INVITAȚIE - SECTIUNEA „POEZIE DUPĂ FOTOGRAFIE ÎN VERS DUAL” — antologia ALEGORIA CUVINTELOR

IMPORTANT!

Editura Contraste Culturale continuă proiectul literar Alegoria cuvintelor, dedicat în întregime Versului Dual, și lansează o nouă secțiune: Poezie după fotografie în Vers Dual.

În această secțiune, imaginea propusă de editură devine sursa unică de inspirație: autorii scriu după fotografia pe care o punem la dispoziție — nu aleg ei imaginea.

Ce este Versul Dual

– Alternanță între vers clasic (cu rimă și ritm) și vers alb (liber).

– O formă poetică ce îmbină tradiția metrică cu libertatea expresiei, creând un ritm rupt, expresiv și modern.

Regulile pentru această secțiune

– Editura va publica și va pune la dispoziție imaginea oficială pentru această secțiune; autorii scriu pornind de la acea imagine.

– Fiecare autor participă cu o singură poezie în Vers Dual, formată din 5 strofe.

– Poezia trebuie să prezinte alternanța clară între versul clasic și versul liber (pivotul „Și totuși…” este binevenit în spiritul Versului Dual).

– Textele trebuie să fie corecte ortografic și gramatical, obligatoriu cu diacritice.

– Trimiteți poezia și un scurt motto în comentariile postării până la 10 decembrie 2025 (inclusiv).

– Fotografia de autor se trimite privat, pe Facebook.

Publicare și condiții

– Toți participanții vor fi publicați în antologia colectivă Alegoria cuvintelor (secțiunea Poezie după fotografie — Vers Dual).

– Fiecare autor va primi 4 exemplare tipărite la prețul de 205 lei, sumă ce include tehnoredactarea, tiparul și livrarea coletului.

Să unim imaginea și cuvântul în aceeași respirație poetică.

Mulțumim tuturor celor care vor răspunde provocării cu sensibilitate și onestitate artistică.

Exemplu (pentru indicație de stil — Vers Dual)- poezie scrisa după imaginea de mai jos.

SPIRALA FIINȚEI

În miezul tăcerii se naște o formă,

O linie curgătoare, fără normă.

Și totuși… nu e cerc, nici drum,

ci o spirală ce urcă-n tine,

cu fiecare gând ce se întoarce.

 

Te pierzi în alb și negru, în contrast,

În ritmul ce pare etern și vast.

Dar cine privește dincolo de contur

va simți cum timpul se strânge

și devine clipă pură, fără trecut.

 

Și totuși… nu e ușor să urci,

pașii se răsucesc în cerc,

iar sensul pare să se piardă.

Dar în fiecare cotitură,

se ascunde o treaptă spre lumină.

 

Când totul pare să se învârtă în gol,

Și ești prins în propriul tău rol,

Și totuși…

nu spirala te închide,

ci tu alegi dacă urci sau cazi.

 

La capătul desenului viu,

Se deschide o poartă spre alt târziu.

Și cine pășește cu suflet curat

va înțelege că spirala nu e capăt,

ci începutul unei alte căutări.

 

P.S Cei care ati trimis texte la sectiunea Poezie nu mai trimiteti si la sectiunea aceasta, se participa doar la o singura sectiune !

 Cei care doriti sa participati va rog sa confirmati in comentariile postarii fie cu postarea textului poeziei si motto-ul, fie cu mentiunea "Particip" ca sa stiu pe cati autori ma bazez in realizarea publicatiei.

Izabela TANASĂ