când mi-e foarte frică
mă ţin departe de poezie
ca să nu înnebunesc
- aşa se spune că se întâmplă cu aceia
care-şi trag răsuflarea
până în groapa comună
Poezia e Dumnezeul în care-am crezut cel mai mult
poate de aceea mi se arată
ca dreptcredincioşilor
la fiecare trei fapte bune
numai că scrisul acela vâscos
care apare din când în când
şi mă face să mă târăsc
cum aş fi-nghiţit un şarpe mort
se depune în straturi
- pe partea cu oamenii mă fac foarte frumoasă
pe partea cu mine
creşte animalul acela orb
care nu-şi aminteşte decât gustul de carne
ţi rugăciunea
către un animal atât de mare
că nu se poate ruga nimănui
mi-aş fi dorit nişte silicoane
măcar pentru rezidentul înalt
de la radiologie
care vede prin sânii mei
ca prin sită
şi mă-ntreabă tot mai
încruntat de când fumez
mie mi se face ruşine
încep sţ-l încurajez
că va exista şi următorul control
dar pentru asta mi-ar trebui
ceva de import
ceva albastru
ceva de-mprumut
De dragul relaţiei noastre
stabile eu am să mă jenez
să amintesc despre bani
el n-are să-mi dea
de înţeles nimic
din ce-ar putea să mă tulbure
- doar ştim amândoi
să minţim onorabil
sau cel puţin aşa ar fi normal
după atâţia ani de şcoală
aşa mor poeţii
lui Ion Burnar
fără să spună din vreme
la ei semnele de moarte
se văd întotdeauna mult mai târziu
şi nu pe partea cu oamenii
Ei scriu, scriu
până nu se mai poate face nimic
şi toată lumea încearcă
să-i aducă pe calea cea bună
dar ei îşi cultivă nebunia
în tiraj tot mai mic
trăind mai mult în întâmplările altora
întorcându-se în viaţa lor
numai pe străzi lăturalnice
mutându-şi sărăcia
de pe-un picior pe celălalt
şi sufletul
până în locul de unde
începe să se vadă Dumnezeu
când vedeţi un poet fericit vorbiţi-l numai de bine
mi-e milă de poeţii
care se lasă de poezie
ei sunt nişte sinucigaşi
în serie
de care şi preotului i se face ruşine
şi-i îngroapă
cât mai departe de viaţă
să nu răspândească
post-mortem
aburul acela-ntunecat
care la-nceput ne face rău
apoi bine
iar la sfârşit de tot
ne face foarte fericiţi
Mi-e milă de poeţii
care se lasă de poezie
carnea lor daţi-o la câini
şi din oasele lor ciopliţi alţi oameni
din care să nu curgă sânge
când din viaţă nu mai rămâne
nimic de trăit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu