Politicienii de la putere au anunțat ieri că o familie obișnuită poate trăi decent cu 3000 de lei pe lună. Asta o posibilă în 2030, când familiile obișnuite nu vor mai avea nimic și vor fi „fericite”. Desigur, la 16 grade în casă, iarna, la un duș instant, cu apă călâie, o dată la 2 săptămâni, la o călătorie dus-întors, o dată pe săptămână, pentru a-și face doza obligatorie de ser de „imunizare” contra epidemiilor, epizootiilor, a „pandemiilor” de obezitate, la o masă pe zi, „sănătoasă”, ecologică și fără amprentă de carbon, la două ore de electricitate pe zi și program tv unic, cu CNN drept furnizor de informații oficiale care nu pot suporta contrazicere sau erezie, familiile obișnuite nu vor putea fi altfel decât mulțumite de sub-viețuire. Mă rog, până la momentul mult așteptat al desființării acestei relicve numită, în contradicție cu vremurile, „familie”.
Coșul minim de consum include nu numai alimentele și
lichidele absolut necesare unei vieți decente, ci și: utilități, fără de care
nu se poate trăi normal în sec. XXI (apă curentă, canalizare, căldură iarna,
aer rece vara, gaz, energie electrică, internet, cablu tv, telefonie),
medicamente și servicii medicale, transport în comun sau cu autovehiculul
propriu, chirii sau rate la credit sau la leasing, rechizite și taxe școlare
sau de studii pentru copii, asigurări, repaus săptămânal sau anual, cultură,
sport și divertisment. Să nu uităm că, la aceste costuri de consum trebuie
adăugate și taxele, impozitele și contribuțiile.
Pentru o familie tânără, cu copii, locuind în
București sau în alte orașe mari, cele de mai sus înseamnă cel puțin 6000 mii
de lei, adică dublu față de ceea ce visează politicienii. Probabil că
pensionarii s-ar putea descurca la un venit minim de 4000 de lei – asta dacă nu
cumva li se pierd pensiile acumulate la fondurile de pensii administrate privat
(Pilonul II), ca urmare a unor investiții proaste ale managerilor de fonduri.
Este neapărat necesară modificare prin lege a
acestui indicator economic. Trebuie să știți că, în ideea de a aplica Legea
nr.151/2015, administrația a stabilit un coș minim de consum de … 700 de lei,
valabil din 2017. Indicatorul este important întrucât, în caz de ruină a
debitorului – persoană fizică aflat în insolvență sau faliment, suma respectivă
este limita față de care creditorii pot cere executarea sau lichidarea.
Debitorului și familiei sale i se lasă această sumă lunară, restul veniturilor
sau valorilor sale fiind executate sau lichidate, pentru îndestularea
creditorilor (inclusiv a celor abuzivi sau incorecți).
Este evident că acest indicator este nu numai
anacronic și cinic – este, pur și simplu, criminal. Nu se poate trăi cu 700 de
lei pe lună, exceptând cazul în care trimiți acea familiei în Evul mediu.
Proiectul de modificare a Legii insolvenței
persoanelor fizice urmează a modifica în mod fundamental acest indicator. Cel
mai probabil, pe zone de reședință a fiecăruia, și ținând cont de costul
obișnuit al vieții debitorului, acest indicator va fi stabilit cât mai aproape
de sumele mai sus indicate.
PS Politicienii, mai ales cei de stânga, ar face
bine să ne mai întrebe și pe noi cam cum arată viața la firul ierbii, unde se
trăiește fără privilegii, fără cadouri de la stat, fără contracte de la
prietenii tehnocrați – salvatori, fără sinecuri și, în genere, fără seruri de
imunizare la sărăcie și foamete. Politicienii, mai ales cei de stânga, ar
trebuie să înceteze să fie, pe față, săracofobi și flămândofobi.
Autor:
Gheorghe Piperea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu