Chirurgul de la Teatru. Cum a “chiuretat” directorul Macrinici piesa unui regizor de talie internaţională

 Baia Mare este un oras de provincie in care arta si cultura se fac mai mult in strada, in lipsa unor asezaminte corespunzatoare, absolut firesti intr-un municipiu cu pretentii de Capitala Culturala Europeana. Vernisajele se fac intr-o galerie de arta improprie sau pe holurile cladirilor administrative, pictorii lucreaza in spatii inchiriate sau acordate cu generozitate sub tribunele stadionului falimentar, in timp ce sculptorii presteaza prin garaje si curtile caselor. In orasul cu aspiratii culturale, spectacolele se tin in spatii publice si pe scene private inchiriate, fiind mai productiv sa umpli buzunarele clientelei decat sa ai, ca municipalitate, o scena mobila refolosibila in urmatorii 30 de ani.

Facand o evaluare realista, vedem Casa de Cultura a Sindicatelor distrusa de mafia sindicala postdecembrista si Casa Tineretului exploatata de o gasca de pseudorevolutionari, care a inchiriat spatiile, decenii la rand, pentru tot felul de activitati ce nu au nici o legatura cu actul artistic. Fara mitul Scolii Baimarene, confiscat de administratia publica locala, arta si cultura baimareana se afla intr-o criza profunda, fiind vizibile mediatic doar eternele lansari de carti, majoritatea mediocre si lipsite de valoare artisitica, si spectacolele unui Teatru Municipal, partial reabilitat, cu o capacitate de sala comunala.

Un consumator de arta dramatica, dezamagit de calitatea repertoriului din ultimii ani, uneori chiar de prestatia actorilor si a regiei, ne-a transmis un mesaj in care pune cateva intrebari: „De ce nu se respecta programul mentionat in pliantul institutiei? De ce sunt eliminate anumite spectacole si pe ce criterii se renunta la o anumita piesa? De ce nu mai exista sectia de revista? Se adeveresc zvonurile ca teatrul este un mijloc prin care se sifoneaza fonduri din bugetul local, asa cum s-a intamplat anul trecut la Castane, sau asistam la o dictatura personala delegata? Meritam altceva. Si daca ne uitam doar la agenda evenimentului Foter Fesztival 2018, este clar ca exista diversitate si potential concret pentru o viata culturala reala.”

Verificand informatia, aflam ca din programul actualei stagiuni a disparut piesa “Chirurgul”, dupa ce conducerea institutiei a aprobat punerea ei in scena. Oare s-a gresit la solicitarea de bugetare sau exista anumite interese care vor sa ii tina departe de scena Baii Mari pe regizorii tineri si talentati, care monteaza pe scene din strainatate si nu doar la Sarbatoarea Castanelor? Pardon, Festival, ca suna mai bine in contextul amestecarii artei traditionale, mestesugurilor, florilor si a produselor agricole traditionale, cu micii, berea si pseudo-valorile showbizului romanesc. Atasam pliantul cu programul stagiunii si alte materiale suport care genereaza intrebarea DE CE? De ce, domnule Macrinici, pentru piesa dumneavoastra s-au gasit toate resursele necesare pentru a putea fi jucata, iar pe cea a mai tanarului regizor satmarean Vadas Laszlo ati „chiuretat-o” dupa modelul „asa vrea muschii mei”?!

A, si apropo de Castane, avem si noi ceva nedumeriri. Oare de ce nu mai organizeaza Teatrul Municipal, asa ca anul trecut, sarbatoarea orasului? Pentru deosebita abilitate cu care ati gestionat evenimentul ati fost sarit din schema sau pentru scamatoria cu scenele pregatite inainte de organizarea licitatiilor? Ori o fi dosarul de la DNA? Intrebam si noi…

Mihai POPA