Dragilor, am 63 de ani și 3 luni. Nu-mi este rușine cu vârsta mea! Am părul cărunt și multe kile peste cele câte ar trebui să am. Nu mi-e rușine nici cu asta! Foame și cure de slăbire am făcut multe la viața mea, spoituri, la fel. Ei, acum nu mai vreau! Vreau să mă bucur de o ciocolată, de o prăjitură, de o mâncare bună, atunci când am poftă.
De-a lungul vieții avem momente bune și momente rele. Avem fericire, ură, iubire, durere fizică, durere psihică. Nu le putem ignora, sunt ale noastre! Trebuie să trecem prin toate, altfel nu am ști că trăim. Noi alegem dacă scriem sau nu despre ele, dacă vrem să ne descărcăm sufletul.
Noi alegem cu cine vrem să mergem pe același drum. Noi alegem cum vrem să îmbătrânim: cum a lăsat Dumnezeu sau să ne ascundem după degete și să avem impresia că încă avem 20 de ani. Fiecare face cum simte, cum poate trece pragul bătrâneții mai ușor.
Atunci când stăm în fața oglinzii vorbind cu sufletul nostru, cu inima nu putem pentru că ea face numai ce vrea, atunci realizăm, majoritatea dintre noi, câți ani avem și cât este de mare rucsacul cu povești pe care îl purtăm în spate.
Eu am ales să îmbătrânesc simplu, am ales să-mi scriu toate angoasele, am ales să merg la drum cu voi, suflete minunate!
Mariana Kiss
29 09 2024
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu