GELU DRAGOŞ. Mapă biobibliografică

„bunicul meu dinspre mamă a fost morar / […] / eu macin numai cuvinte” (GELU DRAGOŞ)

de Angela-Monica JUCAN

O atmosferă de nobleţe şi un spirit eroic vibrează încă în vatra de din vale de Codru şi din aşezarea Chioarului. Cândva, cu vreo 4-500 de ani în urmă, Lucăceştiul din lunca Someşului era reşedinţă a voievodatului Lucăceşti. Pe acest meleag mândru, înaintat în vârstă şi proaspăt, aflat astăzi în componenţa comunei Mireşu Mare, s-a născut acum 50 de ani (22 februarie 1967), într-o familie de „bocotani”, iubitorul de vechime şi tradiţii, colaboratorul publicaţiei noastre GELU DRAGOŞ, al doilea fiu al lui Aurel (brigadier de câmp) şi al Anei. În Biserica Ortodoxă cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, biserică datând din 1925, a primit Sfânta Taină a Botezului. Fratele, Ioan Dragoş, cu 11 ani mai în vârstă (n.: 13 sept. 1955), este jurist, membru în conducerea executivă a Consiliului Judeţean Maramureş, poet şi permanent sprijin pentru Gelu. Familia Dragoş a locuit împreună cu bunicii materni – Iuliana, atentă la detalii şi prevăzătoare, şi Laurenţiu (Lorinţu Todorii, morar, cu moara pe Someş), instanţă de onoare şi exemplu de vrednicie. Bunicii paterni, Gheorghe (cap de familie, justiţiar, cu mare autoritate) şi Iuliana (o mamă şi o bunică extrem grijulie cu copiii), stăteau pe uliţa Beci.

O copilărie cu multe bucurii „din orice” – de la cocii de Crăciun şi Rusaliile cu corole de maci, până la cravata „cu plastic”. O copilărie cu joaca în prim-plan, cu timp de observare a vieţii practice a satului şi de familiarizare cu eposurile lui.

La şase ani, tânărul Gelu este înscris în clasa întâi. Descoperă, de-acum, minunile comunicării abstracte, beneficiile disciplinei gândirii, consecinţele uşurătăţii. Probabil, nici nu visa că peste ani va sta el la catedră. Şcoala primară şi cea gimnazială le face în satul natal, unde director era multînţelegătorul profesor Ion Georgescu (pictorul şi poetul Ion Georgescu-Muscel). Încă de pe atunci, elevul Dragoş îşi încerca condeiul liric, iar profesorul Georgescu, care i-a fost şi diriginte, îl încuraja. Până la a se lansa în publicistică, va mai trece însă timp.

14 ani – primul buletin de identitate şi reuşita la Liceul de Electrotehnică pentru Telecomunicaţii din Baia Mare, de pe strada Culturii (actualmente, Colegiul Tehnic „George Bariţiu”). Cinefil încă de pe atunci, în paralel cu şcoala, îşi va satisface din plin apetitul pentru film, la cinematografele băimărene rulând la vremea aceea producţii româneşti şi străine, pe care liceanul de atunci şi azi le pomeneşte.

După susţinerea şi promovarea examenului de bacalaureat, este repartizat ca electromecanic la Palatul Poştelor din Zalău, unde nu prea are de gând să profeseze şi îşi încearcă norocul la Iaşi, la Facultatea de Drept.

Încercarea eşuează – din nenorocire sau din noroc –, şi este nevoit să se supună ordinului de încorporare. Avea 18 ani şi opt luni când a trebuit să plece la Timişoara, unde va efectua stagiul militar la arma grăniceri, distribuit la Compania a IV-a Transmisiuni, plutonul I, comandat de lt. Jenică Moşneagu. După trei luni de instrucţie şi şmotru în unitate, care numai el ştie cum au trecut, este selectat ca telegrafist şi va continua serviciul sub arme la Brigada 9 Grăniceri, comandată de col. Petru Teacă. Calvar, amuzamente, vizite, permisii, scrisori către şi de la viitoarea soţie, plata lor, isprăvi, păţanii, basmale curate. Cătăneşte, în total, din octombrie 1985, până în ianuarie 1987. Serbează, deci, acasă împlinirea vârstei de 20 de ani.

Şi se grăbeşte să se căsătorească, soţie devenindu-i Ana, care deja lucra ca învăţătoare şi cu care va fi, peste câţiva ani, şi coleg.

Se nasc curând cei doi băieţi ai lor: Gelu jr. (5 mai 1988), apoi Iuliu Ionuţ: „împreună cu Ana / am zămislit doi copii / ce ne sunt / lumina vieţii” (Gelu Dragoş).

Susţinător de familie, lucrează la început în meseria sa, ca electronist, iar mai târziu obţine un post de executor judecătoresc. La finele mileniului trecut, în anul 2000, optează pentru cariera didactică şi o începe suplinind ca profesor necalificat o catedră de muzică la Şomcuta Mare. În anii următori, va preda la şcolile din Buciumi, Boiu Mare, Trestia, ca în anul 2004 să ajungă învăţător la Şcoala Gimnazială din Mireşu Mare.

Îşi completează studiile, urmând întâi o şcoală postliceală de învăţători, apoi facultatea, obţinând în anul 2008 licenţa în ştiinţele comunicării, specializarea jurnalism, la filiala din Baia Mare a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad, imediat după care, la aceeaşi instituţie de învăţământ superior, face un masterat în management educaţional. Devine profesor pentru învăţământul primar, calitate în care funcţionează şi în prezent, la Şcoala Gimnazială Lucăceşti.

Răspunsese, de fapt, vocaţiei sale. Pasiunea e vizibilă. Ca dascăl, pe lângă actul pedagogic la clasă, se implică în numeroase activităţi extracurriculare. Menţionăm din această sferă iniţiativa de a întemeia şi a conduce cenaclul şcolar literar „Dintre sute de catarge”, fiind şi fondator al revistei şcolare cu acelaşi titlu, ori prezenţa sa în colectivul organizator al programului şcolar „Serbările toamnei” de la Mireşu Mare, sau coordonarea, în colaborare cu soţia, Ana Dragoş, a proiectului „Europa, casa noastră”. Tot aici e locul să notăm că este conducător, împreună cu Cornelia Mureşan, Nicu Oanţă şi Dorel Merciu, al Cercului ecologic şcolar „Laleaua pestriţă”, făcând în cadrul acestuia multe ieşiri cu elevii, pornind cu ei de pe „dulăul de după Victor”, ca să ajungă în Bavna – pădurea în care există floră şi avifaună rare şi protejate prin lege.

În sat, şi-a consolidat un bun nume de gospodar, ocupându-se intens de cultivarea terenurilor din locurile Pădure (unde are lan de floarea soarelui), Goron, Suhărăt, lângă pădurea Cogna (Bavna). Valorifică unele produse în pieţele Băii Mari, soţia intrând atunci, pentru câteva ore, în rolul de comerciant, iar Gelu Dragoş în cel de cărăuş (motorizat). Familia Drăgoşeştilor lucăceni are autoritate (nescrisă) asupra drumului local Beci, punct cardinal strămoşesc în linie paternă.

22 februarie 2017: jumătate de secol de existenţă, momentul maturităţii experienţei didactice, un loc personal bine conturat în spaţiul cultural maramureşean.

Semnătura sa apare frecvent în presa tipărită şi în cea electronică. Menţionăm câteva titluri: „Academia OJT”, „Archeus”, „Bibliotheca septentrionalis”, „Caiete silvane”, „Din vatra satului”, „e-Bibliotheca septentrionalis”, „eCreator”, „Familia”, „Freamăt”, „Glas comun”, „Glasul Maramureşului”, „Graiul Maramureşului”, „Informaţia zilei de Maramureş”, „Izvoare codrene”, „Moara lui Gelu”, „Necenzurat”, „Nord literar”, „Porţile Nordului”, „Pro Unione”, „Singur”, „Slova creştină”, „Spinul”, „Şcoala maramureşeană”, „Vatra chioreană”, „Vatra veche”.

La unele dintre acestea, face parte din redacţie: este responsabilul paginii de cultură a cotidianului „Informaţia zilei de Maramureş”, redactor-colaborator al revistei „Şcoala maramureşeană” a Casei Corpului Didactic Maramureş, colaborator la „Graiul Maramureşului”, redactor la publicaţiile online „Necenzurat” şi „ŞtiriMM”, coordonator onorific al revistelor „Izvoare codrene” – una tipărită, alta online (cea din urmă însă şi-a încetat apariţia). Este deţinătorul revistei-blog „Moara lui Gelu” (http://moaraluigelu.blogspot.ro/), înlocuitoarea „Izvoarelor codrene” electronice. Este fondatorul revistei şcolare „Dintre sute de catarge”. A fost, la câteva ediţii, membru al juriului concursului revistelor şcolare din Maramureş.

Semnează cu numele real, dar şi cu acronimul GDL, care include iniţiala localităţii natale.

Scrie o poezie reflexivă, confesivă, interogativă, o poezie de idei, chiar şi când tema e idilică. Scrie needulcorat, uneori, versurile lui sânt tangente cu naturalismul. În publicistică, este cronicar al clipei celei repezi, scrutează moravurile de azi, publică articole de atitudine, texte memorialistice, face recenzii şi critică de întâmpinare. Este cu viii în articole aniversare, şi cu morţii – în necroloage şi evocări. Culege folclor, de multe ori fiindu-şi şi informator (performer).

FUNCŢII. AFILIERI la grupări literare, publicistice, culturale:

• preşedinte al Cenaclului literar „Petre Dulfu” din comuna Satulung
• membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România
• membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureş
• membru al filialei maramureşene a Ligii Scriitorilor Români
• membru al Asociaţiei Scriitorilor din Maramureş
• membru al Clubului „Spinul” al epigramiştilor maramureşeni
• membru al Asociaţiei Cultural-Creştin-Umanitare „Ars Vivat”

PREMII. DISTINCŢII:

•  laureat, în anul 2002, al festivalurilor de poezie „Dragoş Vrânceanu” din Râmnicu Vâlcea şi „Vasile Lucaciu” din Cicârlău
• premiu pentru poezie la Festivalul interjudeţean de literatură şi folclor „Armonii de primăvară”, ediţia a XXV-a, Vişeu de Sus, 3 mai 2003
• premiul Centrului Judeţean al Creaţiei Populare Alba la Festivalul Internaţional de Poezie „Lucian Blaga”, Sebeş-Lancrăm-Alba Iulia, mai 2009
• premiul al doilea ex aequo, pentru poemul Corăbii de cuvinte, la prima ediţie a Concursului de creaţie literară „Limba română este patria mea”, desfăşurat în perioada 20-31 august 2013
• premiu pentru manuscrise – poezie la Festivalul Naţional de Literatură şi Folclor „Armonii de primăvară”, Vişeu de Sus, ediţia a XXXVI-a, 17 mai 2014
• premiu pentru poemul „Nu ştiu” la ediţia din 2016 a Festivalului Internaţional de Poezie „Călător prin stele” de la Oneşti, dedicat Poetului Naţional Mihai Eminescu
• diploma de excelenţă a Asociaţiei Presei Sportive din România, Filiala Maramureş

VOLUME PROPRII PUBLICATE:

• Revistele şcolare. Baia Mare, Editura Maria Montessori, 2010.
• Instantanee maramureşene. Tecuci ; Baia Mare, Editura Transilvania, 2012.
• Opinii. Târgovişte, Editura Singur, 2015.

VOLUME REALIZATE ÎN COLABORARE:

• Ana Dragoş ; Gelu Dragoş, Valenţe pedagogice în activităţi ecologice. Bucureşti, Amanda Edit ; Uniunea Culturală a Albanezilor din România, 2015.

VOLUME ÎN LUCRU:

• o carte de versuri
• monografia localităţii Lucăceşti

PREZENŢE ÎN ANTOLOGII, VOLUME COLECTIVE, VOLUME ALE ALTOR AUTORI:

• Ion Georgescu[-Muscel], Atelierul de reparat fluturi. Poezie şi pictură, Baia Mare, Eurotip, 2009.

• O antologie a poeziei maramureşene. De la poezia populară la poezia contemporană (2009), Baia Mare, Ethnologica, 2010. (Edit.: Nicolae Păuna Scheianu.)

• „Sînt suflet în sufletul neamului meu”. Andrei Dragoş – 65. Volum omagial editat de redacţia revistei „Bibliotheca septentrionalis”. Baia Mare, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, 2012. (Coord.: Angela-Monica Jucan, Adrian Pop.)

• Limba română este patria mea. Antologie a Concursului de creaţie literară „Limba română este patria mea”, 2013.

• Paşi împreună. Baia Mare, Gutinul, 2013.

• „… şi drumuri toate s-au retras de sub picioare, de sub pas”. In memoriam Ioana Dragotă. Volum comemorativ, Baia Mare, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, 2013. (Realiz.: Liana Pop, Aristiţa Borbei.)

• Cenaclul de la Satulung, Cluj-Napoca, Grinta, 2015. (Sub direcţia Ioan Romeo Roşiianu şi redacţia Marian Ilea.)

• Prietenii literare: Baia Mare – Sibiu, Baia Mare, Ceconi, 2015. (Editor: Ioan Romeo Roşiianu.)

• Expresia ideii. Călător prin stele, vol. 8, Oneşti, 2016.

• Mergând după frumuseţe = Duke rendur pas bukurisë. Antologie bilingvă română-albaneză. (Trad.: Baki Ymeri.)

Au scris, între alţii, despre omul Gelu Dragoş, despre activitatea şi creaţia sa: Ion Burnar, Ştefan Doru Dăncuş, Emil Domuţa, Marian Ilea, Nicoară Mihali, Virginia Paraschiv, Ioan Pop (naturalist), Valeriu Sabău, Vasile Tivadar, Antoaneta Turda.

Poetul Baki Ymeri a tradus în limba albaneză mai multe poeme din creaţia lui Gelu Dragoş şi o prezentare biografică a acestuia.

NOTĂ. Prezenta mapă biobibliografică este departe de a fi completă. Rămâne deschisă.

PRELUARE https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2017/02/22/gelu-dragos-mapa-biobibliografica/