Apariţii editoriale primite la redacţie

               

Cu bucurie semnalăm apariţia revistei pentru solidaritatea românilor de pretutindeni „FAMILIA ROMÂNĂ”, iulie-decembrie 2015, an 16, nr. 3-4 (58-59), editată de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare şi Asociaţia Culturală „Familia Română”, director fondator dr. Constantin Mălinaş. Din bogatul sumar (peste 300 de pagini!) amintim: „E mai important să întreţinem focul decât să studiem cenuşa!” de dr. Teodor Ardelean, „Localităţile de moţi şi maramureşeni din Sătmar” de magistrat-procuror (r) Ioan Bâtea, „Imagini şi simboluri ale arborelui vieţii în arealul zărăndean” de dr. Monica Duşan, „Conservare şi schimbare” de dr. Laura Teodora Ghinea, „Modelul Viscri se doreşte implementat la Breb” de Anca Goja, „Virtuţile sculpturale ale lemnului” de dr. Ioan Marchiş, „Înapoi, la valorile Maramureşului” de Alec Portase, „Satul românesc” de Valeriu Tănasă, „Academicianul Ioan-Aurel Pop şi vocaţia cercetării” de dr. Sorin Şipoş;  tot despre personalitatea marelui academician mai semnează: dr. Constantin Bungău, episcopul Devei şi al Hunedoarei, Gurie Georgiu, episcopul de Oradea, și Virgil Bercea;  capitolul „Rodiri academice” cuprinde articole şi însemnări scrise de Dorina Cadar, Alina Lemnean, Corina Şandor-Martin; la segmentul „Valori româneşti” despre Vasile Blidaru face referire col. Marin Bancoş, „Consideraţii asupra lexicului poeziei lui Vasile Militaru” scrie dr. Corina Bejan Vaşca, un „Omagiu geologilor din nord-vestul României” aduce ing. Teodor Bene, „Remember – 75 de ani de la naşterea poetului Ion Iuga” este scris de dr. Nicolae Bucur, articolul „Valori interzise la vânzare” îl are ca autor pe Liviu Dârjan, despre „Profesorii care au activat la Universităţile din Cluj” fac referire dr. Dorel I. Duca şi dr. Adrian Olimpiu Petreuşel, „Sfântul Calinic de la Cernica: ierarhul rugăciunii şi al muncii” este adus la lumină de către Arhim. dr. Veniamin Micle, un „Interviu cu domnul prof. dr. Volker Wollmann” realizează Mihai Nae de la Viena, „Afinităţi elective între Blaga şi Noica” semnează acad. Alexandru Surdu. Capitolul „Eminesciana” este realizat prin contribuția dr. Ion Filipciuc și a Marietei Roman, iar secțiunea „File de istorie” apare sub semnăturile dr. Ilie Gherheş, Doru Sicoe, Arhim. dr. Emanuil Rus și dr. Laura Cornea. Rubrica „Români în lume” este susținută de dr. Georgeta Cristea, dr. Mirel Giurgiu, Anca Sima, dr. Maria Vaida. Ne atrage atenţia și titlul dr. Viorel Hodiş „Să scriem corect româneşte”. Rubrica „In memoriam” este dedicată regretaţilor dr. Mircea Zaciu, dr. Ioan Chindriş şi col. Vasile Ilica. La rubrica „Recenzii”, găsim articole semnate de dr. Luminiţa Cornea, dr. Nicholas Dima, dr. Monica Duşan, Adrian Man, dr. Mihaela Varga, dr. Ştefan Vişovan. În fine, capitolul „Varia” propune texte semnate de drd. Ioana-Cosmina Bolba, Octavian D. Curpaş, dr. Viorel Hodiş, Teofil Ivanciuc, Anca Sima şi Laviniu Ardelean. Ca şi în anterioarele numere, revista „Familia română” este și de data aceasta o revistă de substanţă, prezentată într-o ţinută cu adevărat academică, iar textele oglindesc valorile pe care s-a clădit România de azi. Felicitări!

Romanul lui Nicolae Goja „Cimitirul copiilor” este dedicat de autor memoriei fratelui său, Vasile Goja, şi are ca motto un mic fragment din Dostoievski: „Sufletul se vindecă atunci când eşti în preajma copiilor”. Cartea este gândită în treisprezece capitole, intitulate simbolic, asemenea etapelor devenirii fiinţei. Epicul romanului se concentrează în jurul a două mari teme, boala şi maturizarea unor tineri. Naraţiunea se deschide ex abrupto, introducând un personaj cu apariţie episodică, domnul D., care „mai are puţină vreme, un an, doi, trei...” Alte personaje ale romanului sunt: Blanca, Bubu şi Gelu. Aceștia reprezintă noua generaţie, care speră într-o schimbare a societăţii încremenite, o lume fără drepturi, care nu respectă nicio lege, iar atitudinea lor este una de frondă. Cartea este interesantă şi prin faptul că intri în contact cu satul maramureşean de odinioară, cu obiceiurile străvechi, dar şi cu frământările şi temerile noii generaţii. În romanul lui Nicolae Goja, se creează o lume, dispare alta, şi tot timpul autorul te pune să meditezi la existenţa ta. Un roman reuşit, la fel ca şi precedentele!

Poetul-baladist Ioan Voicu ne propune cea de-a treia carte a sa, „Baladă fulgerată de vânt”, după celelalte două apariţii: „Lacrima din palmă” şi „Peste mine şarpele-nfloreşte”. Apărut la Editura Maria Montessori din Baia Mare, volumul beneficiază de o prefaţă scrisă de dr. Nicoară Mihali şi o posfaţă semnată de Gavril Ciuban şi Gelu Dragoş. Pentru Ioan Voicu, „Balada este elixirul unei noi vieţi şi a unei alte vieţi. Balada este timpul nemăsurat al iubirii poetului care începe undeva într-o primăvară devreme şi se duce până către toamnă târziu. Poetul chiar nu mai interesează dacă există, contează numai sfâşierea lui într-un cântec duios de dragoste, aproape nemuritor, aproape în tandem cu veşnicia!” (Nicoară Mihali). Urmează cât de curând lansarea cărții la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, alături de prieteni şi membrii Cenaclului „Petre Dulfu” Satulung.

Poetul Vasile Bele ne propune volumul de poeme „Numai 50 de poeme dintr-un manuscris”, apărut la Editura Armonii Culturale din Adjud, anul acesta. De ce 50 de poezii?! Pentru că poetul crede „într-o lume bună”, pentru că nu doreşte să dezamăgească prin scrisul lui şi pentru că susţine „ideea de dreptate şi adevăr”. De ce o nouă carte de poezie? Fiindcă pentru poetul din Chiuzbaia, poezia este: „[…] cea care alină durerea sufletului şi dorul de cei dragi, şi de aproape, şi de departe. Poezia este cea care aduce pacea în suflet, armonia şi iubirea. Poezia este cea care te duce şi te aduce pe meleagul natal, pe uliţa satului încărcată cu dor. Poezia este cea care, prin tinereţea ei, nu te lasă să îmbătrâneşti niciodată. Poezia  este cea care nu te lasă singur niciodată”.

În fine, pe 10 mai, la invitaţia ex-prefectului Dan Marinca, am participat la prezentarea cărţii „Cuvântările Regelui Carol I”, volumul I, 1866-1886, ediţie anastatică, scoasă la împlinirea a 150 de ani de la instalarea monarhiei în România, unde mi s-a făcut cadou această carte. Cuvântul înainte este semnat de dr. Marius Ţepelea, cpt (r) Remus Barna şi istoricul Dumitru Noane, care spun, între altele: „Aducerea acestor cuvântări ale regelui Carol I în actualitate este un demers datorat Clubului monarhist Baia Mare şi în mod special inimosului Saşa Nicolici. Editorii acestei ediţii noi au căutat să readucă în atenţia cititorilor, în special a celor tineri, o parte din istoria monarhiei române, a istoriei României, pentru ca aceste documente de valoare să contribuie la refacerea imaginii prestigioase pe care regalitatea a avut-o în memoria poporului român.”

                                                                                   Gelu DRAGOŞ