luni, 10 iunie 2019

POESIS - FLORICA BUD

Strada acaju

 mirese castane vând.
 lipesc afişe zgribulite
 pe strada acaju cea mai faină cale spre
 pierderi sută la sută prigat
 grăbită să nu aud
 cum mă ajunge din urmă
 hienă necruţătoare
 răspunsul nemuritorilor mei
 insularii veşnic ameţiţi
 de aerul crud
 al munţilor gutâi.



 Ţipăt alb

 nu bombei atomice cu silicon!
 ţipătul alb ţâşneşte din izvorul vieţii
 ascuns cu stângăcie modelată
 sub sânul meu stâng
 mare
 iubitor de talanţi
 risipiţi
 asemeni spiriduşilor regali pe suprafeţe
 rugoase
 posedate sălbatic preţ de o rotaţie terestră.


Ziua înveşmântată în albastru

  cea mai grea zi
 dată în custodie de tatăl ceresc a fost
 ziua înveşmântată în albastru.
 tocmai ea fărâmă sclipitoare
 smulsă over and over again
 în ritmul tobelor vineţii din carnea zdrenţuită
 de homo sapiens fossilis
 parţial... înfrânt.

 Argintiu fără pete

 direcţia maghreb
 indică zgubilitic spiriduşul argintiu
 fără pete proaspăt întors de la un training
 al băncilor de embrioni umani destinate
 femeilor infertile momâi sterilizate de
 prima ecuaţie ce aduce dileme şi
 riduri majore 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu