Avem răspunsul din start, dat de probabil cel mai inteligent om al secolului XX. Două lucruri sunt infinite, universul și prostia umană, însă nu sunt sigur despre primul”, a spus Albert Einstein. Dar ne place nouă să divagăm, să căutăm nod în papură şi să scoatem la iveală noi şi noi mostre de prostie, nesimţire, ba chiar grobianism. Din societatea noastră. Pare că ne îndreptăm spre un loc fără întoarcere. Nu, nu biologic, acolo e clar, foarte clar.
România este pe locul 12 mondial în topul celor mai
îmbătrânite ţări din lume. Presa a descoperit sate-localităţi în care nu s-a
născut niciun copil anul acesta. Se mai echilibrează în august, când vin
stranierii şi-şi înregistrează la primării copiii născuţi afară, „pe Spania, pe
Germania şi pe Italia”, cum le place lor să zică. Avem noi un complex de
superioritate inferioară sau de inferioritate superioară unic, nu ni-l poate lua
nimeni… Dar avem şi tupeu. Dacă o vreme băieţii deştepţi din energie se
făcuseră mici, sunt înapoi. Furnizorii nu cumpără de la producători, ci de la
traderi, foşti şi actuali politruci sau băieţi cu ochi albaştri frumoşi. S-au
pensionat, ce, să stea să taie frunze la câini? Fac un leu cinstit, extras
indirect din jugulara poporului. Dar staţi aşa, e an electoral. Gospodăriile
afectate de inundaţii în Moldova vor primi vouchere de 15.000 de lei pentru
electrocasnice noi. Ceea ce, să ne iertaţi, e o discriminare grosolană, cu
toată mila pentru oameni. Când au fost inundaţii la noi, li s-a râs oamenilor
în nas. Li s-a cerut să se mute din zona inundabilă, dacă vor ceva. Apoi, a
venit povestea cu obligativitatea asigurării locuinţei. Ia ghiciţi pe cine au refuzat
companiile de asigurări să asigure? Tocmai pe cei de pe Culoarul Tisei. Din
zone inundabile.
Dar pe de altă parte, bani avem. Nu pare, dar avem.
„România va contracta în condiții avantajoase un împrumut de 920 milioane de
dolari din Fondul pentru Finanțare Militară al SUA, pentru achiziția de
echipamente și tehnică militară, acord ce va fi semnat la Guvern în prezența
premierului Marcel Ciolacu și a ambasadorului SUA în România, Kathleen
Kavalec”. Nu terminăm lucrări de infrastructură, autostrăzi tărăgănăm, centuri
de oraşe, ba hai s-o zicem franc…şi pasarele şi supratraversări. Nu avem bani
să dezvoltăm real turismul, să ne extragem singuri ţiţeiul din mare. Avem în
schimb bani să cumpărăm fiare militare ce în 5 ani vor fi depăşite, la fel ca
altele luate anterior. Noi, România, în cursa înarmărilor, suntem victime
sigure, proştii satului. Pe când le luăm, a apărut ceva mai bun ce anulează
„scula ta”. Asta e, ai lăsat creierele să plece… Unde e Ceauşescu cu laserele
lui, legendare la propriu mai ales, cu care topea tancurile ruseşti? Şi apropo,
dacă se termină războiul în toamna asta, revenim şi noi la normal, la
investiţii în societate, în infrastructură, sau continuăm ba chiar ne apucăm să
facem arme şi fiere verzi pe pereţi? Da’ mai ştii că nu suntem nişte strategi
absoluţi? Că nu ne chiar pricepem? Păi să vedem…
„ Întreaga artă a războiului este bazată pe
înşelătorie. De aceea, dacă eşti capabil, simulează incapacitatatea, dacă eşti
activ, simulează pasivitatea. Dacă eşti aproape, fă să se creadă că eşti
departe şi dacă eşti departe, fă să se creadă că eşti aproape. Când inamicul se
concentrează, pregăteşte-te să lupţi contra lui; acolo unde este puternic,
evită-l./ Victoria este obiectivul principal al războiului. Dacă ea întârzie,
armele se tocesc şi moralul se macină. Când trupele vor ataca oraşele, ele vor
fi la capătul puterilor. Când armata se va angaja în campanii îndelungate,
resursele statului nu vor fi suficiente. Când armele îşi vor fi pierdut tăişul,
când înflăcărarea se va stinge, când forţele vor fi epuizate şi vistieria va fi
golită, suveranii vecini vor profita de slăbiciunea ta pentru a acţiona. Şi
chiar dacă ai consilieri pricepuţi, nici unul dintre ei nu va fi în stare să
întocmească planuri de viitor adecvate./ Dacă deja am auzit vorbindu-se despre
succese într-un război de scurtă durată, dus fără îndemânare, n-am văzut încă
un succes în cazul unei operaţiuni de lungă durată, chiar purtată cu iscusinţă.
Căci nu s-a văzut niciodată ca un război prelungit să fie convenabil vreunei
ţări. Cei ce sunt experţi în arta războiului nu au nevoie de o a doua recrutare
şi o singură aprovizionare le este deajuns”. Sun Tzu-Arta războiului (a murit
în anul 496 înainte de Christos…).
Autor:
Alexandru RUJA
Sursa:
Graiul
Maramureșului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu