Ne mor poeții și se duc în cer
Acolo unde lacrimă și vânturi pier
Își țes poemele cu fire de lumină
Lăsând în urmă flori de suflet în grădină...
Ne mor poeții și se duc în cer..
Și rând pe rând ne aplecăm de ger
Și surd răsună buciumul a jale
Ne mor poeții... și se duc pe cale...
Rămânem tot mai goi de sensuri pure...
Ne mor poeții...cerul plânge lacrimi sure
Și lumea pare înghețată
Cu rece vid în suflete pătată....
Drum lin, suflete frumoase...
Autor: Nela Boca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu