Şi acum sigur că e un pretext bun pentru că e vară, e foarte cald, oamenii se duc la mare şi cartea asta e cumva, te răcoreşte aşa într-un fel.”

Pentru cei pasionaţi de marii clasici ai literaturii universale,„Educaţia Sentimentală” a lui Gustave Flaubert este un adevărat medicament pentru...suflet.

Tot Cecilia Ștefănescu ne spune: „Mai mult decât să spun că e o carte extraordinară pe care ar putea s-o citească oricine, oricând, în orice anotimp, n-aş recomanda-o tocmai pe plajă dar e o carte care te ţine şi te şi întreţine şi în felul ăsta ea nu e o carte grea, la un prim nivel, e o poveste de dragoste. 00:13:10 Sunt convinsă că un om care nu a auzit de exemplu de Flaubert, şi care are impresia că nu are pregătirea necesară sau n-are înţelegerea necesară să-l citească va pune mâna pe cartea Educaţia sentimentală sau pe Madame Bovary, sunt convinsă că omului respectiv îi va răsturna universul şi viaţa lui, în momentul ăla va fi mult mai simpatică şi mult mai mişto. Dar trebuie să vrei asta.”

La nivel global, în topul preferinţelor exprimate de cititori cu privire la genul literar ideal pentru plajă se află romanele poliţiste, thriller şi science-fiction. Printre autorii de top, Agatha Christie, Stieg Larsson şi Stephen King.

„Oamenii sunt tentaţi şi de literatură poliţistă şi de science fiction care merge foarte bine vara, eu însumi citesc, adică unul sau două din romanele de peste vară se întâmplă să fie câte un science fiction bun, după cum la fel cred că un gen literar foarte bun pentru vară, admirabil pentru vară este teatrul. Teatrul merge extraordinar de bine pentru că îţi creează cum să spun e foarte viu, numai dialog, merge admirabil pe plajă. Mi s-a întâmplat într-un an într-un dintre cele mai reuşite concedii pe care le-am avut, am citit Eugene O'Neil fără nicio problemă”, povestește istoricul Adrian Cioroianu.

Dacă în zilele noastre lectura unei cărţi pierde de cele mai multe ori teren în faţa vizionării unui film, în comunism, în anii 80, lucrurile stăteau cu totul altfel.

Cecilia Ștefănescu este de părere că „numărul de cititori, cititori din ăştia pe bune a rămas cam acelaşi. Erau mai mulţi oameni care-şi cumpărau cărţi ca să-şi mobileze biblioteci, să şi le decoreze. Dar în realitate oamenii ăia nu le citeau. Adică mă îndoiesc că se rupeau pe plajele din România Dostoievski şi Balzac şi mai ştiu eu ce sau Proust. Erau cărţi puse în bibliotecă, oamenii care citeau cred că numărul lor a rămas mai mult sau mai puţin cam acelaşi , nu sunt mulţi din păcate dar asta se vede şi pe vânzările de cărţi şi pe câţi oameni vin la o lectură publică a unui autor român și așa mai departe.”

Dincolo de statistici, recomandări literare sau campanii de încurajare a lecturii, fiecare decide, până la urmă, ce carte îl însoţeşte în vacanţă. Important este să citim.