Se confruntă două tendinţe, patronatele cer investiţii mari
în infrastructura publică, iar sindicatele optează pentru salarii decente. Cele
două tabere de presiune politică n-au ajuns la înţelegere, domină dorinţa de a
asigura un nivel de trai bun pentru bugetari şi o protecţie socială ridicată,
pentru ca nimeni să nu sufere de foame şi frig, să nu fie umilit social.
Aceasta este prioritatea actuală, ca cetăţenii români să aibă un nivel de trai
acceptabil.
Statul alocă şi fonduri pentru dezvoltare, agricultorii
primesc subvenţii europene mari, mai ales în zootehnie. Tinerii şi firmele
start up sînt susţinute cu granturi pentru afaceri, cu condiţia să fie deschise
noi locuri de muncă. Nu orice idee este sprijinită de stat, ci doar cele care
presupun mai multe noi locuri de muncă, românii să aibă unde să lucreze, să nu
fie obligaţi să emigreze. Pentru două mii de lei pe lună, omul preferă să
muncească în ţară, să stea lîngă familie, decît pentru o mie de euro în
Austria, departe de casă, de soţie şi de copii, cei care dau omului sentimentul
de viaţă fericită, chiar dacă nivelul de trai nu este occidental.
Guvernul actual este acuzat de patronate că a făcut o
rectificare bugetară iraţională, creşterea economică se bazează pe consumul de
produse din alte state, cumpărate cu bani împrumutaţi, în vreme ce investiţiile
interne scad. Contribuabilii mari vor ca impozitele să fie cheltuite
transparent, pentru dezvoltarea comunităţilor locale. Creşterea salariilor
bugetare şi a pensiilor (în special a celor de serviciu) prin decizii politice
este socotită periculoasă pentru stabilitatea financiară a ţării. Bugetul se
află în pericol să intre într-un deficit comercial şi de cont curent şi va
consuma rezervele strategice ale ţării. Veniturile naţionale sînt repartizate
inechitabil, bugetarii au salarii mai mari cu 60% faţă de ale lucrătorilor din
sectorul privat, iar unele pensii depăşesc contributivitatea cu 50-100%.
Avem capital bănesc insuficient (dobînda la creditele de
consum depăşeşte 8%), iar în ultima vreme şi capitalul uman este deficitar,
fiind obligatorie repatrierea unei părţi din forţa de muncă emigrată, pentru a
acoperi necesarul intern. Bugetul de stat a fost croit după prognozele
optimiste, iar primele sacrificate sînt investiţiile – aşadar este amînată
dezvoltarea ţării.
Pentru a evita un derapaj major, antreprenorii cer
Guvernului să prioritizeze de urgenţă investiţiile, să digitalizeze
administraţia publică, să elimine pensiile speciale, să crească vîrsta de
pensionare şi să întărească sistemul de pensii contributive. Să ia măsuri de
stopare a emigraţiei.
Iar Consiliul Fiscal constată că deficitul bugetar rămîne
acelaşi, raportat la varianta iniţială a proiectului de rectificare bugetară.
Nu vom analiza disputa finanţiştilor, ci ne vom mărgini să
observăm că Guvernul actual îşi asumă în continuare riscul să susţină omul, în
credinţa că viaţa sa este cea mai importantă. Cu sau fără autostrăzi, românii
trebuie să aibă cu ce se hrăni, să-şi poată trimite copiii la şcoală şi să fie
primiţi de medicul de familie cînd îi doare capul…
Guvernanţii actuali alocă sume pentru Prima Casă, pentru
programul Rabla (cumpărarea de autoturisme noi), fondul de mediu avînd rolul să
reducă poluarea şi să mărească eficienţa consumării energiei. Casele noi au
nevoie de mai puţină energie pentru încălzire decît cele vechi. Maşinile noi
poluează mai puţin. Este o indicaţie europeană ca statul să susţină financiar
aceste sectoare, chiar dacă nouă ni se pare o idee nefericită să dai bani celor
care au.
În acest an, Guvernul Dăncilă riscă să depăşească
cheltuielile bugetare cu 6 miliarde de lei, dar România nu mai poate aştepta
mila altora, ci trebuie să aibă grijă singură de săracii din ţară. Care-i prioritatea:
omul sau dezvoltarea? Este important ca statul să nu piardă din vedere
întărirea finanţelor publice, stabilitatea leului (protejarea economiilor
populaţiei) şi relansarea dialogului social. Căci în cele din urmă ne
interesează efectul pe care îl au politicile de stat asupra oamenilor. Aşa că
partidele politice trebuie să susţină drepturile omului, dacă vor să fie
votate.
Autor: Nicolae Goja
Sursa: Graiul
Maramureşului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu