Șantajul judecătorilor clujeni. Amână cauzele până
la retragerea proiectului de lege privind reforma pensiilor speciale!
Judecătorii Curţii de Apel Cluj solicită ferm
retragerea urgentă a proiectului privind reforma pensiilor de serviciu şi vor
amâna judecarea tuturor cauzelor, cu excepţia celor urgente, începând cu data
de 27.08.2025.
Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul
Curţii de Apel Cluj aduce la cunoştinţă că, în data de 26 august 2025 –
începând cu ora 11:00 – a avut loc Adunarea Generală a judecătorilor Curţii de
Apel Cluj, având pe ordinea de zi exprimarea unui punct de vedere referitor la
proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din
domeniul pensiilor de serviciu şi la măsurile necesare în vederea protejării
statutului magistraţilor şi a independenţei justiţiei.
Astfel, din totalul de 62 de judecători au fost
prezenţi 49 de judecători, Adunarea Generală fiind legal constituită.
În cadrul reuniunii au fost avute în vedere o serie
de considerente ce afectează grav stabilitatea şi independenţa statutului
judecătorului, cu consecinţe grave asupra actului de justiţie, ce se răsfrâng
direct asupra fiecărui cetăţean:
– lipsa de previzibilitate și stabilitate a
statutului judecătorilor, ca urmare a așa-numitelor „reforme”, cu consecințe
dramatice asupra sistemului judiciar, care nu fac decât să submineze constant
statutul magistraților, conducând la plecări masive din sistem și la o creștere
a dezinteresului față de profesie din partea absolvenților de drept sau a
tinerilor profesioniști;
– punerea și repunerea în discuție, în ultimii 7
ani, a statutului judecătorilor, prin modificarea substanțială a Legilor
Justiției (în 2017-2018), prin adoptarea unor noi Legi ale Justiției (proiectul
fiind lansat în 2020, iar legile adoptate în 2022), prin rediscutarea pensiilor
de serviciu ale judecătorilor și procurorilor (în proiectele de acte normative
din 2019, 2020, 2021), prin adoptarea Legii nr. 282/2023 și, apoi, prin
reluarea dezbaterilor asupra pensiilor de serviciu ale magistraților în 2024,
respectiv prin prezentarea și punerea în dezbatere publică a unui nou proiect
de lege în 2025;
– încălcarea flagrantă, prin proiectul de lege, a
jurisprudenței:
1) Curții Constituționale: Deciziile nr. 20/2000,
873/2010, 433/2013, 501/2015, 45/2018, 153/2020, 900/2020 din care reiese că
pensia de serviciu pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este
justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a
inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i
se supună magistrații; principiul independenței justiției apără pensia de
serviciu a magistraților, ca parte integrantă a stabilității financiare a
acestora, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui
principiu;
2) Curții de Justiție a Uniunii Europene: cauzele
C-64/16, C-262/88, C-83/19, C-224/01, C-762/23, precum și în cea mai
recentă dintre cestea, respectiv cauza
C-762/23 din 05.06.2025, în care s-a statuat că pensia magistratului nu trebuie
să fie contributivă, ci trebuie să aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul
salariu în plată al magistratului şi să fie actualizată periodic cu salariul
magistratului în funcţie, dispoziţii pe care proiectul nu le respectă;
3) Curții Europene a Drepturilor Omului, e.g.,
cauzele Zubko și alții v. Ucraina, Khoniakina v. Georgia, Kubat și alții v.
Cehia: neacordarea de către stat a beneficiilor judecătorilor în timp util este
incompatibilă cu necesitatea de a asigura capacitatea acestora de a-și exercita
funcțiile judiciare în mod independent și imparțial, pentru a fi protejați de
presiuni externe menite să le influențeze deciziile și comportamentul;
– impunerea proiectului de lege de către Guvern, în
lipsa oricărei consultări, în pofida sublinierii din Avizul nr. 940/2018 al
Comisiei de la Veneția, potrivit căruia este esențial ca orice reformă să fie
rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe consultări ample cu
profesioniștii din sistemul judiciar și cu societatea civilă, pentru a asigura
stabilitatea și predictibilitatea normelor legale, precum și în pofida Avizului
18(2015) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, prin care s-a
reafirmat că puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri ale
statului într-o democrație; acestea sunt complementare și nicio putere nu este
„supremă” și nu le domină pe celelalte; celelalte puteri ale statului trebuie
să recunoască funcția constituțională legitimă îndeplinită de puterea
judecătorească și să se asigure că aceasta dispune de resurse suficiente pentru
a îndeplini acele funcții; analizele și criticile aduse de o putere a statului
unei alte puteri a statului trebuie făcute într-un climat de respect reciproc;
deciziile puterilor legislativă sau executivă care elimină protecțiile de bază
ale independenței judiciare sunt inacceptabile, chiar dacă sunt disimulate;
– impunerea proiectului de lege pe fondul unui
climat public de ură împotriva magistraților, format sau alimentat de
declarații politicianiste iresponsabile, într-o campanie publică de demonizare
a magistraților;
– prezentarea sistemului judiciar ca fiind vinovat
pentru eșecuri ale celorlalte puteri în domenii în care justiția, potrivit
Constituției, nu are nici o atribuție, creându-se riscul major ca toate aceste
acțiuni ale executivului și legislativului să inducă cetățenilor ideea că
sistemul judiciar este doar un instrument la discreția factorului politic ce se
comportă autocratic;
– „omisiunea” de a se menționa, în cadrul campaniei
agresive îndreptate împotriva magistraților, că în România există 212.000 de
persoane (bugetari) cu pensii de serviciu și speciale, din care doar 5.600 sunt
magistrați, puterea executivă având, deci, în vedere doar procentul de 2,64%
din aceste pensii, cât reprezintă cele ale magistraților, nepreocupându-se de
procentul masiv de 97,36%, în disprețul standardelor europene, după cum puterea
executivă nu este interesată nici de faptul că pensiile magistraților reprezintă
doar 0,1% din numărul pensiilor care se plătesc lunar, fiind evident că
vehiculata scădere a deficitului economic nu poate fi obținută din 2,64% sau
din 0,1%;
– evidențierea clară, de către Înalta Curte de
Casație și Justiție, a faptului că, doar printr-o gravă deformare a realității,
statutul magistraților poate fi prezentat ca un „privilegiu”, iar «a vorbi de
la nivelul puterii executive despre tăierea așa-ziselor privilegii înseamnă, în
fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor, al magistraților;
– avertismentul Rețelei Europene a Consiliilor
Judiciare care a semnalat că acum există în România o combinație inacceptabilă
de atacuri politice și mediatice la adresa magistraților, modificări
legislative ale statutului magistraților fără consultări, ceea ce generează o
instabilitate cronică a acestui statut și, implicit, un pericol real pentru
statul de drept;
Din cele 49 de voturi valabil exprimate, cu o largă
majoritate, Adunarea Generală a
judecătorilor Curţii de Apel Cluj:
Solicită ferm retragerea de urgență a proiectului de
lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
Solicită ferm reprezentanților puterii executive și
puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva puterii
judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile
cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă.
Începând cu data de 27.08.2025 și până la retragerea
proiectului de lege amână soluționarea cauzelor, cu excepțiile celor urgente.
Vor fi soluționate cauzele pentru care, anterior
datei de 27.08.2025, s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii, indiferent de
materie.
Judecătorii își vor îndeplini atribuțiile
administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de
verificare și regularizare a cererilor, studiul individual și formarea
profesională continuă, precum și alte atribuții legale și regulamentare.
Radu
Ștefan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu