Cuvinte-ncuminție XIX (Pilule fără efecte secundare)

1.Mincinosul de jos minte pentru a putea exista, mincinosul de sus există pentru a putea minți.

            2.Din om tupeul face-un mincinos, ce-n timp prin zel va fi faimos.

            3.Oricât ar fi de mic un infinit, nu-și pierde-al său nemărginit.

            4.Că-i mic un infinit sau că e mare, de logică-i la-aceeași depărtare.

            5.Infinitul – zburdălnicia finitului scăpat din legătoarea raționalului.

            6.Incultul nu-i atâta de nociv ca falsul cult mereu activ.

            7.Strict necesarul nu-i la fel pentru bogat și pentr-un biet de el.

            8.Când pasărea-i înfometată, cântă mai fain ca niciodată.

            9.De la Dumnezeu cer pace până și aceia care refuză să-și lase semenii în pace.

            10.Justiția la om nu caută căință, ci-și vrea voința peste a lui voință.

            11.Îmbătrînită-n rele și absurdă, justiția română nu-i doar oarbă ci și surdă.

            12.Paradoxul justiției: Cu cât apar mai multe legi, cu-atâta-s mai multe fărădelegi.

            13.Când legea-i bine întocmită, nu trebuie cu alte legi proptită.

            14.Cum legile-s folositoare

            în primul rând pentru borfași,

            ai următoarea-ncredințare:

            va fi justiție corectă

            când juzii vor fi...îngerași!

            15.Justiția pentru plevușcă-i doar năvod,

            căci peștii mari cu dinții legii-l rod.

            16.Nelegiuirea-n țară guvernează, ai legii oameni când o priveghează.

            17.Decât cu legea-n spate ne-ncetat, mai bine-n spatele legii curat.

            18.Oricât e cineva de galonat, de n-are minte-i tot zero barat.

            19.Mai marii hoților fac legi fără cusur,

            ca treaba la furat să meargă șnur.

            20.De când penalii-s prieteni cu legile la toartă,

            hoția-n România a devenit o artă.

            21.Oricât am vrea să stăm pe loc, nu-s halte-n viață spre soroc.

            22.Timpul este aliatul de nădejde al valorii în confruntarea sa cu nonvaloarea.

            23.Valoarea îndoielnică – varianta îmbunătățită a nonvalorii prin sporul de aroganță și perfidie.

            24.Prejudecata – judecata sortită să nu se maturizeze niciodată, cu toate astea capabilă ca din când în când să-i vâre logicii pumnul în gură.

            25.Doar unul fără judecată-i înclinat să-i judece pe alții, sperând că n-o să fie judecat.

            Sighetu Marmației,                                                      George PETROVAI

                20 dec. 2013