Salut Trecut - Se deschide oficial Muzeul Naţional Bruckenthal din Sibiu

Intr-o zi de 25 februarie, in 1817, se deschidea oficial Muzeul Naţional Bruckenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din Romania. Muzeul Naţional Brukenthal are sediul principal in palatul cu acelasi nume construit de baronul Samuel von Brukenthal intre anii 1778 si 1788, pe o latura a Pieţei Mari din Sibiu. Samuel von Brukenthal a fost un jurist sas, guvernator al Transilvaniei, colectionar de arta. In anul 1762 imparateasa Maria Tereza a Austriei l-a inaltat in rangul de baron. In 1765 a fost numit sef al Cancelariei Curtii, in anul 1772 sef al Cancelariei Provinciei, iar in anul 1777 a fost numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, functie pe care a indeplinit-o pana in anul 1787. A fost singurul sas transilvanean care a ajuns la o functie atat de inalta. Dupa moartea imparatesei Maria Tereza a Austriei, Samuel von Brukenthal a cazut in dizgratia imparatului Iosif al II-lea, si a fost obligat sa se retraga din functia de guvernator. In 1779 a construit la Sibiu palatul care astazi ii poarta numele, in stilul barocului tarziu, dupa model vienez. Spatiul fastuos al acestei resedinte, ce adapostea seratele muzicale si literare patronate de Baronul Samuel von Brukenthal, galeriile de arta, cabinetul de stampe si biblioteca, a reprezentat un nucleu spiritual de exceptie pentru Transilvania. Colectiile de arta europeana ale baronului Samuel Brukenthal au fost deschise publicului inca din 1790, cu trei ani inaintea inaugurarii Muzeului Louvre, din Paris. Prin testament, Baronul Samuel von Brukenthal a dispus deschiderea Palatului ca muzeu public, gestul sau inscriindu-l astfel in randul marilor iluministi ai veacului. Palatul a devenit in 1817 muzeu public, cunoscut ca Muzeul Brukenthal, una dintre primele institutii de acest gen din Europa. Colecţiile iniţiale ale baronului von Brukenthal (constand din pinacoteca, cabinet de stampe, biblioteca si o colecţie numismatica) au luat nastere cu precadere in intervalul de timp dintre anii 1759 si 1774.

                                                                            Iuliu Ionuţ Dragoş