de Gheorghe Pârja
La Festivalul Poeziei de la Iași am participat și la
discuții colegiale despre lumea în care trăim, cu toate curbele ei. Am avut în
preajmă personalități care s-au remarcat și în viața publică, politică și în
diplomație. Cred în oamenii cu asemenea experiențe, deoarece au fost puși în
situații în care să ia hotărâri cu propria minte, decizii care privesc destinul
țării. Sursele de informare aveau ineditul lor, venind din mai multe părți ale
Europei. Au fost scriitori din 16 țări. Unii chiar aveau aplecare spre
fenomenele care ne frământă. Cum să nu asculți părerile unora dintre ei? Am
fost foarte atent ce zic și scriitorii români care au trăit în străinătate. Cu
experiențe diplomatice, cum ziceam. Așa am cules informații despre războiul din
Ucraina de la confrații de la Chișinău. Despre starea de spirit a
basarabenilor. „La noi este liniștea dinaintea furtunii”. Da, nu ne lipsește
frica, suntem cutreierați de multe întrebări, îmi spune Nicolae Spătaru,
prozatorul din Chișinău care a fost la Desești. Apoi, despre incidentele din
Transnistria.
Ca invitat la Festival a fost și un bun poet din
Ungaria, Andras Petocz, pentru care am o mare prețuire valorică. Sentimentele
s-au dovedit reciproce. Pornind de la Andras, cel volubil și prietenos, s-a
declanșat la o masă o discuție despre Ungaria și Europa, Viktor Orban și
Vladimir Putin. Zice unul: „foarte puțini dintre maghiari își mai amintesc de
momentele dramatice din noiembrie 1956, atunci când trupele sovietice au
intervenit brutal în Ungaria pentru a opri fluxul liberal al guvernului lui
Imre Nagy. Dacă și-ar aminti, ar privi altfel războiul din Ucraina.” Da,
Ungaria este singura țară din Uniunea Europeană în care Putin e mai popular
decât președinții Ucrainei și SUA la un loc. Zice altul: „Poziția Guvernului de
la Budapesta este ambiguă și ezitantă. Un balet între Moscova și Bruxelles.
Ungaria primește victime ale războiului din Ucraina, dar refuză să vadă în
Putin un agresor.” Când Bruxelles a amenințat Ungaria cu sancțiuni grave, se
amplifică vocile maghiarilor care cer ieșirea din UE. Poziția prorusă a lui
Viktor Orban a produs o fractură și în Grupul de la Vișegrad.
Ruptura dintre Ungaria și Polonia este evidentă. De
câteva săptămâni, Ungaria are un nou președinte. Mai bine zis o președintă.
Doamna Katalin Novak este prima femeie președinte al Ungariei. Poetul cu
reședință și în Portugalia ne spune că la ceremonia de învestire în înalta
funcție, doamna Katalin a condamnat aspru agresiunea Rusiei în Ucraina. S-ar
crede că este o nouă optică la Budapesta? Una crede premierul Orban, alta vede
președinta Novak? Când să ne așezăm în păreri mai ferme, doamna președintă de
la Apus vine într-o vizită privată în România, unde face gesturi oficiale. În
jurul acestei călătorii în Transilvania, a doamnei din Apus, s-au purtat
discuții aprinse. Cei mai mulți au analizat vizita prin prisma regulilor
diplomatice. Un participant la discuții, poetul din Botoșani, ne pune pe masă
părerea unui fost premier al Guvernului României. Adrian Năstase sancționează
faptul că, abia aleasă în funcție, Katalin Novak nu a dorit să-l întâlnească pe
președintele României, ci să meargă la Alba Iulia, ca să asiste la dezvelirea
unei statui în cinstea unui luptător maghiar. Unde a oferit distincții unor
indivizi condamnați pentru terorism și a făcut declarații și gesturi
ofensatoare într-un stat suveran.
Citește poetul din declarația fostului premier
român: „Vizita în România a noului președinte al Ungariei nu a fost o vizită
oficială, nu a fost nici o vizită turistică, ci a fost o vizită politică, de
provocare. Vizita a fost organizată în contextul premierii celor doi secui
condamnați pentru terorism, al tensiunilor legate de intonarea imnului secuiesc
la două manifestări sportive și declarațiilor ambigue ale miniștrilor UDMR.
Această primă vizită în străinătate a președintei Ungariei a sfidat toate
regulile de protocol, de curtoazie, de bună vecinătate și de eleganță. Katalin
Novak a dorit să sugereze că ea nu vine în vizită în România, ci în
Transilvania, sfidând în acest fel suveranitatea. Transilvania trebuie să pară
o provincie a Ungariei. Astfel de provocări au mai fost. Unele au primit
răspunsul potrivit, altele nu. Se pare că Budapesta mizează pe faptul că Rusia
ar putea impune o nouă Conferință de la Ialta. Aș fi vrut să aud: România este
România. Punct. Se pare că președintele României, urmărind un post
internațional, tace. Cine să vorbească în numele României?”
Opiniile fostului premier român au fost apreciate de
unii, domolite de alții. S-a adus în discuție și povestea bornelor din Munții
Trascăului. Vopsite în culorile Ungariei și ale României. Doamna din Apus s-a
fotografiat, ostentativ, lângă o bornă vopsită în culorile drapelului maghiar.
Dar ce ați fi vrut? Poetul cu reședință în Portugalia ne aduce aminte că doamna
din Apus are programată o vizită oficială în România. Și atunci poate se vor
discuta chestiuni care frământă lumea asta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu