Ministrul demisionar Daniel Funeriu a dat o palmă sindicatelor din învăţământ prin programul "Edusal", care scoate din grilă încasarea ratelor CAR, a cotizaţiilor de sindicat, a ratelor la bănci şi a altor taxe către diferiţi furnizori. Practic, ministerul, în vechea formulă de salarizare, colecta plata cotizaţiei sindicale pe statul de salarii în favoarea sindicatelor, principalul său adversar pe linie de reforme. Începând din luna noiembrie anul trecut, sindicatele trebuie să-şi adune singure cotizaţia şi să o depună în conturile proprii.
Probleme pentru conducerea sindicatului judeţean
Rămas fără sursă sigură de venit, cotizaţia, sindicatul maramureşean a trebuit să se reorganizeze. Mai precis, liderii săi au pornit cu traista-n băţ prin şcoli să ia legătura cu liderii locali şi cu membrii plătitori. La ora actuală, sunt unităţi şcolare unde cotizaţia n-a mai fost adunată de patru luni. Iar strângerea ei a creat discuţii şi controverse aproape în toate unităţile şcolare. Numeroşi salariaţi din şcoala maramureşeană şi-au dat seama că plătesc sindicatelor o contribuţie prea mare din salariu (1% din salariul brut lunar), fără a beneficia în cele mai multe cazuri de niciun avantaj. În această situaţie, au început să apară refuzurile de plată şi solicitările de a nu mai face parte din organizaţii. Cu toate eforturile conducerii judeţene, până la sfârşitul lunii ianuarie se colectase doar aproximativ 65% din cotizaţie. Surse din conducerea sindicatului judeţean ne-au informat că peste 20 de unităţi şcolare s-ar fi retras de tot din sindicat. S-au retras structuri izolate de preşcolari şi învăţământ primar. În unităţile mari organizaţiile au rămas, dar s-au retras mai mulţi sindicalişti. Vicepreşedinta sindicatului, Ioana Petreuş, neagă afirmaţia, dar recunoaşte, totuşi, că aceia care s-au retras din sindicat depăşesc 100 de persoane la nivel de judeţ.
Am aflat două opinii ale celor retraşi: "Nu am niciun motiv să plătesc în continuare cotizaţie degeaba. Eu la mare nu merg, căci vara am treabă pe câmp, alte avantaje nu am, aşa că am renunţat" (M. O. Rogoz).
"Să-mi spună mie cu ce m-a ajutat sindicatul de când am intrat în el. Reducerea salariului cu 25% s-a aplicat, tăierea orelor suplinite s-a făcut, alte sporuri au dispărut, la ce să mai cotizez?" (I. M., Baia Mare.)
Conducerea SLI MM contraatacă
În opinia liderilor de sindicat, MECTS a plătit (către mai vechiul său client impus politic, SIVECO) suma de 5 milioane euro pentru implementarea programului Edusal. Curios e că ordinul de nereţinere a cotizaţiei pe ştat de plată vizează numai învăţământul preuniversitar, nu şi pe cel universitar. De altfel, FSLI, la care este afiliat sindicatul maramureşean, a acţionat în instanţă MECTS.
"Programul Edusal este o răzbunare a preşedintelui Băsescu pe învăţământul preuniversitar. Sindicatele din acest sector au câştigat în instanţă procese care au costat guvernul sume uriaşe, ceea ce l-a enervat pe preşedinte," susţine profesoara Ioana Petreuş, vicepreşedinte.
S.L.I. Maramureş avea în octombrie 2011 un număr de 7.752 de membri plătitori de cotizaţie. În luna aceasta, numărul lor a ajuns la circa 7.000. Acum plata cotizaţiei se face pe bază de tabel nominal.
Ocna-Şugatag - o piatră de moară pentru sindicat
SLI Maramureş a fost singurul sindicat din ţară care a demarat şi a finalizat o construcţie proprie (în staţiunea Ocna-Şugatag), cu finanţare din cotizaţiile sindicaliştilor. Este vorba despre Centrul de Formare şi Odihnă "Eurosind", cu sală de conferinţe, 48 de locuri de cazare. Investiţia totală este de peste 40 miliarde lei. Rata lunară către bancă este de 597 milioane lei. Până în octombrie anul trecut, suma lunară adunată din cotizaţii era de 900 milioane lei. Acum, sumele încasate abia dacă acoperă această rată. Nu mai rămân bani pentru a se trimite cota parte la capitală, pentru ajutoare sociale, care numai anul trecut au trecut de 2 miliarde lei. Se va încerca o reeşalonare a ratelor, dar asta ar însemna împingerea lor încă cinci ani de aici înainte. Şi rămâne necunoscuta reorganizării sindicatului. În plus, unii sindicalişti cârcotesc atât legat de rostul clădirii, cât şi de cine o foloseşte.
"Am auzit că la Ocna-Şugatag mai merg şefii sindicali de mână cu cei de la alte instituţii, unde pun de câte o petrecere tovărăşească. Cursurile care se fac acolo trebuie să le plătim. Atunci de ce l-au construit? Şi pentru cine? Nu tot pentru ei?" s-a exprimat un sindicalist din Baia Mare. Din capitală, Liviu Marian Pop ne-a comunicat lapidar: "E greu, dar încercăm să ne descurcăm".
DRAGOMIR IGNAT
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu