Să începem cu consecinţele reformei fiscale Ciolacu-Boloş: dacă se dă greş cu setul de măsuri propuse, PSD şi PNL se pot pregăti să facă saltul înapoi de la categoria super-greilor, de partide mari, la categoria cocoş, de partide mici. După primele măsuri prezentate „reaşezarea poverii fiscale pe criterii echitabile” pare să fie doar un slogan.
Şi cum ne aflăm într-un an pre-electoral este nevoie
de slogane care să acopere o situaţie economică şi socială dezastruoasă.
„Reforma este despre cum să se adune mai mulţi bani
la buget”. Aşa spunea un lider sindical. Şi avea dreptate. În timp, sub toate
guvernele aparatul de stat s-a mărit peste limita suportabilităţii bugetului.
Concomitent, pas cu pas, au crescut impozitele şi taxele. Presiunea fiscală pe
muncă este atât de mare încât a fost nevoie de introducerea unor facilităţi în
sectoarele care conduc la dezvoltarea generală a ţării, IT, construcţii şi
agricultură.
Toate aceste sectoare vor trebui să facă faţă noilor
măsuri propuse de guvern.
Înrăutăţirea mediului de afaceri, nemulţumirile
create în sectorul de stat, nu pot conduce decât la ruperea actualei coaliţii
de guvernare.
Din cauza ministrului de finanţe, PNL îşi asumă o
responsabilitate mai mare decât PSD. Însuşi primul ministru Ciolacu a ţinut
să-i mulţumească lui Marcel Boloş pentru modul în care a gândit reforma
fiscală. Câţiva fruntaşi liberali au sesizat capcana în care a fost atras PNL
şi au cerut demisia ministrului Boloş înainte de asumarea răspunderii în
parlament.
Situaţia politică după adoptarea măsurilor fiscale
va fi radical schimbată. Cel puţin unul dintre partide, PSD sau PNL, va plăti
costurile reformei. Să luăm un exemplu: un IMM cu o cifră de afaceri care va
depăşi 60.000 de euro va plăti un impozit de 3%, în timp ce o firmă cu o cifră
de afaceri de peste 50 de milioane de euro va plăti un impozit de 1%. Asta
înseamnă echitate fiscală?
Să presupunem că PSD şi PNL vor plăti electoral
pentru această improvizaţie.
Electoratul se va îndrepta spre opoziţie. De la 20%
cu cât este credidat acum AUR poate urca peste PNL atacând poziţia numărul unu
a PSD.
Trecând peste orice considerente USR, declarat un
partid anti-PSD ar putea lua locul PNL şi astfel viitoarea coaliţie de
guvernare va avea două componente. Pe de o parte AUR, pe de altă parte USR şi
restul partidelor care vor reuşi să treacă pragul electoral.
Să nu uităm că în pragul alegerilor partidele mici
vor fi înghiţite o parte de AUR, o altă parte de construcţia electorală
proiectată de Ludovic Orban.
Dar indiferent de rezultatele alegerilor
parlamentare, preşedintele rămâne cheia de boltă a politicii din România. Trei
partide se pregătesc să-şi plaseze candidaţii în turul final. Candidatul PSD se
califică uşor în finală, dar după Ion Iliescu a pierdut toate alegerile.
Ca lider al celui mai mare partid nu se poate ca
Marcel Ciolacu să nu aibă în vedere alegerile prezidenţiale. Dacă PNL scade în
continuare candidatul său s-ar putea să nu mai intre în turul doi. Candidatul
PSD câştigă la scor în faţa lui George Simion.
O altă variantă, tot perdantă pentru PNL, este şi
calificarea în turul final al candidatului său. Electoratul AUR l-ar vota mai
degrabă pe candidatul PSD decât pe al PNL.
Aşadar, în orice variantă partidul care din mare ar
putea fi mic este PNL. Cum s-a ajuns aici? Ştie fiecare liberal mai dezgheţat.
Autor:
Dumitru Păcuraru
Sursa:
Informația zilei Satu Mare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu